2,324 matches
-
Voi cei care locuiți în liniștea eternității,/aici, pe dealul de piatră...”, în spațiul încărcat de istoria zbuciumată, unde altarul religios, Marele Templu, a zădărnicit atâtea visuri ale atâtor generații de evrei, contemporani ai lui David, ai lui Solomon, al iudeilor antici sau al evreilor de astăzi și care, mereu, fără ncetare, se-nclină cu evlavie la Zidul Plângerii. Tonul confesiv este sfâșietor de trist: „voi” „nu mai știți ce este un om” liber, despovărat de teama clipei ce va urma
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
cu vederea, chiar dacă se deosebește mult, pentru că admirația din partea celor ce se duc s-o privească o face să fie Ținută pretutindeni în mare cinste Și în toată faima dintru început. Tot la fel Și cel ce se botează, fie iudeu sau elen, fie bărbat sau femeie, sau rob, sau scit, sau barbar, sau altul care negreșit este numit după deosebirea neamului, prin sângele lui Hristos se dezbracă de omul cel vechi, împreună cu toate faptele lui, iar prin învățătura cea dumnezeiască
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
împreună cu austeritatea, integritatea, umilința, simplitatea și bunătatea. 5. În al doilea rând, Francisc a fost ales datorită inegalabilului său zel pentru răspândirea credinței... Acest zel i l-a arătat Fericitul Paul, fiindcă a vrut să răspândească credința lui Cristos printre iudei, greci și mai apoi printre romani. Fericitul Francisc a vrut, pentru Cristos, să fie sărac, iar pentru zelul credinței sale, a fost instrument ales al lui Dumnezeu (Fap 9,15); a mers prin întreaga lume pentru a răspândi credința. De
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
îndoială de purificarea de patimi, lucrare pe care trebuie să o desăvârșească cei care vor să urce muntele cunoașterii lui Dumnezeu. Iar acest proces de purificare începe, prin Taina Sfântului Botez, pe care Sfântul Grigorie o compară cu trecerea poporului iudeu prin Marea Roșie. Sufletul, odată ce este eliberat din atașamentul său pământean, devine ușor și iute pentru mișcarea sa spre înălțimi, avântându-se de jos spre înălțimi. Apoi Dumnezeu îi vorbește prin nor. Această cunoaștere imediat următoare a celor ascunse, care călăuzește
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
înviat, cinstiți boieri! Adevărat a înviat, sfinția ta! Mitropolitul încredință cârja celui mai apropiat boier, își îndreptă spinarea și, ridicând amândouă mâinile, binecuvântă adunarea și pe domn. — Ca astăzi Iisus a intrat în adunarea ucenicilor, ușile fiind încuiate de frica iudeilor, a stat în mijlocul lor și le-a zis „Pace vouă!” Evanghelia aceasta ați ascultat-o fiecare la biserica unde ați fost. Au ascultat-o toți dreptcredincioșii de pe întreg cuprinsul împărăției turcești, fiecare în limba lui, pentru că aci la noi din
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lor pe naș Dinu și pe neica Mihai. Ca domn, măria ta, mă întreb dacă aveai voie să-i iubești întratât. Domnii n-au voie să iubească, ei trebuie să fie drepți. — Pot oare domnii să se întoarcă la legea iudeilor și să uite de Iisus Hristos? Cum adică, dinte pentru dinte, asta să fie tot? Înainte de a mă slobozi din Ediculé a fost la mine în temniță Damad Ali Pașa, marele vizir, și mi-a arătat că moșii mei m-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Astfel, spre deosebire de creștinism, în religia iudaică, de pildă, concepția despre imagine a fost mult mai restrictivă, fiind înglobată în tendința aniconismului cultual ulterior Exilului. Sursa acestei atitudini prohibitoare față de imaginile cultuale se găsea în poruncile divine care îi cereau poporului iudeu să nu aibă alți dumnezei în afară de adevăratul Dumnezeu, și să nu își facă chip cioplit "și nici un fel de asemănare a nici unui lucru din câte sunt în cer, sus, și din câte sunt pe pământ, jos, și din câte sunt
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
lui Dumnezeu în arta creștină. Prima dintre acestea este cea prin simboluri indirecte, preluând modelul iudaic, a doua evidențiind figura unui Dumnezeu bătrân și omnipotent, în timp ce a treia modalitate se referă la imaginea Hristos, mod de reprezentare neacceptat nici de iudei, nici de musulmani. Această din urmă formă de reprezentare a lui Dumnezeu, numită de Bœspflug și cristomorfică 283, avea să pună însă și mai mult în evidență trăsătura divină a lui Hristos, a Cărui imagine avea să inspire toate ramurile
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
creștine se află într-un context istoric și artistic ostil (sec. I-II d. Hr.), într-o epocă a persecuțiilor, când manifestarea credinței în Hristos era considerată ilicită 368. Acest fapt a făcut ca la început să se adopte modelul iudeu de refuz al imaginilor cultuale 369, dovezile existenței unui gen autentic de artă religioasă în intervalul de timp menționat, fiind destul de reduse, André Grabar motivând această situație prin faptul că nu au fost găsite imagini creștine din acea perioadă 370
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
și de urmașul acestuia împăratul Cirus, trăind până la adânci bătrâneți în Babilon, ca om liber și magician de marcă. MAGICIANUL 2 Nabucodonosor-împăratul Caldeei și Babilonului lovi Iudeea pe neașteptate. Arse din temelii Ierusalimul, darâmă templul, luând rob pe Ioachim regele iudeilor și alți zece mii de iudei, plecând cu mii de care încărcate cu bogății neprețuite, aur, argint, pietre prețioase și toate odăjdiile templului. Împăratul poruncă a dat căpeteniei famenilor Arioc, s-aducă în captivitate tineri de os domnesc, oameni înțelepți dintre
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Cirus, trăind până la adânci bătrâneți în Babilon, ca om liber și magician de marcă. MAGICIANUL 2 Nabucodonosor-împăratul Caldeei și Babilonului lovi Iudeea pe neașteptate. Arse din temelii Ierusalimul, darâmă templul, luând rob pe Ioachim regele iudeilor și alți zece mii de iudei, plecând cu mii de care încărcate cu bogății neprețuite, aur, argint, pietre prețioase și toate odăjdiile templului. Împăratul poruncă a dat căpeteniei famenilor Arioc, s-aducă în captivitate tineri de os domnesc, oameni înțelepți dintre cei mai capabili fii ai
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
a pus numele Isus. $2 1. După ce s-a născut Isus în Betleemul din Iudea, în zilele împăratului Irod, iată că au venit niște magi din Răsărit la Ierusalim, 2. și au întrebat: Unde este Împăratul de curînd născut al Iudeilor? Fiindcă I-am văzut steaua în Răsărit și am venit să ne închinăm Lui." 3. Cînd a auzit împăratul Irod acest lucru, s-a tulburat mult; și tot Ierusalimul s-a tulburat împreună cu el. 4. A adunat pe toți preoții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
Galileii. 23. A venit acolo, și a locuit într-o cetate numită Nazaret, ca să se împlinească ce fusese vestit prin prooroci: că El va fi chemat Nazarinean. $3 1. În vremea aceea, a venit Ioan Botezătorul, și propovăduia în pustia Iudeii. 2. El zicea: "Pocăiți-vă, căci Împărăția cerurilor este aproape." 3. Ioan acesta este acela care fusese vestit prin proorocul Isaia, cînd zice: "Iată glasul celui ce strigă în pustie: "Pregătiți calea Domnului, neteziți-I cărările." 4. Ioan purta o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
35. Tot așa vă va face și Tatăl Meu cel ceresc, dacă fiecare din voi nu iartă din toată inima pe fratele său." $19 1. După ce a sfîrșit Isus cuvîntările acestea, a plecat din Galilea și a venit în ținutul Iudeii, dincolo de Iordan. 2. După El au mers multe gloate, și acolo a vindecat pe cei bolnavi. 3. Fariseii au venit la El, și, ca să-L ispitească, I-au zis: Oare este îngăduit unui bărbat să-și lase nevasta pentru orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
arginți, prețul celui prețuit pe care l-au prețuit unii din fiii lui Israel; 10. și i-au dat pe Țarina olarului, după cum îmi poruncise Domnul." 11. Isus S-a înfățișat înaintea dregătorului. Dregătorul L-a întrebat: "Ești Tu "Împăratul Iudeilor?" " Da", i-a răspuns Isus, "sunt." 12. Dar n-a răspuns nimic la învinuirile preoților cei mai de seamă și bătrînilor. 13. Atunci Pilat I-a zis: "N-auzi de cîte lucruri Te învinuiesc ei?" 14. Isus nu i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
o haină stacojie. 29. Au împletit o cunună de spini, pe care I-au pus-o pe cap, și I-au pus o trestie în mîna dreaptă. Apoi îngenuncheau înaintea Lui, își băteau joc de El, și ziceau: "Plecăciune, Împăratul Iudeilor!" 30. Și scuipau asupra Lui, și luau trestia și-L băteau în cap. 31. După ce și-au bătut astfel joc de El, L-au dezbrăcat de haina stacojie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui, și L-au dus să-L
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
vestit prin proorocul, care zice: "Și-au împărțit hainele Mele între ei, și pentru cămașa Mea au tras la sorți." 36. Apoi au șezut jos, și-L păzeau. 37. Și I-au scris deasupra capului vina: "Acesta este Isus, Împăratul Iudeilor." 38. Împreună cu El, au fost răstigniți doi tîlhari: unul la dreapta și celălalt la stînga Lui. 39. Trecătorii își băteau joc de El, dădeau din cap, 40. și ziceau: "Tu, care strici Templul, și-l zidești la loc în trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
prinse în adulter. Nu vom ști niciodată ce a scris el acolo, sau dacă măcar scria ceva ori doar desena. Trebuie să fi fost însă un lucru important, căci Isus era atât de absorbit, aplecat asupra acelor pieritoare semne, încît iudeii au trebuit să-l întrebe de mai multe ori ce trebuie făcut cu femeia înainte ca el să le dea acel răspuns de neuitat: "Cine dintre voi e fără păcat să arunce primul cu piatra." Cei mai mulți iudei știau carte și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
pieritoare semne, încît iudeii au trebuit să-l întrebe de mai multe ori ce trebuie făcut cu femeia înainte ca el să le dea acel răspuns de neuitat: "Cine dintre voi e fără păcat să arunce primul cu piatra." Cei mai mulți iudei știau carte și, pe de altă parte, noul învățător era extrem de important pentru ei. De ce nici unul nu a citit cele scrise în fața lui? De ce imensele biblioteci ale Apusului stau pe umerii a doi oameni care n-au lăsat scrieri în urma
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
plin pe efectul incitant al antifrazei, pe care Arghezi o prelungește, ispitit de bulversarea logicii raționale, cu o alta, ce simulează naivitatea infantilă: "Domnul Iorga e incontestabil un mare român, ceea ce nu-l împiedică să fie și un foarte mare iudeu". Pretenția anulării incompatibilității dintre etnii, prin falsa acceptare a paradoxului, trimite la o logică puerilă, amuzantă prin conexiunile bizare. Iată continuarea raționamentului: "În românește scrie de la stânga spre dreapta, iar în idiș de la dreapta spre stânga: nu-l costă o
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
spus: „Recită!“ Și Mahomed a recitat, iar revelațiile sale divine au stârnit un adevărat incendiu. La zece ani după moartea lui Mahomed, survenită în anul 632, adepții săi au ocupat Egiptul, Siria, Mesopotamia și Persia. Ierusalimul, orașul cel sfânt al iudeilor și al creștinilor, căzuse. Până în anul 700, islamul se întinsese deja până la râul Indus, în est, și până pe teritoriul actualei Algerii, în vest. În anul 711, musulmanii au ocupat Spania și au înaintat până în Franța. În Orient, au înfrânt China
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
48; 18, 42), nu înțelegem că Domnul a spus că se mântuiesc în general toți cei care cred oarecum, ci se mântuiesc numai dacă credința lor este urmată de fapte (Iac. 2, 17). Astfel, Domnul a spus cuvintele acestea numai iudeilor care trăiau după lege și fără cusur, cărora le lipsea numai credința în Domnul”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VI-a, cap. XIV, 108.4.-108.5., în PSB, vol. 5, p. 446) „Nu-i de ajuns numai să crezi
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia XV, p. 291-192) „Deci dreptul să nu se teamă nici de ispite, căci Dumnezeu este pentru noi ceea ce ne-a arătat din câte a făcut cu noi; nici de bârfele iudeilor, fiindcă ne-a și ales pe noi, și ne-a și îndreptat, ba încă ceea ce e mai minunat, ne-a îndreptățit prin jertfa Fiului Său. Deci cine ne va condamna pe noi, când Dumnezeu ne încununează, când Fiul Său Se
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XXVII, p. 283) Ereticii „au râvnă pentru Dumnezeu, dar sunt fără cunoștință”<footnote Rom. 10, 2. footnote> „Despre ei (eretici - n.n.) ar putea spune cineva ca și despre iudei: Le dau mărturie că râvna lui Dumnezeu o au, dar nu după cunoștință (Rom. 10, 2). Căci închipuindu-și că grăiesc cele drepte și sunt înțelepți, nu bagă de seamă nenorociții că se războiesc împotriva dogmelor adevărului; și stăpâniți de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
încercați>>, 1, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 236) Felurile ereziilor „... În puține cuvinte voi arăta celor ce le place să privească adevărul, că pe temeiul jertfelor de care vorbește legea se deosebesc în chip tainic iudeii cei mulți și 86 ereticii de dumnezeiasca Biserică. (...) Scriptura spune că sunt curate și bine primite de Dumnezeu animalele de jertfă care au copita despicată și rumegă (Lev. 11, 3-4; Deut. 14, 6); aceste animale simbolizează pe drepții care, prin
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]