2,156 matches
-
civilă, Judecătoria Piatra-Neamț - Secția civilă, Tribunalul Arad - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalul Călărași. ... 27. Într-o orientare jurisprudențială minoritară s-a opinat că dispozițiile art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, trebuie interpretate în sensul că vechimea de 25 de ani în funcțiile juridice prevăzute la alin. (1) al aceluiași articol include și vechimea acumulată
DECIZIA nr. 165 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300032]
-
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. ... 7. Constatând că nu există chestiuni prealabile, doamna judecător Mariana Constantinescu, președintele completului de judecată, acordă cuvântul reprezentantului procurorului general asupra recursului în interesul legii. ... 8. Doamna procuror Antonia Eleonora Constantin, expunând orientările jurisprudențiale identificate de autorul sesizării, arată că procurorul general apreciază ca fiind în litera și spiritul legii cea de-a doua orientare, potrivit căreia judecarea de către curțile de apel a contestațiilor formulate împotriva hotărârilor Comisiei pentru acordarea de compensații financiare
DECIZIA nr. 6 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300380]
-
24. Verificând jurisprudența instanțelor naționale, s-a constatat existența unei practici neunitare, fiind identificate în acest sens hotărâri definitive pronunțate de alte curți de apel, din analiza cărora rezultă că în problema juridică anterior expusă s-au conturat trei opinii jurisprudențiale. ... 25. Astfel, într-o primă orientare s-a apreciat că, în aplicarea dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 211/2004, contestația formulată împotriva hotărârii Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, constituită în cadrul tribunalului, prin care s-a soluționat
DECIZIA nr. 6 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300380]
-
trei judecători; judecata contestației se realizează în ședință publică, cu citarea victimei și cu participarea procurorului; hotărârea care se pronunță în contestație este decizie; hotărârea pronunțată în calea de atac în discuție este definitivă. ... 26. Într-o a doua orientare jurisprudențială s-a apreciat că, în aplicarea dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 211/2004, contestația formulată împotriva hotărârii Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, constituită în cadrul tribunalului, prin care s-a soluționat cererea de compensație financiară sau cererea
DECIZIA nr. 6 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300380]
-
doi judecători; judecata contestației se realizează în ședință publică, cu citarea victimei și cu participarea procurorului; hotărârea care se pronunță în contestație este decizie; hotărârea pronunțată în calea de atac în discuție este definitivă. ... 27. Într-o a treia orientare jurisprudențială s-a apreciat că, în aplicarea dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 211/2004, contestația formulată împotriva hotărârii Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, constituită în cadrul tribunalului, prin care s-a soluționat cererea de compensație financiară sau cererea
DECIZIA nr. 6 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300380]
-
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 30. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că este în litera și spiritul legii cea de-a doua orientare jurisprudențială, potrivit căreia judecarea de către curțile de apel a contestațiilor formulate împotriva hotărârilor Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, constituită în cadrul tribunalelor, prin care s-au soluționat cereri de compensație financiară sau cereri privind acordarea unui avans
DECIZIA nr. 6 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300380]
-
ale mai multor curți de apel (aceste litigii fiind considerate civile și judecate în acest regim juridic) și care relevă interpretarea și aplicarea diferite date prevederii cuprinse în art. 31 alin. (6) din Legea nr. 211/2004, conturându-se trei curente jurisprudențiale: – primul, care ilustrează o compunere a completului în trei judecători și aplicarea unor reguli de soluționare a contestației caracterizate prin judecarea acesteia în ședință publică, cu citarea victimei și cu participarea procurorului, prin decizie care are caracter definitiv; ... – al doilea
DECIZIA nr. 6 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300380]
-
indice o schimbare a viziunii legiuitorului asupra naturii juridice a Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, este prematur a se susține/ a documenta la acest moment o atare modificare, mai ales că nu este reflectată în nicio soluție jurisprudențială dintre cele care au stat la baza sesizării cu recurs în interesul legii. Având în vedere că divergența de jurisprudență s-a ivit în legătură cu procedura de judecată a contestației ce se poate exercita împotriva hotărârii pronunțate de Comisia
DECIZIA nr. 6 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300380]
-
compensației financiare victimei unei infracțiuni ori de acordare a unui avans din aceasta -, contestația prevăzută de art. 31 alin. (6) din aceeași lege nu constituie o acțiune directă, așa după cum a fost tratată în cea de-a treia orientare jurisprudențială, pentru a putea fi judecată de curtea de apel în complet de unic judecător. Calea contestației exercitate împotriva hotărârii pe care o pronunță, în temeiul art. 31 alin. (4) din lege, Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor (în
DECIZIA nr. 6 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300380]
-
3) teza întâi din Legea nr. 304/2022, apelurile se judecă în complet de doi judecători, completul de judecată al curții de apel care soluționează contestația trebuie format din doi judecători. ... 68. Acest aspect, reflectat în cea de-a doua orientare jurisprudențială, concordă cu natura necontencioasă a procedurii în care se soluționează cererile victimelor infracțiunilor pentru acordarea compensației financiare sau a unui avans din aceasta și cu concepția de ansamblu a noului Cod de procedură civilă în privința căilor de atac din
DECIZIA nr. 6 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300380]
-
se soluționează cererile victimelor infracțiunilor pentru acordarea compensației financiare sau a unui avans din aceasta și cu concepția de ansamblu a noului Cod de procedură civilă în privința căilor de atac din procesul civil, în timp ce cea dintâi orientare jurisprudențială pare a menține reflexul constituirii completului de judecată în trei judecători, specific reglementării anterioare pe care a cunoscuto art. 31 alin. (6) din lege, în care calea de atac era recursul. Acesta este, de altfel, singurul element dintre cele de
DECIZIA nr. 6 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300380]
-
care a cunoscuto art. 31 alin. (6) din lege, în care calea de atac era recursul. Acesta este, de altfel, singurul element dintre cele de ordin procedural care evocă aplicarea regulilor specifice recursului în privința contestației, în cea dintâi orientare jurisprudențială, care nu a relevat însă și o limitare a controlului judiciar la motivele ori probele îngăduite în calea de atac a recursului. ... 69. Mai departe, sub aspectul regulilor de procedură aplicabile judecății căii de atac speciale a contestației, ce poate
DECIZIA nr. 6 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300380]
-
imperfecte, lacunare, contradictorii sau necorelate cu alte prevederi, fiind susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite și, în consecință, să creeze practică neunitară. ... 54. Așadar, nu orice chestiune de drept poate să fie supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai acele dispoziții legale care au caracter precar, dual sau complex, putând da naștere unor interpretări divergente. ... 55. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă pe fond a cauzei în discuție, afectând astfel actul
DECIZIA nr. 212 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300391]
-
nivel constituțional. ... 56. În cauza de față, sesizările conexate nu întrunesc exigențele procedurale ale art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, coroborate cu cele ale art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru a declanșa mecanismul unificării jurisprudențiale prin pronunțarea unei hotărâri prealabile, lipsind o veritabilă chestiune de drept, care să poată face obiect de analiză. ... 57. În privința sesizării formulate de Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă, înregistrată cu nr. 296/1/2025, se constată că titularul sesizării
DECIZIA nr. 212 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300391]
-
definirea sintagmelor risc sistemic de impunitate și numărul semnificativ de cauze conduce la încălcarea principiului legalității incriminării și a pedepsei, fiind necesară intervenția autorității legiuitoare pentru definirea noțiunilor, în condițiile în care acest demers nu se poate realiza pe cale jurisprudențială. În acest context, autoritatea judecătorească nu poate interveni pentru a defini conceptele anterior menționate, acesta fiind atributul legiuitorului. S-a apreciat că, în măsura în care noțiunea de risc sistemic de impunitate ar fi definită de către autoritatea legiuitoare, nu
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
va conduce la o evaluare imprecisă, vulnerabilă, în fiecare caz concret în parte, dar este o împrejurare de natură a da naștere la o interpretare și aplicare neunitară de către instanțele de judecată, ceea ce va genera insecuritate juridică, incoerența jurisprudențială fiind sancționată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în mai multe cauze împotriva statului român (Beian împotriva României, Tudor împotriva României, Păduraru împotriva României etc.). Or, aplicarea de către instanțe a unor concepte abstracte, neclarificate în lege, cu conținut imprecis
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
asigurări sociale, Ilfov, Iași - Secția I civilă și Vaslui au transmis puncte de vedere teoretice asupra acestor chestiuni. Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară în materie și nici nu au comunicat opinii teoretice. ... 45. Într-o orientare jurisprudențială unanimă s-a apreciat, atât în ceea ce privește Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 569/2017, cât și în ceea ce privește Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, că angajații nu sunt îndreptățiți să beneficieze de sporul pentru condiții
DECIZIA nr. 230 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300370]
-
Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, precum și raportul întocmit de judecătorii-raportori, constată următoarele: 68. Întrebarea prealabilă este adresată în cadrul mecanismului de unificare jurisprudențială reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, al cărei domeniu specific de reglementare, conturat prin dispozițiile art. 1, este reprezentat de procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice
DECIZIA nr. 245 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300365]
-
jurisdicționale, este cel chemat să rezolve și posibile dificultăți de interpretare ori de corelare a unor norme juridice, fie ele neclare ori incomplete, folosind metodele de interpretare a legii, în acord cu principiile de drept, cu statuările doctrinare și cele jurisprudențiale în materie, atât timp cât interpretarea legii substanțiale și a celei de procedură reprezintă o etapă distinctă și absolut necesară în procesul de aplicare a dreptului la o situație de fapt concretă. ... 110. Argumentele expuse în cele ce precedă permit
DECIZIA nr. 245 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300365]
-
fiind limitate și coordonate de Constituție. Minoritatea și majoritatea din Congres alcătuiesc o societate integrată. În afară de corpurile deliberative care decid prin vot majoritar, societatea națională a mai creat o serie de mecanisme, precum dreptul de veto al președintelui sau analiza jurisprudențială, prin care votul majoritar poate fi anulat și minoritatea protejată de folosirea arbitrară și neconstituțională a votului majoritar. Dincolo de decizia majorității, și în spatele minorității învinse, se află întreaga putere morală și politică a comunității naționale, gata să pună în practică
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ca votul majoritar să contribuie la schimbarea pașnică internă nu se regăsește pe scena internațională. 1. Votul majoritar este singurul mecanism pentru schimbarea pașnică având un caracter obligatoriu din cadrul Națiunilor Unite. Nu există nici o constituție, nici un veto prezidențial, nici o analiză jurisprudențială, nici un cod de legi care să impună majorității constrângeri substanțiale și procedurale și care să protejeze minoritatea în fața nedreptății și abuzului. Nu există nici o comunitate care să impună constrângeri morale atât majorității, cât și minorității și care să fie capabilă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
În condiții similare, deși cele două țări nu au același model politic. O lungă istorie Se pot distinge patru epoci (Brubaker, 1997, și Weil, 2002). Predominanța dreptului solului În timpul Vechiului Regim. Sub Monarhie, definiția calității de francez este de origine jurisprudențială. La Începutul secolului al XVI-lea, erai considerat francez dacă aveai părinți francezi, erai născut În regatul Franței și locuiai În mod permanent pe teritoriul lui. Prima condiție este eliminată În 1515: hotărârea Parlamentului din Paris consideră că o persoană
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
expresia bunele moravuri poate dobîndi semnificații diferite, în raport de religii și ideologii. Dreptul, ca fenomen social, nu poate face abstracție de tendințele de evoluție ale societății contemporane, inclusiv ale relațiilor interumane, chiar dacă, la un moment dat, soluțiile legislative și jurisprudențiale par a veni în contradicție cu preceptele morale tradiționale. Dacă, atât timp cît România nu a fost membră a Consiliului Europei și nu a aderat la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, interpretarea art. 8 al convenției, prin deciziile de speță
DECIZIE Nr. 81*) din 15 iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110379_a_111708]
-
70 de membrii (inclusiv parchetul), ceea ce depășește numărul secțiilor și al magistraților instanțelor supreme de recurs din cele mai multe țări. Din această amplificare a compunerii Înaltei Curți de Casație și Justiție, rezultă, între alte desavantagii, si o frecvență diversitate de soluții jurisprudențiale, căci, de pildă, de multe ori aceleași probleme de drept civil se rezolvă și de secțiunea III-a (în materie de executare silită sau chiar în materie comercială), ca și de secțiunea I-a. De aceea, am socotit că este
LEGE nr. 63 din 31 ianuarie 1945 privitoare la modificarea unor dispoziţiuni din legea pentru Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128976_a_130305]
-
să fie destul de importantă pentru a conta ca istorie și vice-versa, făcând astfel posibilă conversația ambițioasă și indiscriminatorie cu trecutul și viitorul 126. Raportându-se la un obiect, un eveniment, o situație pe baza unor criterii de evaluare descriptivă, analitică, jurisprudențială și teoretică, critica de artă are rolul de a facilita înțelegerea construcției și mesajelor lucrărilor de artă și, în consecință, de a protesta ori de a persuada, prin intermediul argumentelor justificative, cu privire la calitățile lucrării respective. De asemenea, critica de artă poate
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]