2,345 matches
-
fericite, mereu un cântec să rostim în spirit cu chipul Patriei, strămoșesc, pe care-o știm mai frumoasă când i se dăruie egal Bărbatul și Femeia prin tot ce în Faptă e împlinit.“ („Un cântec“, în vol. omagial Cunună de lauri: pagini literare dedicate tovarășei Elena Ceaușescu, Editura Eminescu, 1989, p. 28) RÂPEANU Valeriu „Mândria de a fi român o avem știind că în fruntea noastră se află neîncetat cârmaciul și călăuza, cel care din vremurile de răstriște ne-a călăuzit
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
vieții», afirmarea și dezvoltarea continuă a omenescului din om în cadrul obiectiv al realităților sociale socialiste și a modului de viață socialist.“ (Revista de filozofie, septembrie-octombrie 1976) COBZĂLĂU Emanoil, poet „Pe frunțile Cetății podoabe vom depune Din flori de bucurii și lauri de lumină. Încrederea-n partid și-n cei ce-i vom alege Stegari ai vieții noi, va fi și mai deplină!“ („Trăind în libertate“, Contemporanul, 28 februarie 1975) CODIȚĂ Pavel „Dragostea noastră pentru pace, dragoste care este în sângele poporului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în urmă, chiar Broasca țestoasă (Emys europaea), Șovrigariul (Lacerta viridis Daud), Șopârla verde (Lacerta murallis Merr.), Năpârca sau Șarpele lui Noe (Anguis fragilis L.), Vipera (Pelias berus L., Pelias berus var.prester L.), și Șerpii (Coronella laevis Merr, Tropidonotus tesselatus Laur, Tropidonotus natrix L. și Coluber atrovirens Schinz). Ca și de Amfibii, anume: Brotacul (Hyla arborea L.), Broasca de apă (Rana esculenta L.), Broasca de iarbă (Rana temporaria L.), Broasca râioasă (Rana bufo L.), Șolimândriță (Bombinator igenus Merr., Salamandra maculosa Laur
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Laur, Tropidonotus natrix L. și Coluber atrovirens Schinz). Ca și de Amfibii, anume: Brotacul (Hyla arborea L.), Broasca de apă (Rana esculenta L.), Broasca de iarbă (Rana temporaria L.), Broasca râioasă (Rana bufo L.), Șolimândriță (Bombinator igenus Merr., Salamandra maculosa Laur.), Faptul (Triton palustris L., și Triton vulgaris L.) Mai putem vorbi despre bogăția apelor noastre de munte în care găsim din destul specii de Pești pe care locuitorii satului îi prind cu undița, ba uneori cu mijloace nepermise din care
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
tripteris) Familia Dipsacacee. Negina sălbatică (Knautia lungifolia), Floarea văduvii, Sălcioară, Ochiul vacii (Knautia lancifolia, Succisa prtaensis), Șuvara (Dipsacus silvester) Familia Solanacee. Buruiană de dalac (Solanum vulgare, Solanum dulcamara), Floare lină (Solanum nigrum), Iarba codrului, Mătrăgună (Atropa belladonna), Măselariță (Hyoscyamus niger), Laur (Datura stramonium) Familia Scrophulariacee. Hulupan, Dulupan (Verbascum Thapsus), Lipan (Verbascum phlomoides), Iarba neagră (Scropularia alata), Brânca porcului (Scrophularia scopoli, Scrophularia nodosa), Degetariță (Digitalis media, Digitalis grandiflora, Digitalis ambigua), Coada câinelui (Linaria intermedia, Veronica austriaca, Veronica chamedrys), Barză, Șopârliță (Linaria genistifolia
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
am redevenit optimist, aceasta e lesne de înțeles. În mijlocul unei mișcări de felul celei care m-a cucerit, sub conducerea unui șef care a devenit simbolul ideilor ce ne leagă, lupta e ușoară și sigură: la capătul ei ne așteaptă laurii (aplauze)." (O, naivă tinerețe! O, admirabilă naivitate!) * Anecdota primează (pag. 250). În anii la care se referă notele aceste ale mele, principalele asociațiuni literare și științifice care au trăit la Iași ar fi cam următoarele: Grupul format în jurul revistei Contimporanul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
debut să merite a fi vizionată. (Costel Iftinchi - un debut promițător, Gheorghe Bălăceanu, Președintele Asociației Artiștilor Plastici Iași, Independentul, 12 august 1998, pag. 2) Era un articol la care nu mă așteptasem, care mai așeza o ramură la cununa de lauri, un succes pe care nu credeam că am să-l realizez cu prima mea expoziție personală. Privind în urmă la zilele ce au trecut, timp pe care mi lam petrecut numai cioplind și gustând din cupa succesului, oboseala pe care
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
nu vă ajung nici până la gleznă, iar nefericiții care îndrăznesc să se îndoiască de genialitatea Dumneavoastră sunt totalmente nuli.“ Altă dată va veni și un astfel de nefericit, dar și el va avea parte de aceeași bandă, pe post de lauri. Mai deunăzi, mia fost dat să văd o emisiune a Mihaelei Rădulescu unde era invitat Ser giu Nicolaescu. Știm cu toții cât de lăudăros e personajul. El a inventat roata, alfabetul și apa caldă. Ei bine, în fața cascadei encomiastice pe care
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
emi siune, feli citânduse pentru curajul și originalitatea de care dă dovadă: „Poate PSD ul să mă integreze și pe mine în Nicoleta Luciu?“ Ce so mai lungim? Mihaela Rădulescu și Andrei Gheorghe merită cu prisosință să fie încununați cu laurii culturii, iar amândoi fac, la distanță, un cuplu de intelectuali fără de care basmele noastre ar fi mai sărace. (2003) Papi Lam văzut pentru prima dată în Marfa și banii, unde juca rolul unui băiat de cartier mai naiv, care intră
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
materie, depărtîndu-se de poale, se spiritualizează treptat, devenind radioasă și transformîndu-se În idee. De la o margine de pădure În sus, piatra și iarba devin echivoce, așa cum În catedralele gotice zidul vrea să fie un intermediar Între om și Dumnezeu. Sub laurii amari din văile care urcă spre crestele pierdute Între nori, cei vechi rîvneau să uite noroiul și să viseze divinul. Trebuie sa adaug o subtilă observație a lui Jean Grenier: divinul nu este totuna cu Dumnezeu. Muntele Înseamnă o nevoie
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
ne lămuresc și În privința modestiei; ei nu se sfiesc să-și aducă elogii singuri. Iar un filosof care se considera fratele lui Apolo vroia să colinde lumea În sandale aurite, cu o mantie de purpură și cu o cunună de lauri, oferindu-se În calitate de taumaturg ca un Cagliostro avant la lettre... Scriu toate acestea nu pentru a contesta Elada, ci pentru a o Înțelege mai bine și a o Îndrăgi mai adevărat. De atîtea ori aș spune: Apolo, tu care ești
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
bara mult prea sus, iar regizorii (sub)mediocri se tem să se măsoare cu el. Există două paradoxuri în cinemaul românesc : 1. deși se fac tot mai puține filme de la an la an, o treime se văd totuși încununate cu laurii marilor festivaluri (cum ar fi Cannes-ul) ; 2. deși regizorii (sub)mediocri disprețuiesc premiile alea (nevăzând în ele decât o modă dictată de internaționala festivalurilor și a criticilor aferenți), ei continuă totuși să facă filme, chit că acestea sunt ocolite
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cei care dau acestei școli, cu adevarat, VIAȚA. ÎN CĂUTAREA LICEULUI PIERDUT ... Petru IOAN Fișa personală a alergării sale prin viață (de i se spune și curriculum vitae) îl înregistrează pe semnatarul rîndurilor de mai jos drept bacalaureat („înbăiat în lauri, sub semnul zeului Bacchus“ ? ...) al Liceului „Cuza Vodă“ din Huși. Astăzi, informația cu pricina pare lovită de nulitate, întrucît unitatea școlară pe care am absolvit-o în urmă cu 48 de ani s-a metamorfozat, iar din „liceu teoretic“ a
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
de rotundă sărbătoare avea vocație continentală, căci peste tot asemuirea cu lupul, adică îndrăzneala în cuget, gîndire și imaginație, a mobilizat pe tinerii în formare ! Iar dacă însuși „colegiul național“ se finalizează prin bacalaureat, nu înseamnă această obținerea „fructului de laur“ (bacca laurea) și a cununii aferente, respectiv împlinirea aspirației de a deveni cavaler (baccalaureus), adică un veritabil tînăr „lup“ ? 5. La vremea cînd s-a impus distincția cu pricina (în Anglia anilor 1522-1549), instituirea bacalaureatului tranșă lupta dintre clerici și
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
rapoarte, unul politic, altul despre clasa mea, a IV-a B, ca dirigintă. Fii binecuvântată, dulcea mea. Miercuri, 3 martie [1948] Nu, zău așa, asta a fost cea mai istovitoare zi din viața mea. M-am culcat - foarte târziu - pe laurii succesului meu evident de ieri, mare succes și apreciere pentru o lucrare importantă, cu care m-am descurcat, spre cinstea mea. Îmi continui șirul de nopți de veghe de mai mult de douăsprezece zile; stau noaptea foarte târziu să citesc
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
la un moment dat, soseau într-o stare jalnică, dar acum, de vreme ce ajung în trei zile, înseamnă că am trecut prin faza cea mai grea, fără pierderi. Dar, conform doctrinei lui Stalin, nu trebuie nici odată să ne culcăm pe lauri, trebuie să fim foarte prudente; am să-ți mai scriu scrisori entuziaste despre „îndoctrinarea“ mea, poate chiar am să te sfătuiesc, dacă are să fie nevoie, să începi să te inițiezi în doctrina materialismului dialectic și istoric, să citești istoria partidului
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
copilul Isus preschimbă În iezi (sic ! ) cei câțiva copii care se ascund de el Într-un cuptor ; vezi 105, p. 137. 107. Veronika Görög-Karady, „Ethnic stereotypes and folklore. The Jew in Hungarian oral literature”, În Folklore Processed. In Honour of Lauri Honko, ed. Reimund Kvideland, Studia Fennica Folkloristica, Helsinki, 1992, pp. 114-126. 108. Marianne Mesnil, Etnologul, Între șarpe și balaur, și Marianne Mesnil și Assia Popova, Eseuri de mitologie balcanică, cuvânt Înainte de Paul H. Stahl, Editura Paideia, București, 1997. 109. Moses
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
făcut o slujbă de pomenire a eroilor căzuți în războaie pentru apărarea patriei, sfințindu-se jertfa adusă întru pomenirea eroilor, iar corul bisericesc reunit cu al școlii au interpetat cu multă însuflețire „Imnul Eroilor”: « Presărați pe-a lor morminte, ale laurilor foi / Spre a fi mai dulce somnul, fericiților eroi./ Ridicați pe piramida nemuririi faima lor, / Scriți în cărțile de aur, cântecul nemuritor./ Pe copii la sânul vostru, alintați-i cu-acest cânt /Povestindu-le cu fală, al eroilor avânt / Dezveliți
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Nu ne interesa În nici un chip să readucem pe scenă măreața Tebă, cu scuturile ei falnice, oricum nici nu mai avea rost să repetăm același decor În care maestrul Ohanesian fusese atât de convingător odinioară, cu togă și coroana de lauri pe cap. Doream să văd În ce fel puteam lega personajele din operă de figuri emblematice cunoscute din istoria recentă, care au marcat esențial destinul individual și colectiv al României. Ne-am referit la personaje care reprezentau paralele interesante pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
turcească la Podul Înalt, repurtând o prea strălucită izbândă... Prin oamenii săi..." Mulțumesc, bunule părinte. Ce vă spuneam? "Soarele când răsare..." Dar, dar ce pot să fac? Mă las jefuit. Îi las lui "gloria" toată. Să și-o ia! Și, laurii! Tot zarzavatul!... Mai mult, îi las tot aurul ce mi s-ar cuveni, că nici așa, nu se grăbește nimeni să mi-l dea... Îi las lui, osanalele toate prea se omoară după ele. Mie tot mi s-a cam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Marienburgul?!... Apucat! Nici nu-mi mijise musteața, era spada mai mare ca mine, începe să râdă Stanciu amintindu-și. Mă visam un magnific! Eram îndrăgostit lulea de Nastasia, fiica cea mică a voievodului Alexandru. Voiam să mă întorc acoperit de laurii gloriei... La prima ciocnire, m-a lecuit un teuton cu o lovitură de spadă, de era s-o las pe Nastasia văduvă. Mi-a povestit taica toată mârșăvia. "Cei Trei Mari" regele Sigismund al Ungariei, craiul Poloniei Vladislav Jagello și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
strâmb. De mult n-am râs cu mai multă pohtă! Boierii, revoltați, protestează: Mârșăvie! Halal "demnitate regală"! Un înfumurat! Prea plin de ifose. Se mânjește cu sângele altuia! Îl mușcă de inimă pizma! Îți poartă zâmbrele că i-ai răpit laurii, gloria! -Laurii aiștea-s stropiți cu sânge! Nedreptate strigătoare la cer! Curată batjocură! Ștefan tace copleșit de o surdă mânie pe care și-o stăpânește, totuși. Ridică mâna... Și se făcu liniște. Țamblac continuă răsfoindu-și însemnările: "... Ștefan îți este ție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
zâmbește și se împiedică în cârpele ce-i atârnau la picior. Crezi că de dragul "Creștinătății", al osanalelor mi-am pârjolit țara și atâta cruce de voinici au mușcat țărâna? Am avut eu alte gânduri pentru țară... Cât despre glorie, osanale, lauri... Aleluia!... De când am ajuns domn, m-am lecuit de aieste năluciri deșarte. Nevoile, durerile țării, munca m-au făcut să înțeleg că nu pentru mine nu gloria, nu măririle -, ci puterea de a îndura, de a dărui, de a lupta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nu pot să las totul baltă și să mă duc dracului!... Nu pot! Fiecare cu Golgota sa, cugetă Daniil. În nefericire, există un adevăr. Nu e greu să fii "cel Mare", în strălucirea "Scaunului de la Suceava", în slava încununată cu laurii biruinței, în uralele Moldovei, ale Europei, chiar... Dar "Mare", cu adevărat, nu e decât acela care, în nenorocire, înfrânt, zdrobit, la pământ, părăsit de oameni, rănit și singur, stoarce din el ultima fărâmă de putere, înalță capul și spune mândru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în care misterioasa Providență a îngăduit să fie martirizată de patru generații. Evident, evenimentul face parte dintr-o suită de evenimente desfășurate istoric și relevând dimensiunea politicului. Vorba lui Napoleon : „politica e Destinul !”. Evident, nu trebuie să ne culcăm pe lauri. Evident, orizontul e încărcat de nori ce prevestesc poate alte furtuni, evident, istoria nu se încheie și, cum spune Hegel, ea nu e terenul fericirii. Dar e al speranței (a fost aceasta tot timpul, și mai ales în cele mai
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]