1,876 matches
-
un blid de grâu, brăcirile moașei. Brâul simbolizează ideea de fecunditate. Aducerea a trei copii la ridicarea mesei ursitoarelor, faptul că ei formează două perechi Împreună cu noul născut este o aluzie la căsătorie. În scenariul ritual al nașterii, moașa aduce lăuzei colac (sau pâine, turtă) timp de trei zile de la naștere (Dolj, Bistrița); pe masa ursitoarelor se pune colac (Olt, Dolj, Vâlcea, Constanța); la botez se fac colaci pentru moașă și nașă, iar darurile se strâng pe un colac (În Bacău
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Început să țipe. Omul ia cu lopata jeratic, Îi umple moașei poala, drept răsplată. De fapt, erau galbeni, dar nu trebuia să spună nimănui. Morala acestei narațiuni: De atunci nu se mai lăsa moașa să meargă cu mâna goală de la lăuză; măcar ceva trebuie să-i deie, când merge, căci de-o Întâlnește dracul, o ia la nevasta lui; măcar oleacă de făină și sare, că atunci se chiamă că lucrul ei s-a plătit. Una dintre finalitățile legendei pare a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
deștept, pentru ca lumea, minunându-se de el și lăudându-l peste măsură, fără a întrebuința formula obișnuită “Să nu-i fie de deochi!”, să-l învenineze cu deochiul ucigaș. - Dintre oamenii mari, mirele și mireasa sunt expuși deochiului. - Femeile gravide (lăuzele) sunt mereu în primejdie de a fi deochiate de cei din jur. - Pot fi deochiate animalele domestice frumoase (cai, cornute, porci sau miei). - Se pot deochia și păsările de casă, în special puii. - Stupii de albine, mai ales în vremea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
deoarece se poate face strigoi și pot muri toți din casă. Dacă vreo persoană ce se află în casa mortului strănută, să-și rupă puțin din cămașă sau haină, ca să nu i se întâmple același lucru. Dacă moare o femeie lăuză, să i se lase mai multe fire de păr neîmpletite, ca s-o vadă Dumenzeu că e lăuză și să-i ierte păcatele. După ce moare cineva, să i se închidă ochii, ca să nu vadă jalea și durerile celor ce-l
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
casa mortului strănută, să-și rupă puțin din cămașă sau haină, ca să nu i se întâmple același lucru. Dacă moare o femeie lăuză, să i se lase mai multe fire de păr neîmpletite, ca s-o vadă Dumenzeu că e lăuză și să-i ierte păcatele. După ce moare cineva, să i se închidă ochii, ca să nu vadă jalea și durerile celor ce-l încomjoară. Un mort se înmormântează cu hainele cel mai bune pe care le-a avut, ca înfățășându-se înaintea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de mari proporții sunt o invenție mai apropiată de zilele noastre și, la drept vorbind, ele au ca scop strângerea de daruri și bani, deci un scop comercial. Impresionant era modul de comportare al vecinelor. Acestea veneau cu bubă la lăuză, adică cu mâncăruri gătite, mai ales supe consistente, ca să aibă tânăra nevastă de unde alăpta pruncul. Pe lângă acestea aduceau scutece și brânețe. Cel mic trebuie să aibă scutece multe. Nașul trebuia numaidecât să se prezinte cu un leagăn făcut simplu din
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nu puteam fi interceptați, urmăriți sau suspectați. La Maternitatea din Brașov, pe o stradă lăturalnică, la câțiva metri de zidul clădirii, era un gard înalt din fier forjat la care se adunau mereu o mulțime de oameni care vorbeau cu lăuzele ce apăreau la ferestrele celui de al doilea etaj al clădirii. Era o hărmălaie de nedescris, toți vorbeau strigând ca să se facă înțeleși și fiecare era atent să înțeleagă doar ce spune înterlocutoarea lui de sus de la fereastră. Acolo m-
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
legii pentru organizarea comunelor rurale din 1 mai 1904, comuna era datoare a asigura sedii pentru școli, pentru sfaturile sătești și câte "o casă comunală"2753. Totodată, comuna avea obligația: să îngrijească bisericile, să asigure cele necesare copiilor orfani, bolnavi, lăuzelor și infirmilor săraci din comună. De asemenea, comunele erau obligate a asigura înmormântarea săracilor, precum și să înființeze și să întrețină cimitire. O altă obligație a administrației comunelor rurale era înființarea de pepiniere pentru arbori fructiferi și arbori comuni ce urmau
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
acasă, după șase-șapte seara, când ele se săturaseră deja una de alta. De cum mă vedea, pe iubita Ortansei o apuca subit graba, că a stat destul și doamna trebuie să se odihnească și mai are prin zonă câteva gravide și lăuze pe la care trebuie să treacă. Avea o căutătură de veveriță speriată, pe care surâsul de o complicitate blajină al Ortansei nu reușea s-o liniștească, necum s-o facă să mai Întârzie. Păi n-o să apuce să le viziteze În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
treacă. Avea o căutătură de veveriță speriată, pe care surâsul de o complicitate blajină al Ortansei nu reușea s-o liniștească, necum s-o facă să mai Întârzie. Păi n-o să apuce să le viziteze În veci pe gravidele și lăuzele alea, dacă mai are una ca Ortansa, și deja era Îmbrăcată și-și lua la revedere fără să se uite Înapoi. N-am apucat niciodată să schimb mai multe vorbe cu ea, Însă i-am spus Ortansei că nu mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
trei fire de usturoi, trei boabe de piper, trei boabe de grîu de primăvară și trei de grîu de toamnă, trei grăunțe de tămîie, trei de sare ori trei fărămituri de pîine ești ferit de rele. (Gh.F.C.) La intrarea casei lăuzei se bate un canaf roșu. (Gh.F.C.) Aromânii pun la intrare un șnur alb-roșu ca de mărțișor, la fel cu cel de la gîtul femeii. (Gh.F.C.) Nici roșul nu se deoache în prăvălie, nici iapa albă în herghelie. (Gh.F.C.) Prin urechile copiilor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pune fier pentru a-l feri de Muma Pădurii. (Gh.F.C.) De Paști, de Anul Nou și de Sf. Gheorghe se pune o bucată de fier sub prag. Tot atunci oamenii își lovesc ușor fruntea cu o bucată de fier. (Gh.F.C.) Lăuzele umblă la ele cu fier. Cînd se întîlnesc două lăuze, schimbă între ele ace. (Gh.F.C.) Primele haine ale copilului se trec pe sub topor. Prin prima cămașă se trece o bucată de fier. (Gh.F.C.) Și mortului i se pune fier în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
De Paști, de Anul Nou și de Sf. Gheorghe se pune o bucată de fier sub prag. Tot atunci oamenii își lovesc ușor fruntea cu o bucată de fier. (Gh.F.C.) Lăuzele umblă la ele cu fier. Cînd se întîlnesc două lăuze, schimbă între ele ace. (Gh.F.C.) Primele haine ale copilului se trec pe sub topor. Prin prima cămașă se trece o bucată de fier. (Gh.F.C.) Și mortului i se pune fier în coșciug: o seceră, bucăți de coasă, cuie, iar sub cap
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vinzi leagănul în care au crescut mai mulți copii, că nu e bine. (Gh.F.C.) Dacă legeni leagănul gol, copilul nu mai crește. (Gh.F.C.) Legumă Legume și mai ales leuștean de ți se fură din grădină, verdețurile se usucă. Lehuzie Femeia lăuză să nu se uite pe vreo cîmpie cu iarbă verde, căci se va usca acea iarbă. O femeie cît este lăuză, de cîte ori iese afară, ia cu dînsa o mătură și un cuțit, [ca] să se apere contra duhurilor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crește. (Gh.F.C.) Legumă Legume și mai ales leuștean de ți se fură din grădină, verdețurile se usucă. Lehuzie Femeia lăuză să nu se uite pe vreo cîmpie cu iarbă verde, căci se va usca acea iarbă. O femeie cît este lăuză, de cîte ori iese afară, ia cu dînsa o mătură și un cuțit, [ca] să se apere contra duhurilor rele, căci îngerul nu se poate apropia de dînsa s-o apere, fiind spurcată. îndată ce o femeie naște, moașa se duce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apropia de dînsa s-o apere, fiind spurcată. îndată ce o femeie naște, moașa se duce la preot cu o sticlă cu apă, cu un fir de busuioc pus în gura sticlei, ca să facă moliftele* apei. Cu acea apă se spală lăuza pe mîni și pe față, ca să fie curată, apoi mănîncă și bea, căci altfel lăuza este spurcată. O lăuză la trei zile după facere se scaldă de moașă în albia în care moaie și cămașa cu care a făcut, frecînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la preot cu o sticlă cu apă, cu un fir de busuioc pus în gura sticlei, ca să facă moliftele* apei. Cu acea apă se spală lăuza pe mîni și pe față, ca să fie curată, apoi mănîncă și bea, căci altfel lăuza este spurcată. O lăuză la trei zile după facere se scaldă de moașă în albia în care moaie și cămașa cu care a făcut, frecînd corpul lăuzei cu ea, ca să-i piară petele de pe față. O femeie lăuză să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sticlă cu apă, cu un fir de busuioc pus în gura sticlei, ca să facă moliftele* apei. Cu acea apă se spală lăuza pe mîni și pe față, ca să fie curată, apoi mănîncă și bea, căci altfel lăuza este spurcată. O lăuză la trei zile după facere se scaldă de moașă în albia în care moaie și cămașa cu care a făcut, frecînd corpul lăuzei cu ea, ca să-i piară petele de pe față. O femeie lăuză să nu se ducă la vreun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mîni și pe față, ca să fie curată, apoi mănîncă și bea, căci altfel lăuza este spurcată. O lăuză la trei zile după facere se scaldă de moașă în albia în care moaie și cămașa cu care a făcut, frecînd corpul lăuzei cu ea, ca să-i piară petele de pe față. O femeie lăuză să nu se ducă la vreun puț sau fîntînă să ia apă, căci va seca acel puț sau fîntînă. Să nu se vadă o lăuză cu alta patruzeci de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căci altfel lăuza este spurcată. O lăuză la trei zile după facere se scaldă de moașă în albia în care moaie și cămașa cu care a făcut, frecînd corpul lăuzei cu ea, ca să-i piară petele de pe față. O femeie lăuză să nu se ducă la vreun puț sau fîntînă să ia apă, căci va seca acel puț sau fîntînă. Să nu se vadă o lăuză cu alta patruzeci de zile, căci le vor muri pruncii. Cînd din întîmplare se văd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a făcut, frecînd corpul lăuzei cu ea, ca să-i piară petele de pe față. O femeie lăuză să nu se ducă la vreun puț sau fîntînă să ia apă, căci va seca acel puț sau fîntînă. Să nu se vadă o lăuză cu alta patruzeci de zile, căci le vor muri pruncii. Cînd din întîmplare se văd două lăuze mai înainte de a se împlini patruzeci de zile, fac schimb între dînsele cu ace. Astfel, aceea care are băiat dă ac cu gămălie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu se ducă la vreun puț sau fîntînă să ia apă, căci va seca acel puț sau fîntînă. Să nu se vadă o lăuză cu alta patruzeci de zile, căci le vor muri pruncii. Cînd din întîmplare se văd două lăuze mai înainte de a se împlini patruzeci de zile, fac schimb între dînsele cu ace. Astfel, aceea care are băiat dă ac cu gămălie, iar aceea care are fată, unul cu urechi - și poartă acest schimb pînă se împlinesc patruzeci de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care nu se atinge bărbat în cele șase săptămîni de lăuzie, cînd iese la biserică se zice că se duce cu mielul în gură, iar dacă este atinsă, că se duce cățaua cu cățelul în gură. Dacă moare o femeie lăuză, i se lasă mai multe fire de păr neîmpletite, ca să vadă Dumnezeu că e lăuză și să-i ierte păcatele. Femeia lăuză, dacă se uită la soare, îl spurcă. (Gh.F.C.) Lăuza seacă izvorul dacă merge după apă. Nu iese din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se zice că se duce cu mielul în gură, iar dacă este atinsă, că se duce cățaua cu cățelul în gură. Dacă moare o femeie lăuză, i se lasă mai multe fire de păr neîmpletite, ca să vadă Dumnezeu că e lăuză și să-i ierte păcatele. Femeia lăuză, dacă se uită la soare, îl spurcă. (Gh.F.C.) Lăuza seacă izvorul dacă merge după apă. Nu iese din casă, nu merge la biserică, nu frămîntă pîne patruzeci de zile. Dacă mulge vaca, vaca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în gură, iar dacă este atinsă, că se duce cățaua cu cățelul în gură. Dacă moare o femeie lăuză, i se lasă mai multe fire de păr neîmpletite, ca să vadă Dumnezeu că e lăuză și să-i ierte păcatele. Femeia lăuză, dacă se uită la soare, îl spurcă. (Gh.F.C.) Lăuza seacă izvorul dacă merge după apă. Nu iese din casă, nu merge la biserică, nu frămîntă pîne patruzeci de zile. Dacă mulge vaca, vaca își pierde laptele. Lăuza care suie scara
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]