2,103 matches
-
Parlamentului nu au respectat dispozițiile constituționale referitoare la efectele deciziilor Curții Constituționale. Pe de altă parte, în condițiile în care prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție stabilesc că "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării", competența de legiferare a acestuia cu privire la un anumit domeniu nu poate fi limitată dacă legea astfel adoptată respectă exigențele Legii fundamentale. Prin urmare, opțiunea legiuitorului de a legifera în materia în care Curtea Constituțională a admis o sesizare
DECIZIE nr. 308 din 28 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. g) din Legea lustraţiei privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241334_a_242663]
-
profesiei sale, dedicată înfăptuirii justiției, este ținut de o serie de obligații care asigură imparțialitatea actului de justiție, ca o trăsătură definitorie a acestuia, interdicții care se întind pe întreaga carieră în justiție, parlamentarul, chemat să reprezinte poporul în cadrul autorității legiuitoare, este ținut numai pe perioada exercitării mandatului de anumite interdicții care urmăresc asigurarea unui vot cât mai ferit de influența unor interese personale. În acest din urmă caz însă nu se poate vorbi de o imparțialitate absolută, așa cum se cere
DECIZIE nr. 156 din 23 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. f), art. 2-5 şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241090_a_242419]
-
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale - Dreptul la respectarea vieții private și de familie. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile art. 3 lit. z) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 dau expresie opțiunii legiuitorului, reprezentând o consacrare la nivel legislativ a dreptului la informație în ceea ce privește existența sau inexistența calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, în cazul persoanelor care dețin titlul de luptător pentru victoria Revoluției din decembrie 1989. Referitor la
DECIZIE nr. 211 din 13 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. z) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242042_a_243371]
-
I, nr. 177 din 23 februarie 2006, că ordonanțele Guvernului aprobate de Parlament prin lege, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (7) din Constituție, încetează să mai fie acte normative de sine stătătoare și devin, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege, chiar dacă, din rațiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare, conservă și elementele de identificare atribuite la adoptarea lor de către Guvern. În acest context, Curtea reține ca obiect al prezentei excepții de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 586 din 5 iunie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2010 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei în construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244284_a_245613]
-
I, nr. 177 din 23 februarie 2006, că ordonanțele Guvernului aprobate de Parlament prin lege, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (7) din Constituție, încetează să mai fie acte normative de sine stătătoare și devin, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege, chiar dacă, din rațiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare, conservă și elementele de identificare atribuite la adoptarea lor de către Guvern. În acest context, Curtea reține ca obiect al prezentei excepții de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 872 din 23 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2010 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei în construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246489_a_247818]
-
suspendate de drept; dacă, în acest interval, Parlamentul, sau, după caz, Guvernul nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției, respectivele norme juridice își încetează efectele juridice. Reglementând efectele juridice ale deciziilor Curții Constituționale, textul fundamental consacră obligația autorității legiuitoare sau a Guvernului, după caz, de a interveni pe cale legislativă pentru a corecta prevederile neconstituționale, în sensul de a le pune de acord cu normele Constituției. Se dă astfel eficiență dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală, potrivit cărora
DECIZIE nr. 805 din 27 septembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. (3) şi (4) din Regulamentul Senatului, a Hotărârii Senatului nr. 24/2012 privind revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului a domnului senator Vasile Blaga, precum şi a Hotărârii Senatului nr. 25/2012 pentru alegerea preşedintelui Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246024_a_247353]
-
de neconstituționalitate Avocatul Poporului susține următoarele: 1. Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie", acestea instituind o obligație generală, impusă tuturor subiectelor de drept, incumbând și autorității legiuitoare, care, în activitatea de legiferare, trebuie să respecte Legea fundamentală a țării și să asigure calitatea legislației. Aceasta întrucât, pentru a respecta legea, ea trebuie cunoscută și înțeleasă, iar pentru a fi înțeleasă, trebuie să fie suficient de precisă și
DECIZIE nr. 725 din 5 iulie 2012 cu privire la excepţia de neconstituţionalitate, ridicată direct de Avocatul Poporului, referitoare la prevederile art. 90, art. 91 şi art. 96 lit. a) din Legea gazelor nr. 351/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244061_a_245390]
-
I, nr. 177 din 23 februarie 2006, că ordonanțele Guvernului aprobate de Parlament prin lege, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (7) din Constituție, încetează să mai fie acte normative de sine stătătoare și devin, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege, chiar dacă, din rațiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare, conservă și elementele de identificare atribuite la adoptarea lor de către Guvern. II. Curtea constată că nu sunt întemeiate nici criticile de neconstituționalitate intrinsecă
DECIZIE nr. 559 din 29 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2010 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei în construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244392_a_245721]
-
31 octombrie 2012, președintele Consiliului Superior al Magistraturii a solicitat Curții Constituționale să se pronunțe asupra existenței unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte, și autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. Sesizarea se întemeiază pe prevederile art. 146 lit. e) din Constituție și ale art. 11 alin. (1) pct. A lit. e), ale art. 34, 35 și 36 din Legea nr. 47/1992
DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constitu��ională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]
-
stării de incompatibilitate a unui senator, în condițiile în care acest aspect a fost dezlegat irevocabil de o instanță judecătorească, este de natură a genera un conflict juridic de natură constituțională între autoritățile publice, respectiv între autoritatea judecătorească și autoritatea legiuitoare. În acest sens, menționăm că, deși conflictul juridic de natură constituțională nu beneficiază de o definiție constituțională, elementele care caracterizează această instituție au fost conturate de jurisprudența Curții Constituționale. Astfel, potrivit instanței de contencios constituțional, conflictul juridic de natură constituțională
DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constitu��ională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]
-
a supremației sale și a legilor este obligatorie. În concluzie, președintele Consiliului Superior al Magistraturii solicită Curții Constituționale admiterea cererii și pronunțarea unei decizii prin care să se constate existența conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească și autoritatea legiuitoare, în măsură să împiedice puterea judecătorească să își îndeplinească atribuțiile constituționale și legale cu care a fost învestită, și să se dispună măsurile necesare în vederea restabilirii ordinii constituționale care trebuie să existe între autoritățile publice prevăzute în titlul III din
DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constitu��ională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]
-
hotărârii de către o autoritate din afara sferei sistemului organizării judecătorești, lucru inacceptabil într-un stat de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a referit și ea la situația în care deznodământul unui litigiu determinat ar fi deturnat prin intruziunea puterii legiuitoare (Cauza Ankerl contra Elveției, Cauza Niclerost-Huber contra Elveției - cauze în care s-a constatat încălcarea principiului egalității de arme) sau la situația în care dreptul la un proces echitabil este încălcat prin nepunerea în executare a hotărârii judecătorești (cauzele Hornsby
DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constitu��ională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]
-
care se respinge acțiunea și că, indiferent de rezultat, hotărârea trebuie să fie respectată și aplicată. În concluzie, Înalta Curte de Casație și Justiție solicită Curții Constituționale să constate existența conflictului juridic de natură constituțională între puterea judecătorească și cea legiuitoare. Cererea privind soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească, pe de o parte, și autoritatea legiuitoare, pe de altă parte, a fost dezbătută în ședința din data de 21 noiembrie 2012. La ședință au participat președintele Consiliului Superior
DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constitu��ională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție solicită Curții Constituționale să constate existența conflictului juridic de natură constituțională între puterea judecătorească și cea legiuitoare. Cererea privind soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească, pe de o parte, și autoritatea legiuitoare, pe de altă parte, a fost dezbătută în ședința din data de 21 noiembrie 2012. La ședință au participat președintele Consiliului Superior al Magistraturii, doamna Alina Nicoleta Ghica, vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii, doamna Oana Andrea Schmidt-Hăineală și reprezentantul Înaltei
DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constitu��ională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]
-
a statului de drept și obstrucționarea unei bune funcționări a justiției. Hotărârile judecătorești trebuie să fie respectate și executate atât de c��tre cetățeni, cât și de autoritățile publice, inclusiv de Parlamentul României. Orice altă interpretare care ar acorda autorității legiuitoare o prerogativă substanțială de prezervare a mandatului senatorului sau deputatului constatat de instanță ca fiind în stare de incompatibilitate ar însemna negarea prerogativei autorității judecătorești de a înfăptui justiția. Principiul echilibrului puterilor în stat obligă autoritățile publice cu competențe conjuncte
DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constitu��ională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]
-
echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale. CURTEA, examinând sesizarea formulată de președintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte, și autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte, punctul de vedere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, raportul întocmit de președintele Curții Constituționale, prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, reține următoarele
DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constitu��ională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]
-
nu părți în conflictul cu care sesizează Curtea. Prin urmare, Curtea constată că președintele Consiliului Superior al Magistraturii este în drept să formuleze cererea cu privire la soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească, pe de o parte, și autoritatea legiuitoare, pe de altă parte, deși nu este parte în acest conflict. B. Examinarea condițiilor privind existența unui conflict juridic de natură constituțională: I. Cadrul constituțional și legal privind regimul juridic al incompatibilităților parlamentare 1. Incompatibilități de ordin constituțional: Articolul 71
DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constitu��ională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]
-
obiectul dosarului de față, Curtea Constituțională trebuie să se raporteze la textele din Legea fundamentală incidente pentru a determina competența celor două autorități implicate: autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte, și autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. V. Cadrul juridic constituțional incident în soluționarea cererii privind constatarea unui conflict juridic de natură constituțională: art. 1 alin. (4) care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 16 alin
DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constitu��ională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]
-
o încălcare a ordinii juridice a statului de drept și o obstrucționare a bunei funcționări a justiției. VII. Rolul Parlamentului. Potrivit dispozițiilor constituționale consacrate de art. 61 alin. (1), "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării." În îndeplinirea rolului constituțional, Parlamentul adoptă legi (constituționale, organice sau ordinare), hotărâri (regulamentele fiecărei Camere sau al Camerelor reunite, hotărâri privind modul de organizare și funcționare a activității interne, hotărâri adoptate în virtutea prerogativelor constituționale ale acestei autorități, cum
DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constitu��ională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]
-
Regulamentele parlamentare - Regulamentul Camerei Deputaților, Regulamentul Senatului și Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului -, sub aspectul naturii lor juridice, sunt hotărâri ale Parlamentului. Ele sunt adoptate de către fiecare Cameră sau de Camerele reunite, nu în virtutea calității de putere legiuitoare a Parlamentului, ci în calitate de corpuri autonome, învestite cu o putere de organizare și funcționare proprie. Fiecare Cameră adoptă propriul regulament, act cu caracter normativ de sine-stătător, în conformitate cu competența atribuită de Constituție. Autonomia regulamentară constituie expresia statului de drept, a principiilor
DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constitu��ională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]
-
parlamentar trebuie interpretat și aplicat cu bună-credință și în spiritul loialității față de Legea fundamentală. VIII. În lumina celor expuse, apare cu evidență faptul că Parlamentul (fie Camera Deputaților, fie Senatul), în calitate de organ reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, nu poate să se substituie puterii judecătorești, respectiv să soluționeze, prin hotărâri proprii, litigii ce țin de competența instanțelor judecătorești. De asemenea, legiuitorul nu poate modifica, suspenda sau stinge efectele unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. Exemplificativă în
DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constitu��ională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]
-
vigoare. Acesta este argumentul principal care legitimează procedura instituită prin Legea nr. 176/2010 , accesul la justiție constituind o garanție constituțională în favoarea parlamentarului împotriva abuzului autorității administrative (Agenția Națională de Integritate), pe de o parte, cât și împotriva abuzului autorității legiuitoare (reprezentată de Senatul României), pe de altă parte, garanție menită să asigure o protecție sporită mandatului pe care parlamentarul îl exercită. X. Curtea Constituțională reține existența unei situații similare, cu valoare de precedent în practica parlamentară, cazul de incompatibilitate constatat
DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constitu��ională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]
-
votul negativ cu privire la starea de incompatibilitate constatată irevocabil printr-o hotărâre judecătorească, Senatul a acționat ultra vires, arogându-și competențe care aparțin puterii judecătorești. Prin urmare, Curtea constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească și autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, de natură a împiedica puterea judecătorească să își îndeplinească atribuțiile constituționale și legale cu care a fost învestită. Curtea Constituțională, în virtutea dispozițiilor art. 142 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora ea "este garantul supremației Constituției", are
DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constitu��ională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]
-
fel la consolidarea statului de drept. Pe cale de consecință, efectele deciziei Curții nu pot viza decât actele, acțiunile, inacțiunile sau operațiunile ce urmează a se înfăptui în viitor de către autoritățile publice implicate în conflictul juridic de natură constituțională. În ceea ce privește autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, cea care a declanșat conflictul constatat de Curte, conduita conformă Constituției rezultă din cele statuate mai sus, și anume exercitarea competențelor stabilite de lege și regulamentul propriu în conformitate cu prevederile constituționale referitoare la separația puterilor în stat
DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constitu��ională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]
-
A.e), art. 34 și ale art. 35 din Legea nr. 47/1992 , CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Curtea constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție, și autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, conflict declanșat prin refuzul Senatului României de a lua act de încetarea de drept a calității de senator a domnului Mircea Diaconu, prin rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care se constată starea de
DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constitu��ională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]