3,620 matches
-
și Petru Vintilă Își dramatizează poemul, ridică oamenii din popor la nivelul lui și-i pun să vorbească În limba lor. Iată de ce sună atât de firesc „blestemele” proferate de eroii lui Tăutu Împotriva boierilor, ca și frumoasele cântece de leagăn cuprinse În poem: «Din lemn Își durau docare duce-i-ar la-nmormântare! Fagule, tu nu uita, că i-ai tras și-n țepi cândva. Nani, nani țânc peltic n-ai mindir de borangic, dar ți-aducem azi altoi, de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de pildă, izbucnesc la fiece pas «fanfare de lumini», cresc «holde de bucurii», flutură pretutindeni steaguri, Înlocuindu-se astfel prin șabloane convenționale bogăția vieții. (Ă). Eugen Frunză repetă inutil epitetul vag și inexpresiv «bun» În versuri consecutive din Cântec de leagăn. Dan Deșliu afirmă că toate lucrurile pe care le descrie sunt „mari, mărețe, uriașe” etc; problema oficială de a Înfățișa viu măreția reală a faptelor, el o ocolește prin repetarea declarativă a aceluiași cuvânt sau sinonim lui. Sărăcia vocabularului apare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ca să-i înțeleagă mai bine. Datorită acestor tehnici inconștiente, recreează în creierul lui dispozițiile și stările interlocutorilor. Astfel poate să se sincronizeze cu ceea ce simt ei și să se adapteze la ceea ce sunt ei. Acest copil se deosebește încă din leagăn de cel care nu a fost educat să simtă emoțiile celor din jur și, din această cauză, riscă să aibă mari dificultăți de sincronizare cu interlocutorii. În comparație cu ceilalți, copilul seducător este mai capabil nu numai să descifreze emoțiile altora, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
fără să-l putem controla. Dacă persoana respectivă percepe inconștient dorința noastră, aceasta se datorează, foarte probabil, faptului că a păstrat la nivel inconștient amprenta emoțională lăsată de primele pupile dilatate pe care le-a văzut pe când era era în leagăn sau în țarc. Se pare că de aceea, într-o atmosferă senină, pupilele dilatate sunt considerate inconștient atât de plăcute. Dorința se citește în zona din jurul ochiului La nivelul feței, ochii sunt receptaculul dorințelor noastre. Dar dorința este prelucrată de
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
de regenta ei prin virgulă, dacă se află Înaintea acesteia. Când Îi urmează, se desparte prin virgulă numai când vrem să subliniem că este un element esențial În frază: „Ca să ajungem la epoca instituirii ei, trebuie să suim până aproape de leagănul bisericii (I.L. Caragiale); Se duce drept la frate-său, ca să-i ducă bucuria (I.L. Creangă)”; „Veniseră la Călifar ca să-l pedepsească”; - circumstanțiala condițională se desparte de regenta ei prin virgulă, indiferent de poziția pe care o are, cu excepția cazului când
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
îndeosebi în anii crizei economice. Muncitorii șomeri beneficiau și ei de mese la preț redus. „Casa femeii” a venit în ajutorul mamelor celibatare, găsindu-le loc de muncă și găzduire, în special în adăpostul pentru mame și sugari al Societății „Leagănul Sfânta Ecaterina” de sub patronajul reginei Maria. A luat ființă un cămin pentru femeile singure și fără adăpost, unde ele puteau locui în condiții de igienă și confort, în schimbul unei sume modeste. Au fost rezervate în „Casa femeii” și camere pentru
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
toate energiile. 3) Înmulțirea micilor maternități pentru salvarea mamei și a pruncului nou-născut. 4) Înființarea de case de ocrotire pentru muncitori și muncitoare, cu cantine, biblioteci, asistență juridică și medicală. Vom avea în vedere înmulțirea grădinilor de copii și a leagănelor de micuți, în care mama muncitoare să depună dimineața pruncul și seara să vie să-l ia, după ce toată ziua a fost îngrijit și alăptat. 5) Răspândirea instrucției primare și profesionale: coloniile de vară și cantinele școlare vor fi intensificate
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în cele particulare; c) Ajutor femeii în caz de șomaj; d) Respectarea demnității femeii lucrătoare. 2) Apărarea maternității. a) Concediu plătit înainte și după naștere, pentru funcționare și lucrătoare; b) Creare de maternități la sate și orașe; c) Creare de leagăne pe lângă fabrici; d) Ajutor material real mamei și copilului; e) Suprimarea „maidanului”, azi unic focar de educație al copiilor din cartierele periferice; înlocuirea lor cu grădini de copii. 3) Pentru studente. Suprimarea cauzelor care împiedică pe femei de la cultură, prin
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
grozăvie care întrece și cea mai fantastică imaginație și pe care numai cioclii omenirii îl pot dori - își va abate din văzduh gazele asfixiante și îndărătul câmpurilor de luptă, unde ni se vor sufoca sau mutila până și pruncii în leagăne și se vor face praf comorile acumulate de civilizațiile milenare, acumulate și prin efortul și martiriul femeii. Vom lăsa oare să ne azvârle și pe noi în această cascadă de sânge? Noi femeile, creatoarele vieții, ne vom face oare complice
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
sufletelor noastre. Privind problema feminină, partidul nostru în 1931, a ajuns la concluzia extinderii drepturilor ei. De atunci s-au schimbat multe lucruri. Conjunctura internațională amenință granițele și însăși existența neamului. E necesară întărirea căminului, femeia făcând din el un leagăn al tradiției. Partidul nostru vă cere colaborarea în lupta mare și sfântă de care depinde viitorul nației. După ce pericolele vor trece, vom deschide porțile femeii. În numele Partidului Social-Democrat D-l Titel Petrescu, delegatul Partidului Social-Democrat. Partidul socialist e primul care
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
femeii la Cameră și Senat; 4. Liberul acces al femeii la toate profesiunile și la toate ramurile de activitate publice și particulare; 5. Salarizare egală a muncii ambelor sexe; 6. Concediu obligator și plătit pentru femeia lehuză; 7. Crearea de leagăne pentru adăpostirea copiilor femeilor muncitoare, funcționare și liber profesioniste sărace; 8. Înființarea de dispensare și maternități gratuite pentru populația săracă; 9. Stabilirea paternității și obligativitatea de a întreține copilul și mama; 10. Înființarea de școli profesionale serale gratuite pentru fetele
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a) lichidarea analfabetismului, b) propagarea culturii. 3. Îmbunătățirea stării sanitare a femeilor din orașe și sate: a) maternități la orașe, b) dispensare și moașe la sate, c) combaterea bolilor epidemice și sociale, d) ridicarea igienei în general. 4. Protecția copiilor: leagăne de copii, cămine de zi, cămine de sezon la țară, orfelinate pentru copiii ostașilor, grădinițe. A luat cuvântul apoi d-na dr. Florica Bagdasar, arătând că: fascismul a însemnat pentru milioane de femei din Europa asuprită, durere, moartea celor dragi
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de mii de femei drepturi egale și participarea activă la viața statului. În urma raportului d-nei Florica Bagdasar, în care d-sa a studiat problema ocrotirii mamei și a copilului, nenumărate țărance s-au perindat la tribună cerând introducerea asistenței sociale, leagăne, cămine de zi, case de naștere și dispensare la sate și apelând la femeile de la oraș să le ajute să combată analfabetismul. Muncitoarele manuale și intelectuale au susținut discuții aprinse referitor la situația economică și socială a femeii prezentată în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și a copilului. Aici cu toate numeroasele piedici, au realizat 35 cămine de zi, 17 colonii sezoniere, 15 cantine proprii, sprijinind aproape peste tot inițiativa cantinelor școlare, prin intermediul învățătoarelor noastre, 4 maternități mari (cu concursul Ministerului Sănătății), 4 grădinițe, 2 leagăne, 1 cămin de croitorie și un azil de bătrâne. În afară de aceste realizări, femeile noastre colaborează în multe cămine ale A.P. șapărării Patrioticeț și tind să extindă influența lor în toate instituțiile unde lucrează femei, astfel ca un spirit nou de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
pe principiul descentralizării, își organizează acum, activitatea pe comună, județ și regiune, formându-se comitete ale Federației în toate aceste centre. Prin activitatea acestor comitete, Federația va putea avea o situație exactă a realizărilor existente în toate colțurile țării ca: leagăne, cămine de zi, maternități, cooperative, precum și tot ce este necesar a se remedia sau a se crea de urgență. F.D.F.R. și-a împărțit activitatea pe secțiuni după problemele ce are a rezolva, aceste secțiuni s-au creat la centru și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
la concursul tuturor juriștilor din acel județ. Secția Sănătății Publice și a Higienii cu subsecția Mama și Copilul. Importanța acestei secțiuni va fi pusă în evidență în special prin ajutorul sanitar. Se va acorda o atențiune specială sprijinirii maternităților rurale, leagănelor, căminelor de zi etc. Secțiunile Federației și-au și început activitatea contribuind activ la campaniile începute de unele organizațiuni aderente. De pildă, Secțiunea Economică și Cooperatistă sprijină campania pornită de Frontul Plugarilor pentru înființarea unor cămine de zi la sate
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în Platforma-Program a Blocului Partidelor Democrate. Noi, femeile, suntem chemate, prin dragostea de mamă, prin priceperea și energia noastră, să contribuim în largă măsură ca în ciuda tuturor greutăților de după război, să fie create cât mai multe case de naștere, dispensare, leagăne și cămine de zi pentru copii. Doctorițe, moașe, surori de ocrotire și sanitare! Cu bogăția cunoștințelor, a energiei și căldurii inimii, veniți în ajutorul surorilor voastre de la orașe și sate. Prin munca noastră organizată și unită să înfăptuim năzuința fierbinte
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
În care ele se făceau nu-l vedeam. Aveam multe iluzii. (Cazul 8, Ungaria) Aceste cuvinte ale unui Înalt responsabil al Tineretului Comunist dinainte de 1989 sunt interesante pentru că respectiva organizație, conform multora dintre interlocutorii noștri maghiari, a fost desemnată ca leagănul capitalismului postcomunist. Personajul În cauză a ajuns În 1992 În fruntea unei companii de consulting, specializată În reconversiile industriale, iar zvonul care circulă este că această companie este produsul specific al privatizării bunurilor Partidului Socialist Muncitoresc Ungar (PSMU). Iluziile sunt
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
iar ulterior și-a asumat - în chip neconvingător, lipsit fiind de vocație în materie - postura de poet-tribun, ce compune versuri agitatorice (Poeme pentru un ziar de perete, 1948) sau evocări istorice în conformitate cu exigențele oficialității comuniste: Grivița Roșie (1949), Cântec de leagăn al Doncăi, cu subtitlul Al XXVII-lea cânt din „Povestea poveștilor” (1953), În târg la Iași. 1917 (1955), texte ce ar fi urmat să se articuleze, alături de altele, proiectate, într-un vast ciclu Povestea poveștilor, un fel de La Légende des
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
Lermontov, Schiller, E. A. Poe, B. Fondane, R. M. Rilke ș.a.). SCRIERI: Cântarea cântărilor, București, 1938; Niște fabule mici și mari pentru mari și mici, București, 1946; Poeme pentru un ziar de perete, București, 1948; Grivița Roșie, București, 1949; Cântec de leagăn al Doncăi. Al XXVII-lea cânt din „Povestea poveștilor”, București, 1953; Când în aer se simte bucuria înnoirii... 1 Mai 1954, București, 1954; Fabule, București, 1954; În târg la Iași. 1917, București, 1955; Bucuroși de oaspeți, București, 1957; Ce o să
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
-i dea consistență („dantele de sticlă belgiană, cristaline și reci”, sună caracterizarea lui Emil Isac). Veșmântul râvnit pentru aceste „miniaturi” și „oglinzi” duce gândul la o medievalitate uneori grațioasă, alteori semeață. Mai spontan, enunțul liric din ciclul complementar Cântece de leagăn, „vers de laude plecate”, este dedicat copilului, văzut, cu o ironie jucată, ca o făptură uneori grotescă ori aproape prozaică, dar și ca o făptură dumnezeiască, în stare, asemenea Pruncului Sfânt, să polarizeze miracolul lumii. Înainte de T. Arghezi, B., „întâiul
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
Editura Tineretului, tiraj 30.000 de exemplare), Cicerone Theodorescu (Un cântec din ulița noastră), Miron R. Paraschivescu (Laude), Eugen Jebeleanu (Cântecele pădurii tinere), Mihnea Gheorghiu (Întâmplări din Marea Răscoală), Dan Deșliu (Versuri alese), Nina Cassian (Tinerețe), Marcel Breslașu (Cântec de leagăn al Doncăi) și Maria Banuș (Versuri alese). Interesant este faptul că aproape toate volumele de debut sunt comentate, criticii literari accentuând asupra originalității, noutății sau pastișei care intră, odată cu noile cărți, în peisajul poeziei. Despre volumul de debut al lui
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de Ceaușescu la Congresul al XIV-lea. Urmarea a fost că Dorin Marian s-a supărat foarte tare și nu l-am mai revăzut. Am mai fost invitat să asist la o conferință a lui Emil Constantinescu despre „Dunărea ca leagăn de civilizație europeană” la societatea National Geografic din Washington, deși În cadrul acelei vizite mai erau și alte evenimente. Constantinescu a locuit la Blair House, reședința oficială a șefilor de stat aflați În vizită de stat sau oficială. Întâmplarea a făcut
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Teatrul Național”, „Duminica”, „Seara”, „Fapta”, „Săptămâna C.F.R.” ș.a., iar după 1967, în „Luceafărul”, „Steaua”, „Tomis”, „Argeș”, „Orizont” ș.a. Cu o regularitate bulversată de la o vreme de seismele istoriei, își alcătuiește cărțile de poezie, publicând În insula unde-nfloreau coralii (1931), Leagăn de îngeri (1935), Jocul cuvintelor (1939), Vămile văzduhului (1942), Donna Sixtina (1970) și volumul retrospectiv Catarg (1973). În 1944 face să apară antologia Ardealul cântat de poeți. Mai puțin sistematic s-a manifestat vocația lui critică, al cărei resort l-
ALEXANDRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]
-
simboliste (orașul blestemat, ploile putrede, moartea, evadarea în spații exotice), versurile, descărnate și voit prozaice, păstrează însă o paradoxală seninătate. Autorul nu construiește de obicei eufonic, ci plastic, dramatizându-și adesea viziunile: mecanica repetiției pare ostentativă până la ironie. În volumul Leagăn de îngeri, poemele refac, în maniera pictorilor populari, imaginea icoanelor tradiționale, artificiosul fiind cultivat cu intenție. Grațiosul miniatural alternează cu metafora rară și asociațiile surprinzătoare. Centrată pe cuvânt, poetica lui A. înclină spre o artă combinatorie; poezia nu e hazard
ALEXANDRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]