11,415 matches
-
efemeric și dureros, pretinzând multe renunțări declanșatoare de doruri invadatoare și provocătoare de răni adînci în suflet, răni care de multe ori nu se mai cicatrizează niciodată. Emigrarea nu înseamnă ”libertatea” spre care tânjeam atunci, când eram ținuți închiși în lagărul comunist est-european, de către stăpânii marxiști străini la început, care s-au autohtonizat apoi de ochii lumii, creând minți asemănătoare lor, marxiste, niște ne-oameni cu gânduri sumbre de a deveni granguri peste națiunea noastră blândă, pentru că în cap nu aveau
UN FENOMEN NEDORIT, SAU NECESAR? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355839_a_357168]
-
susceptibile de a rivaliza cu unica superputere actuală. De aceea s-a prevăzut crearea unei forțe de reacție rapidă ale cărei structuri să permită un grad mai mare de integrare decât însăși NATO... Schimbările cruciale ce au intervenit de la prăbușirea lagărului comunist i-au incitat pe americani să-și continue avantajul. Adaptarea efortului de apărare la contextul astfel creat, menținerea supremației lor politice și militare în lume constituie două priorități. Războiul rece fiind încheiat, este potrivit să se păstreze un dezechilibru
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 11 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355916_a_357245]
-
altarul omenirii pentru arderea de tot prin secerarea, recoltatarea, tescuirea, înnobilarea și purificarea corpului nostru spiritual, doar pentru a produce în final mereu alte ființe extraterestre într-o altfel de Uzina vie, folosind ca materie primă material genetic recoltat din lagărele comuniste și capitaliste pentru pregătirea unei alte așa zise „ elite” mondiale, extra și intră terestre, care reprezenta de fapt doar 1% din omenire. Până când noi, restul lumii, ne vom putea resemna cu această implicarea forțată în aceste trei mari experiențe
A SASEA RESEMNARE SAU ULTIMA CALATORIE GRATUITA IN JURUL SOARELUI, CU UN SINGUR BILET DE INTRARE IN STATIA FINALA [Corola-blog/BlogPost/354834_a_356163]
-
placa cu cei 4.9 milioane de pensionari, pe care a repetat-o și aici de două trei ori, papagalicește. Păi așa președinte jucător cum e nu are decât să adune toții pensionarii României la un loc, ca într-un lagăr și să aranjeze cu Gold Corporation să le dea și pensionarilor, fiecăruia, câte o lingură de cianură cum are să le dea și moților. Adevărul este că lui Băsescu nu-i mai pasă de moți de acum înainte, nu mai trebuie
ŞI NOI AM FOST LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354852_a_356181]
-
îmbogăți România, dar nu a avut parte de prea multă pace, fiind angrenată în războiul care ne-a adus numai nenorociri și dominație străină. Sub dominația rusă, generația mea s-a născut și trăit în nevoi, teroare și îndoctrinare. În lagărul comunist lumina adevărului și libertatea de conștiință au fost interzise, așa că noi am devenit o generație duplicitară. Generația mea a dus duplicitatea la perfecțiune, ceea ce i-a atrofiat conștiința, caracterul iar personalitatea i-a luat forme de târâtoare pentru supraviețuire
ROMÂNIA TANDREŢEA MEA de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354853_a_356182]
-
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Justinian Marina, plănuia să-l ridice pe Părintele Arsenie la rangul de arhiereu: „Știu cu siguranță că Patriarhul se gândea să-l cheme la treapta arhieriei, dar, precum se cunoaște, Arsenie a fost arestat, dus în lagăre de muncă forțată și apoi, practic, obligat să rămână inactiv” Mai știm, de asemenea, că în acea vreme Părintele Arsenie Boca se afla în bune relații cu Petru Groza. Prin urmare, nu i-ar fi fost deloc greu să profite
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
fapt am constatat că în Belgia sunt mai multe asociații scriitoricești, 5 erau, toate cu aceleași drepturi și obligații.După aceea am constatat că numai în România a rămas o singură Uniune a scriitorilor. În toate celelate țări, din fostul lagăr socialist Uniunile de creație s-au desfințat și s-au înființat, democratic, mai multe asociații scriitoricești.În urma acestei constatări am luat hotărârea, împreună cu alți scriitori, să înființăm Liga Scriitorilor. Nu ca o cotrapondere la Uniunea Scriitorilor, ci pentru a acoperi
FRUMOSUL PURIFICĂ, DESCĂTUŞEAZĂ. CHIAR ŞI ATUNCI CÂND ESTE UN STRIGĂT DE DISPERARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355349_a_356678]
-
român care studiase la Paris și pe care l-am întâlnit peste câțiva ani în Canada” - îmi spusese nea Mitică la una dintre întâlnirile noastre anterioare. Îl cunoscuse la sârbi. Muncise cot la cot cu Eugen în timpul perioadei petrecute în lagărele iugoslave. Apoi, s-au revăzut la Paris și ulterior, la Vancouver, în Canada. Atunci a avut ocazia să petreacă mult timp în compania unui om cu o istorie interesantă, inteligent, cult, cu o ambiție de invidiat și cu un caracter
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
al Partidului Național Țărănesc condus de Iuliu Maniu, Eugen Ștefănescu împreună cu doi dintre colegii săi, Tiberiu Ionescu și Sandu Ionescu - alt prieten al lui nea Mitică Sinu - părăsesc țara, trecând Dunărea înot, în apropierea localității sârbe Ogradina și ajung în lagărele de muncă și închisorile Iugoslaviei lui Tito. Era ziua de 20 octombrie 1948... Șapte luni în Iugoslavia Așa începe pentru Genu Ștefănescu drumul pribegiei, plin de piedici și încercări, dar în fața cărora nu s-a dat bătut. Un traseu plin
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
la sârbi. De la Tekia, unde sunt aduși de grănicerii sârbi, ajunge la Kladova, unde îl cunoaște pe avocatul bucureștean Nichita Tomescu, cu care se va revedea în Canada. Apoi, refugiații sunt transferați la închisoarea din Pancevo, locul de „triere” pentru lagărele de muncă, și, în final, la Kovacica, unde se întâlnesc cu Tiberiu Cunia, care făcea parte din grupul lor de studenți silvicultori, trecut la sârbi pe undeva prin Banat, de către oamenii rezistenței anticomuniste. După două săptămâni de așteptare și nesiguranță
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
încolo începea exilul! Italia și visul francez La Triesteviața lui Eugen Ștefănescu și a ortacilor săi cunoaște o altă față a străinătății, erau liberi și tratamentul de care se bucurau din partea autorităților era civilizat, mult diferit de cel din temutele lagăre sârbești. Șederea la Trieste n-a fost de lungă durată, a constituit o perioadă de relaxare și refacere psihică, absolut necesară pentru ceea ce avea să urmeze în viața lor. Se arătaseră zorii libertății și cei trei studenți silvicultori - Genu Ștefănescu
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
amintiri. Din 7 iunie 1954 este angajat B.C. Forest Service, la Kamloops, British Columbia, grație profesorului H.W.Smith de la University British Columbia și lui Amund Gronner de la Kamloops. Ultimii ani petrecuți în exil, marcați de duritatea lunilor trăite în lagărele titoiste și de toate frământările și neajunsurile de care a avut parte, i-au provocat un ulcer pe care nu-l descoperă decât în Kamloops. Forțat de împrejurări, se internează o perioadă în spital și se tratează. Pierduse 52% din
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
lui a fost mutat la Kovacica, o localitate aparținând tot Banatului de Sud, Voivodina, (Serbia), și mai departe, la minele de cărbuni de la Banovici, în nord-estul provinciei Bosnia-Herțegovina. La Banovici au rămas câteva luni. Nea Mitică a lucrat la cantina lagărului. Perioada petrecută la Banovici a fost marcată de multe evenimente care au afectat viața refugiaților. Dacă la început atmosfera părea primitoare, treptat lucrurile s-au înrăutățit, nemulțumirile în rândul lagăriștilor generând conflicte cu autoritățile iugoslave. Unii au încercat să fugă
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356813_a_358142]
-
au înrăutățit, nemulțumirile în rândul lagăriștilor generând conflicte cu autoritățile iugoslave. Unii au încercat să fugă și-au reușit. Alții, au fost prinși și executați în fața celorlalți pentru a servi drept pildă. Și prizonieri de război nemți erau în acest lagăr. După ce aceștia au fost eliberați și trimiși în Germania, lagăriștii au fost mutați în barăcile făcute de nemți. De la Banovici, la un moment dat au fost ridicați și duși din nou în cealaltă parte a Iugoslaviei, în Voivodina, la Zrenianin
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356813_a_358142]
-
au înțeles imediat, pentru că amândoi proprietarii, soț și soție, medici de profesie, erau elvețieni de origine franceză. I-au dat de lucru pentru următoarele luni. În acest timp, nea Mitică ținea legătura cu prietenii români cu care se cunoscuse în lagărele sârbești. Le scria fiecăruia, pe unde se aflau, încercând să alunge starea de singurătate și izolare, care era evidentă. Unii, invidioși, începuseră să-l vorbească de rău, pentru că nu-și explicau de unde are el bani de timbre, ba mai mult
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356813_a_358142]
-
pe același teren, pe care se găsește astăzi școala a cărei monografie face obiectul efortului de față. În timpul primului război mondial, până în septembrie 1917, nu s-au făcut cursuri, Rucărul aflându-se sub ocupație germană iar școala fiind folosită drept lagăr de prizonieri și magazii ale serviciului de intendență ale armatei de ocupație. Tot mobilierul a fost distrus, inclusiv materialul didactic. Au fost deteriorate ușile, ferestrele, pardoselile. Într-un proces verbal din 17 octombrie 1917, revizorul școlar C. Rădulescu-Codin consemna: "Școala
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (X) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356907_a_358236]
-
ușile, ferestrele, pardoselile. Într-un proces verbal din 17 octombrie 1917, revizorul școlar C. Rădulescu-Codin consemna: "Școala funcționează numai cu o parte din imobil, în partea ce a a fost ocupată de școala de băieți, restul localului fiind ocupat ca lagăr de prizonieri. A fost un mare noroc că localul, fiind situat mai la nord de piața comunală a scăpat de a fi ars de focul ce a distrus partea cea mai frumoasă a satului. Mobilierul a fost distrus în cea
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (X) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356907_a_358236]
-
Horia Gane Horia Gane (pseudonim al lui Herman Roșu-Gutman; 10 aprilie 1936, Scăieni, azi Boldești-Scăeni, județul Prahova - 6 iulie 2004, București) este un poet și prozator. Părinții, Samoil și Fani Gutman, muncitori, au fost deportați între 1941 și 1945 în lagărele din Transnistria. Gane începe cu întârziere școală primară, absolvind în cele din urmă Școală Profesională Textilă. Lucrează 2 ani că muncitor calificat la Fabrica de Postav din Buhuși. Urmează apoi Facultatea Muncitoreasca din București (1954-1958) și tot aici, Facultatea de
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
pensie de boală în 1981. Colaborează la „Luceafărul", „Ateneu", „Steaua", „Tribuna", „Contemporanul", „România literară"etc. Debutează în 1956 cu o poezie în „Scrisul bănățean", apoi în volum, cu Lumina întârziată (1967). Cartea stă sub semnul amintirilor tulburătoare ale vietii de lagăr, etapă care i-a marcat copilăria, acest ciclu fiind rescris ulterior sub titlul Ierburi amare și publicat în culegerea Toleranță (1995). Încântărilor juvenile în fața naturii și a iubirii, notate în versuri inegale sub raportul valorii, le ia locul, treptat, o
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
ochii căruia se citeau bunele intenții, după ce a constatat că sunt români a exclamat: Vous connaissez monsieur Vasile Țâra? Nea Mitică i-a dat răspunsul imediat, surprins plăcut de atitudinea binevoitoare a conductorului francez. Îl cunoscuse doar, pe Vasile, în lagărul sârbesc și se împrieteniseră, avea de la el schița de trecere a frontierei. Conductorul le-a povestit apoi cum îl cunoscuse pe Vasile Țâra și cum acesta îl încântase, cu cât de multe știa; vorbiseră mult despre comuniști și despre România
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
Ștefănescu și „Sârma ghimpată”! S-a întâlnit nea Mitică la Paris cu tot felul de oameni: pe unii îi cunoscuse încă din țară, așa cum era cazul doctorului Traian Stoicoiu, pe care-l știa de la Cluj; pe alții îi întâlnise în lagărele în care poposise înainte de a ajunge în Franța și unul dintre ei era Anton Ștefănescu. Cu el se cunoscuse în Iugoslavia (după cum am menționat în capitolul anterior). Apoi au continuat să se vadă în Italia, după trecerea frontierei, pentru că întotdeauna
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
plecat la Paris. O prietenie pe viață - Sonia și Alexandru Bunescu Reîntâlnirea cu Sonia și Alexandru Bunescu a adus o nespusă bucurie în sufletele acestor oameni de mare caracter și a lui nea Mitică, în aceeași măsură. Se cunoscuseră în lagăr, în Iugoslavia. „Ne-am bucurat când ne-am revăzut și cât am stat eu la Paris ne-am vizitat constant. Mergeam destul de des la dânșii, la hotelul la care locuiau; dacă la două săptămâni nu ajungeam la ei, îngrijorarea-i
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
roșu și o stemă cu secere și ciocan. Un dezident, revenit acasă după patru decenii, afirma că aici semnificația secerei este alta: ea tăia viețile celor care își doreau libertatea. Ciocanul nituia lanțul real sau imaginar purtat ani grei în lagărele pentru emigranți. Acești Ulysee își părăsesc locurile natale, părinții. Pe ei nu-i așteaptă nici o Penelopă. O vor găsi printre cei autoexilați, ca și ei, printre locuitorii țărilor unde au fost adoptați! Credem că personajul s-ar fi putut numi
CÎTEVA CUVINTE PERSONALE DESPRE CARTEA EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX DE OCTAVIAN CURPAŞ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356989_a_358318]
-
îi cade. Despre Hegel se vorbește în eseul intitulat „Conștiința nefericită a lui Hegel, trăită prin gândirea epocii lui B. Fundoianu”. Benjamin Fondane (pseudonimul literar al lui Benjamin Wexler, născut la Iași în 1898 - m. la 2 oct. 1944 în lagărul nazist de exterminare de la Auschvitz), a fost critic, eseist, poet, teoretician literar franco-român de etnie evreiască. In 1936 a publicat în Franța, unde se stabilise încă din 1923, împreună cu Tristan Tzara și Ilarie Voronca, lucrarea intitulată „La concience malheureuse”, în
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
prăbușită odată cu comunismul polonez, apoi sovietic, și simbolicului Zid al Berlinului). Citind cartea dumnoavoastră, prietene, la asta mă reduce gândul, ca unuia ce a rămas acasă, fără a nu-i admira sau compătimi pe cei ce au trecut Dunărea, alții lagărele, sau au plecat cu sutele de mii, răbdând încă spre a primi vizele de cetățeni ai Lumii Libere; la aceste raportări mă duce gândul, impresionat, desigur, foarte, de evocatoarele story ale personajele dumneavoastră, ce cu talent le perindați în pagini
DESPRE CONDIŢIA STRĂ-MUTĂRILOR: IMPRESII LA O CARTE A DIMENSIUNII ROMÂNEŞTI A EXISTENŢEI SAU PARABOLA BERZEI OARBE ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356986_a_358315]