2,072 matches
-
mari ca să apară blocaje în comunicare. Deosebim trei tipuri de comunicare care produce defensivitate: Comunicarea evaluativă Prin comunicare evaluativă înțelegem situația în care cel care comunică își etichetează interlocutorul sau acțiunile acestuia cu atribute îndeosebi negative, cum ar fi “incompetent”, “leneș”, “enervant”, “insistent” etc. A eticheta oamenii, chiar dacă atributele atașate acestora sunt pozitive, este o procedură stereotipă și neproductivă în procesul de intercunoaștere și comunicare. O dată ce am etichetat o persoană, este dificil să o mai percepem în totalitatea ei. În schimb
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
de membrii societăților occidentale), iar pe de altă parte un Homo monstrosus, desfigurat și transformat de condițiile exterioare (climaterice sau umane). Linné include În această categorie atât populațiile considerate monstruoase din cauza unor particularități fizice răspândite, cum sunt patagonezii (Înalți și leneși), hotentoții (care n-ar avea decât un testicul) și alte etnii (caracterizate, de exemplu, de absența pilozității corporale), cât și populațiile care practică anumite deformări corporale (alungirea craniului, aplatizarea feței etc.). Aceste clasificări i-ar face să zâmbească până și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe rase propusă de Linné, care este un ciudat amestec de trăsături somatice superficiale și de caracteristici psihosociologice rudimentare; astfel, el ne descrie americanul, care este „oacheș”, „coleric, Încăpățânat, mulțumit de soarta sa și iubitor de libertate”, sau africanul, „viclean, leneș, neglijent” și care „este condus de voința arbitrară a stăpânilor săi”. În momentul În care, În celebra sa lucrare despre Originea speciilor (1859), Darwin ridică problema hibridității (capitolul VIII), el menționează opinia comună a naturaliștilor și moraliștilor, conform căreia „Încrucișările
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
l u i (care este una dintre posibilitățile de interpretare a elementelor și structurilor limbii) uzează deseori de acest cuvînt, dar cele mai dese sînt utilizările din perimetrul gramaticii. Astfel, se spune că, în enunțul Leneșul mai mult aleargă, cuvîntul leneș are valoare de substantiv, înțelegîndu-se prin aceasta că se încadrează într-o anumită clasă morfologică; în analiza sintactică însă, valoarea este de subiect, vizîndu-se în acest caz funcția în propoziție. În gramatică, se mai întîlnesc formulări precum valorile modale ale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
grozavă. Revenind, ceea ce se poate cîștiga din analiza atentă de tranzitivitate a scenelor și personajelor este un tablou preliminar cu cine este agent și cine suportă acțiunea (dacă contează: ei pot să fie pasivi, sau lipsiți de putere sau doar leneși), dacă personajele sînt executanți sau gînditori, dacă instrumentele și forțele domină în lumea reprezentată ș.a.m.d. Pentru aplicații ale aparatului de analiză a tranzitivității în descrierea personajelor - stări de spirit, capacitatea de a controla lucrurile și de a deduce
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
foarte lungi, aripi nazale groase și depărtate, buza superioară umflată, buza inferioară moale și atârnând, dinți mari, mai mult lați decât lungi, de culoare opacă, neregulați ca formă, regulat aliniați, arcadă palatină semicirculară. Puls lent și slab, circulația abundentă și leneșă. Digestie lentă dar completă, stomac aton, miros bucal urât, tendință la flatulență. Urina apoasă și abundentă. Pubertate în general tardivă. Caractere dinamice Gesturi lente, stângace, puțin expresive, mers lent, voce moale, volată, monotonă. Vorbește puțin, conversația trenează. Caractere psihologice (Caracter
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
vizuali, analiza și sinteza acesteia, rolul mișcărilor oculare și dominanța vizuală. Ei dezleagă misterul vederii separate, cu fiecare ochi, a păsărilor, și misterul preluării de către un singur ochi a vederii la oamenii cu un ochi absent. Ei dezvăluie secretul "ochiului leneș" (ambliop), care se datorează tulburării de vedere a unui ochi în perioada critică a primilor ani ai copilăriei, și demonstrează că ochiul dominant se dezvoltă foarte de timpuriu, iar procesul este ireversibil. Cercetarea lor deschide noi posibilități de tratament al
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
printr-o gaură sub podea". Urmând aceeași logică a sugestiei sonore, Grummer poate fi asemănat unui bătrân misterios, plin de intenții ascunse, manifestându-se neașteptat, prin reacții surprinzătoare și gesturi violente. Caracterul său este asemănător profilului comportamental al unui motan leneș ("stă toată ziua lungit sub tejghea") care își conservă energia pentru a putea să o consume într-un "asalt" intempestiv, adesea gratuit (joaca de-a "șoarecele și pisica" este redată în linii "umanizate" în relația dintre Grummer și clienții săi
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
în pitorescul balcanic și în structura pentadică a ciclului Isarlîk. Însă, așa cum există o serie de afinități între concepția despre poezie a lui Barbu și cea a lui Eminescu, tot așa, rigurozitatea poetului matematician contravine poeziei elegiace bacoviene și poeziei leneșe argheziene pe care acesta le-a respins cu desăvârșire. Un loc important în cadrul acestui studiu îl ocupă analiza relației dintre poet și creația lirică văzută ca un joc al oglinzilor. Astfel, în opinia criticului care realizează o adevărată poetică a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cînd fiecare secundă te apropie de punctul culminant, este superbă. Cei doi se îmbrățișează îndelung. Paharele aduse sînt umplute cu vin vechi, gălbui. Fiecare își umezește buzele ușor și nu aduc laude licorii lui Bachus. Dinspre nord apar nori negricioși, leneși și pîntecoși. Uită-te, arată ea, norul acela are forma unui om cu o căciulă imensă, cu barbă și în mînă are un pahar. Alături, mai spre nord, pare a fi un cap de bivol, gata să-l străpungă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ca naiba dacă n-au ce bea. De data asta l-am dat gata, a rămas fără replică. Are chiar aerul că dormitează. Țigara arde și jarul ajunge foarte aproape de degete. Eu deja simt mirosul de piele pîrlită. Cu mișcări leneșe, mișcă din buze. Vorbește ceva, dar foarte încet. Mă apropii ca să deslușesc mai bine. Ce aud mă oripilează. Nu-i nici o pagubă, Doamne, să curmi existențe inutile. Ori un animal, ori el, totuna. Doar că este mai nociv, mai dăunător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aceea Georges a plimbat-o pe actuala soție și acolo a fost smuls primul sărut. Cu certitudine că multe povești s-au transmis în timp cu adăugiri, cu romanțări și, ruginind, au căpătat o anume savoare. Deodată, cum mergeam noi leneși și visători, auzim un măcăit în cor. Era un cîrd de rațe și rățuște care făceau mare tărăboi. Unele băgau capul în apă și rămîneau cu fundul în sus, fapt ce mă făcea să zîmbesc amuzat. Georges bate puternic din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cam aceleași servicii. Zenaida este unică pentru că o afirmă chiar ea. Vă rog, întîi vizitați-o pe Ernestina și apoi veniți la mine... Ce ai tu în plus? zîmbea pișicher clientul. Ernestina, țipa Zenaida. Ernestina apărea într-o ținută transparentă, leneșă, căscînd de mama focului. Ce vrei? Vreau să dorm... Domnul vrea să vadă... diferența. Blegul ăsta?! Ce, eu îs capră?! Ptiu, Satană! După remarcile făcute, mai cască o dată și pleacă alene. Cînd să închidă ușa, mai aruncă cîteva cuvinte: Auzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
boi buni își cumpăra / și-un ghici de cânepă-n șase-npletea. Tatăl meu era plugar / avea boi, avea și car / Ghici de cânepă avea/ și din el pocnea. / Din ghici tata când pocnea / se pornea boul de cea/ iar carul leneș scârțâia. / Dar la povară când trăgea / Tata boii-și îndemna /Hăis Dumane, cea joiane cea. / Seara când îi adăpa / apă proaspătă le da / cumpăna fântâni-ncet se legăna. Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
și afacerea a mers strună până am terminat împreună cele șapte clase primare. În schimbul bunătăților din ghiozdanul lui Șimon, eu îi făceam diferite rezumate. La istorie, geografie, anatomie, adică mai la toate materiile. Șimon nu era prost, dar era cam leneș. N-am răbdare să citesc, îmi zicea. Adorm. Așa că, țărane, dacă înainte de a intra în clasă cu drăcoaica - asta era doamna Averescu - îmi spui în două vorbe cum e cu sistemul nervos la om, ai două banane. Târgul era avantajos
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
a păstra ce e vechi cu fidelitate și a accepta în chip prietenos ce e nou, a te bucura de sensul lumii și a avea țeluri curate. Țeluri curate! Iată un program de viață care nu e compatibil cu baldachinul leneș, cu parada somptuoasă, cu excesul instalării în funcții, roluri și case. Dormitorul lui Goethe e un model politic și, la noi, o utopie politică. Dormitorul - ca anexă discretă a unei camere de lucru și a unei biblioteci. Dormitorul - ca spațiu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
fie urmă toarea: cum să facem ca cei care stau șase ceasuri pe zi la televizor să stea opt, sau mă car să nu coboare la cinci. Avem un public pasiv? Să-l facem și mai pasiv. Avem un public leneș? Să-l facem inert. Să avem doar grijă ca atunci când ațipește de tot să-l scuturăm abil cu ceva „tare“, atât cât să întredeschidă pleoapa. Ideal e telespectatorul imobil, cel care face din fotoliul propriu centrul tuturor activităților domestice: mănâncă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
a doua de 25, iar a trei de 15 guldeni, la care se adăuga goștina și deseatina, precum și obligația de a presta 12 zile de muncă în folosul stăpânului de moșie și de a efectua diferite munci în folos public. Leneși și insolenți cu stăpânii lor, țăranii trăiau în colibe mici împrăștiate în cuprinsul satelor, cel mai adesea fără curte, grajduri, grădină sau fântână, principala avere a lor constând în animalele pe care le dețineau. Muncile prestate în folosul stăpânului erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Montesquieu 57: "Natura apare omului, așa ca și altor animale și plante, a avea anumite climate și împrejurări hotărâtoare pentru șederea sa... Influența climei și a terenului face pe ruși duri, activi și harnici și pe turci moleșiți, efeminați și leneși. Rusul cel învârtoșat prin natură, educație, teren și mod de viață se adapă dintr-o mlaștină, se satură dintr-un dovleac și suportă frigul până la moarte... Soldatul rus se crede a fi un martir, dacă moare pe câmpul de bătălie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
starea țărănească, ca un izvor bogat privitor la folosul ființei comune, și dau alăturat mijloacele și căile prin care aceștia ar putea fi transformați în adevărați membri ai statului. Despre starea țărănească. Țăranii din Bucovina sunt mai întotdeauna o populație leneșă, mincinoasă și obraznică față de stăpânii lor, obișnuită să-și împlinească micile lor munci, fie în urma înjurăturilor, fie în urma bătăii. Casele lor sunt colibe mici și împrăștiate ici și colo, cele mai adesea fără grădină, fără curte, fără fântână. Agricultura este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
din distincția lor. Îndepărtați-i încă și mai mult, atunci ar înceta să producă roade coapte și în final chiar ar muri. Influența climei și a terenului face pe ruși duri, activi și harnici și pe turci moleșiți, efeminați și leneși. Rusul cel învârtoșat prin natură, educație, teren și mod de viață, se adapă dintr-o mlaștină, se satură dintr-un dovleac și suportă frigul până la moarte chiar; turcul se află doborât de îndată fără orez, foc și fără anumite comodități
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ardem la bacalaureat” Director, nimeni altul decât Mitică Vâlceanu, care era gata gata să se și ardă la bacalaureat, organizând o copiere de pomina la metematică. Dar mai era acolo și Nicu Sorea care îi explică lui Valceanu cât de „leneși și răi” sunt elevii care, culmea, au scos și porecle la unii profesori și trebuie învățați minte măcar la bacalaureat. Profesori examinatori: L.Manoliu, L.Bodnăraș, D. Luchian, I. Mihăescu. Elevi: Mircea Șorodoc, I.Țurcanu, Ț. Șerban, L.Chemac (care
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
pe domniile voastre, adică pe om. În fond, se zice că este „chipul și asemănarea“ cuiva cu D mare... Chip și asemănare cam imperfectă din unghiul subiectului, ori prototipul nu-i nici el mai dihai, strecor eu pisicește... căci suntem destul de leneși. Poate pentru că alergăm pe două picioare. Corect, căci cu 6 picioare furnica fuge mai repede, dacă-i raportăm dimensiunile... Dar mi-aduc aminte de tot bipedul struț, dar pasăre, care nevând de ales ca ramură evolutivă Închisă, salvată doar prin
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
organisme, de pildă autotrofele, se manifestă rapid, evident inhibitor asupra tuturora, determinând „căderea“ lor de la putere și Înlocuirea cu altele. Iar fiecare schimbare e bună pentru a provoca speciația, nu conservarea rezultatelor ei. Solul e un „element“ greu și desigur leneș. Mesajele chimice, atât de active În apă, Încât o fac un continuum, se propagă aici mult mai lent, lăsând timp de consolidare și autotrofelor și heterotrofelor care Își trec ștafeta cu mult mai rar. Una peste alta, aș spune că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
planetei, se Împacă capra cu varza, speciația cu traiul, potențialitatea cu manifestarea. Și tot „lenea“ pământului provoacă diversitatea de soluri la care se adaptează organisme specifice, mai mare decât În omogena și generalizatoarea apă. Implicit diversitatea vieții care animă solul. „Leneș“ fiind, pământul nu e doar un amestec brut, ci se ordonează, nu că ar vrea el, dar că așa vor viețuitoarele din el. Adică, pentru că adăpostește viață, el devine negentropic. Și, tot pentru că e „leneș“, e și conservator al diversității
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]