28,495 matches
-
respectării dreptului la apărare al părților, motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și pe cele pentru care s-au înlăturat cererile/apărările părților (paragraful 171). În aceste condiții, Curtea a constatat că atât în propria jurisprudență, cât și în jurisprudența instanței europene de contencios al drepturilor omului s-a statuat, în mod unanim, că motivarea permite nu numai o mai bună înțelegere și acceptare a hotărârii judecătorești de către justițiabil, ci, mai ales, constituie o garanție
DECIZIA nr. 52 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271196]
-
al părților, motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și pe cele pentru care s-au înlăturat cererile/apărările părților (paragraful 171). În aceste condiții, Curtea a constatat că atât în propria jurisprudență, cât și în jurisprudența instanței europene de contencios al drepturilor omului s-a statuat, în mod unanim, că motivarea permite nu numai o mai bună înțelegere și acceptare a hotărârii judecătorești de către justițiabil, ci, mai ales, constituie o garanție împotriva arbitrarului. Pe de
DECIZIA nr. 52 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271196]
-
reglementare completă ce acoperă toate aspectele. Așa fiind, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile criticate nu încalcă dreptul la un proces echitabil în componenta sa referitoare la necesitatea motivării hotărârilor judecătorești. ... 26. Neintervenind elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția deciziilor menționate, precum și considerentele pe care acestea se sprijină își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Având în vedere aceste aspecte, Curtea apreciază că se impune respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
DECIZIA nr. 52 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271196]
-
Constituționale nr. 2.691D/2019. ... 2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care consideră că se impune menținerea jurisprudenței în materie a Curții, reprezentată, de exemplu, de Decizia nr. 262 din 22 aprilie 2021, și solicită, în consecință, respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din
DECIZIA nr. 91 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271187]
-
nr. 111/2010, instituind, în esență, o limită maximă de 8.500 lei a indemnizației lunare pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017. În jurisprudența sa în materie, Curtea a observat că dreptul la concediul pentru creșterea copilului, precum și la o indemnizație lunară a fost reglementat inițial prin art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în
DECIZIA nr. 91 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271187]
-
Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile“. (Decizia nr. 362 din 16 iunie 2020, paragraful 45). ... 17. În ceea ce privește pretinsa nerespectare a principiului egalității și al nediscriminării, Curtea a reținut constant în jurisprudența sa în materie că dreptul la indemnizație pentru creșterea copilului, nefiind consacrat expres în Constituție, reprezintă o opțiune a legiuitorului. Prin instituirea unei limite maxime de 8.500 lei a indemnizației pentru creșterea copilului, legiuitorul nu a încălcat principiul egalității în
DECIZIA nr. 91 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271187]
-
e cvorum de ședință“], fără ca președintele de ședință să dea curs solicitării. Se arată că obligația de a verifica întrunirea cvorumului la solicitarea liderului de grup subzistă indiferent de rezultatul votului final. ... 4. Se arată că, în conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale, neîndeplinirea obligației președintelui de ședință de a verifica întrunirea cvorumului legal, la solicitarea unui lider de grup parlamentar, pune în discuție însuși cvorumul consacrat prin Constituție, reprezentând o veritabilă problemă de neconstituționalitate a actului adoptat de Parlament, sub
DECIZIA nr. 255 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271198]
-
dreptului de sesizare, aceasta fiind semnată de 55 de deputați. ... 21. Cu privire la îndeplinirea celorlalte condiții de admisibilitate a sesizării, care nu sunt stipulate explicit de lege, dar care reprezintă rezultatul interpretării textelor de lege dat de Curte în jurisprudența sa, se constată că o astfel de condiție de admisibilitate a sesizărilor privind neconstituționalitatea hotărârilor parlamentare o constituie relevanța constituțională a obiectului respectivelor hotărâri. Curtea a constatat că pot fi supuse controlului de constituționalitate numai hotărârile Parlamentului adoptate după conferirea
DECIZIA nr. 255 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271198]
-
având ca obiect Hotărârea Parlamentului României nr. 3/2023 îndeplinește condițiile de admisibilitate. ... 24. În ceea ce privește critica referitoare la neîntrunirea cvorumului de prezență prin neluarea în discuție a propunerii de reverificare a cvorumului de ședință, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, odată constatat cvorumul legal la începutul ședinței Parlamentului, normele regulamentare instituie prezumția relativă a întrunirii acestuia pe toată durata ședinței, cu consecința adoptării actelor în condiții de constituționalitate. Prezumția relativă încetează să opereze în momentul în care liderul unui
DECIZIA nr. 255 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271198]
-
trebuie să fie întrunit pe tot parcursul dezbaterilor, este explicat de Curte prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, astfel că, în mod indubitabil, această jurisprudență a Curții plasează dispozițiile art. 67 și 76 din Legea fundamentală la momentul votului final. Această concluzie este întărită și prin dispozițiile art. 75 alin. (1) din Constituție, care vizează „dezbaterea și adoptarea legii“; întrucât art. 67 și 76 din
DECIZIA nr. 255 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271198]
-
la numărul parlamentarilor prezenți la ședință, înaintea votului final, ce va fi exprimat asupra inițiativelor legislative, hotărârilor sau asupra moțiunii de cenzură, liderul unui grup parlamentar poate solicita președintelui de ședință verificarea, prin apel nominal, a întrunirii cvorumului legal. În jurisprudența sa referitoare la stabilirea cvorumului legal al ședințelor Camerelor Parlamentului, Curtea a statuat că, în lipsa unei solicitări pentru reverificarea cvorumului prin apel nominal, președintele de ședință nu a mai verificat cvorumul, astfel încât cvorumul stabilit la deschiderea ședinței și-
DECIZIA nr. 255 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271198]
-
nu la majoritatea deputaților și majoritatea senatorilor. Prin urmare, și această critică de neconstituționalitate raportată la art. 67 din Constituție este neîntemeiată. ... 36. Cu privire la critica referitoare la încălcarea caracterului general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, Curtea reține că jurisprudența invocată nu este aplicabilă în cauza de față, astfel că nu se pune problema nesocotirii art. 147 alin. (4) din Constituție. ... 37. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. l) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum
DECIZIA nr. 255 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271198]
-
respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că nicio prevedere din Legea fundamentală sau din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu reglementează accesul liber la justiție ca fiind un drept absolut. Menționează și jurisprudența Curții, spre exemplu Decizia nr. 321 din 18 mai 2021. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia civilă nr. 210 din 24 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 14.462/3/2018*, Tribunalul București - Secția a VI
DECIZIA nr. 143 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271355]
-
drept și un complet de judecată al judecătoriei. ... 15. Referitor la mecanismul juridic al încheierii de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Curtea a reținut în jurisprudența sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 321 din 18 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 20 septembrie 2021, paragraful 16) că prin Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă
DECIZIA nr. 143 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271355]
-
care judecătorii, în cursul judecății, consideră că este necesar să solicite concursul instanței supreme care să tranșeze cu titlu definitiv problema în discuție. Această nouă competență a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost reglementată în scopul prevenirii apariției jurisprudenței neunitare la nivelul instanțelor naționale, prin oferirea de soluții care se impun cu forță obligatorie atât instanței care a solicitat pronunțarea unei astfel de hotărâri prealabile, cât și celorlalte instanțe confruntate cu probleme de drept similare, decizia Înaltei Curți de
DECIZIA nr. 143 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271355]
-
specifice, în care să se realizeze sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a reprezentat voința exclusivă a legiuitorului, fiind în concordanță cu principiile constituționale. ... 19. În jurisprudența sa, Curtea a mai statuat că accesul liber la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiția se înfăptuiește, fiind de competența exclusivă a legiuitorului instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești. În consecință, legiuitorul poate
DECIZIA nr. 143 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271355]
-
nr. 1.373D/2019 la Dosarul nr. 1.180D/2019, care a fost primul înregistrat. ... 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 53 din 15 februarie 2022. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: 7. Prin încheierile din 19 și 24 aprilie 2019, pronunțate în dosarele nr. 5.665/90/2017 și nr.
DECIZIA nr. 113 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271266]
-
dispozițiile art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 contravin principiului legalității și al nediscriminării. ... 17. Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În conformitate cu jurisprudența constantă a Curții Constituționale, violarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și
DECIZIA nr. 113 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271266]
-
din 28 aprilie 2021, sau Decizia nr. 53 din 15 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 din 27 mai 2022), instanța de contencios constituțional a respins ca neîntemeiate excepțiile de neconstituționalitate. ... 25. Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a reținut, în esență, că soluția legislativă criticată deleagă competența de stabilire a salariului de bază al funcționarilor publici și al personalului contractual din aparatul propriu al consiliilor județene, din primării, consilii locale, din instituțiile și serviciile publice
DECIZIA nr. 113 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271266]
-
dispozițiilor art. 53 din Constituție, prin Decizia nr. 370 din 16 iunie 2020, precitată, paragraful 39, Curtea a reținut că, având în vedere faptul că nu s-a constatat încălcarea unui drept fundamental, acestea nu au incidență în cauză. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 53 din 12 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 22 martie 2013, invocarea prevederilor constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți nu poate
DECIZIA nr. 113 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271266]
-
prevederi constituționale care consacră drepturi sau libertăți fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în capitolul II - Drepturile și libertățile fundamentale din titlul II - Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale - din Constituție. ... 34. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 35. În ceea ce privește critica potrivit căreia delegarea unei competențe - de stabilire a salariului de bază - ce aparține în exclusivitate
DECIZIA nr. 113 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271266]
-
cazul angajării unui avocat ales, nu se poate realiza nicio apărare în această etapă, judecătorul fiind obligat să aplice dispozițiile art. 10 din Legea nr. 187/2012. ... 20. Se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 265 din 6 mai 2014, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 21 ianuarie 2003, pronunțată în Cauza Ecer și Zeyrek împotriva Turciei, și Hotărârea din 27 ianuarie 2015, pronunțată în Cauza Rohlena împotriva Republicii Cehe. ... 21. Referitor la dispozițiile art. 39 din
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
potrivit legii vechi, mai favorabilă. Faptele pentru care s-a dispus condamnarea autorului excepției au fost comise atât sub imperiul vechiului Cod penal, cât și sub imperiul legii noi, acestea fiind obiectul concursului de infracțiuni. Curtea Constituțională a subliniat în jurisprudența sa că, pentru situații juridice diferite, legiuitorul poate institui un regim juridic diferit, fără a încălca în acest fel principiul constituțional al egalității în drepturi. Prin săvârșirea unei infracțiuni sub imperiul legii noi, inculpatul se expune consecințelor care derivă din
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
de principiul mitior lex, principiu potrivit căruia în cazul situațiilor determinate de succesiunea legilor penale se va aplica legea penală mai favorabilă. Rezultă, per a contrario, că legea nouă care este mai severă nu poate retroactiva - regulă consacrată și prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin care s-a statuat că art. 7 paragraful 1 din Convenție garantează nu numai principiul neretroactivității legii penale mai severe
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
nu poate fi admis. ... 30. Instanța judecătorească opinează că politica penală a statului nu poate constitui un argument absolut pentru a justifica aplicarea fără nicio cenzură a art. 10 din Legea nr. 187/2012. Dimpotrivă, însăși Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa că legiuitorul trebuie să se abțină de la reglementări ce ar putea împiedica organul care constată și aplică sancțiunea contravențională sau instanța de judecată să stabilească și să aplice legea contravențională mai favorabilă (Decizia nr. 101 din 28 februarie
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]