3,668 matches
-
treia mare revoluție din istorie, după cea franceză și cea bolșevică, întrucît acum se pun bazele transformării fundamentalismului islamic într-o forță politică și ideologică, de anvergură, atît în Asia, cît și în Africa. În deceniile următoare, el va contrabalansa liberalismul apu sean, ducînd la redefinirea zonelor de influență la nivel planetar. Inițial, revoluția islamică a entuziasmat milioane de iranaieni (după fuga șahului, ayatollahul e primit ca un rege la Teheran!), dar, mai tîrziu, își arată adevărata față brutală și izolaționistă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
o astfel de lume și lumea noastră constă în relația dintre economie și politică. Pentru omul modern, economia stă la baza societății, fundamentul puterii este economic, puterea deplină este puterea economică. Amintim faptul că această evidență modernă este tributară atît liberalismului cît și marxismului. Noi nu facem apel la bunăvoința măcelarului, a berarului sau a brutarului cînd ne preocupăm de cina noastră, ci la grija față de propriul lor interes. Nu facem apel la umanismul lor, ci la egoismul lor; nu le
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
vreme. Credința în existența legilor economice se impune, în țările industrializate europene, în secolul al XIX-lea. El susține că în 1830, în Anglia, abolirea legilor de ajutorare a celor săraci, decizie care instaurează piața muncii, a dus la triumful liberalismului și la perceperea economiei ca realitate autonomă și primordială în cadrul societății. Referindu-se la scrierile fondatorilor economiei (în special Ricardo și Malthus), Polanyi arată cum ajungem să fim convinși că legile economice sunt naturale: "De acum înainte suntem convinși că
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
nelimitate și să nu evolueze. În ultimii ani, locul și statutul muncii în lumea noastră au stîrnit o vie dezbatere. Să amintim că munca este glorificată atît de gîndirea lui Adam Smith cît și de gîndirea lui Karl Marx, că liberalismul și marxismul se întîlnesc pentru a face din muncă baza organizării societății și a "avuției națiunilor". Dorință tot mai intensă de timp liber, reducere a duratei de lucru, șomaj: experții, profeții anunță sfîrșitul muncii. Ne vom limita, din perspectiva studiului
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
numărul dictaturilor de pe planetă e în scădere; cum dorința de libertate și de prosperitate economică e în creștere, "democrația liberală rămîne singura aspirație politică coerentă care leagă între ele diferite regiuni și culturi de pe pămînt. În plus, principiile economice ale liberalismului "piața liberă"s-au impus și au reușit să producă grade de prosperitate materială fără precedent 108." Forța acestei viziuni asupra lumii rezidă, printre altele, în faptul că ea nu neagă existența unor probleme majore (inegalități, sărăcie). Singura modalitate de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
evita distrugerea mediului înconjurător, ci, mai ales, pentru ca oamenii să scape de mizeria fizică și morală în care se găsesc astăzi 110." Comentariul lui Cornelius Castoriadis dovedește cît de greu este chiar și pentru spiritele cele mai critice la adresa capitalismului, liberalismului sau economismului să se elibereze de ideea de economie. Să vrei să așezi economia la locul ei nu înseamnă a crede (și a face și pe alții să creadă) că există o "realitate economică"? Nu înseamnă să rămîi prizonierul viziunii
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
inițiativele modernizatoare declanșate în spațiul românesc pe temeiul noii legiuiri de spiritele luminate ale vremii aveau să-și caute și să-și afle forme de expresie adecvate împrejurărilor, incluzând acțiuni conspirative, ca și cele de natură propagandistică, desfășurate sub stindardul liberalismului, devenit dominantă ideologică a perioadei regulamentare. În egală măsură acest efort își va găsi un larg și eficient spațiu de manevră în planul culturii, instituționalizată și orientată precumpănitor în direcție națională 14. Tinerii aflați la studii peste hotare, îndeosebi în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
caracterul său permanent în punerea în contact a agenților economici, piața reprezintă o adevărată instituție socială. 3.3.2. Modelul teoretic al economiei de piață și evoluția ei în realitate Reglementarea economiei prin mecanismele pieței își are originea în ideile liberalismului economic, prefațat prin lucrările fiziocratice și dezvoltat de economiștii clasici englezi, Adam Smith și David Ricardo. Concepția lor asupra societății, în general, și asupra vieții economice în special, sintetiza formula laissez faire, laissez passer, le monde va de lui-même și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
normative sociale, de legitimitatea acestora, ne situăm deja într-un cadru în care relativitatea este legea supremă. Se vorbește despre maximizarea "sumei unităților individuale", fără a i se atribui un sens definitiv acestei expresii. Poziția aceasta nu trimite la un liberalism utilitarist care nu vorbește decît despre eficacitate și deloc despre distribuție, preamărind virtuțile libert arianismului și non-intervenționismului. Ideea este că, pe de o parte, limite sociale ale libertății nu sînt numai acțiunile statului, ci, deopotrivă, și cele ale unor persoane
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
posedă un avantaj comparativ față de celelalte mijloace. După al doilea război mondial, în Occident au urmat ani de creștere cu ocupare satisfăcătoare, ani în care oportunitatea și orientările politicii macroeconomice făceau obiectul unui anumit consens. Izvorul teoretic principal era keynesismul. Liberalismul s-a repliat la nivel microeconomic, lăsînd liberă această credință în eficacitatea acțiunii publice, justificată de rezultatele obținute. Începînd cu anii '70 însă, această concepție s-a dovedit tot mai șubredă, contextul s-a degradat, creșterea s-a încetinit, șomajul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cooperarea între agenți pe piață, pe contract ca manifestare a "mîinii invizibile" despre care vorbea Adam Smith. Dimpotrivă, Max Weber și Werner Sombart vor insista asupra determinantelor spiritual-religioase ale capitalismului, Karl Popper pe premisele de plecare, cadrele de desfășurare și liberalism ca filosofie a capitalismului, Joseph Schumpether pe evoluția capitalismului, Friederich von Hayek pe statul de drept, libertate și democrație, Milton Friedman pe puritatea capitalismului, pe non-intervenționismul statal, Michel Albert pe tipurile de capitalism, Peter Drucker pe dimensiunea sociologică a capitalismului
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
lichidităților Vestului în căutare de noi debușee. Libertatea este o armă pentru cei puternici; pentru cei slabi și lipsiți de exercițiul ei, libertatea poate deveni cel puțin la începuturile manifestării și conștientizării sale o piedică avînd un efect de bumerang. Liberalismul economic, piața definită ca regulator al vieții sociale formează ansamblul ideologic adoptat dar neadaptat în mod spontan, ce guvernează aceste crize multiple, mai mult sau mai puțin obiective, mai mult sau mai puțin inevitabile. Dincolo de aceasta, doar o sumă de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de noile tehnologii. Totuși, în plină recesiune mondială, apar primele semne ale unui proces contrar, de deglobalizare. Nu discutăm aici despre reafirmarea tot mai puternică a identităților cultural-religioase, ci de evidențierea tot mai încrîncenată a rolului statului-națiune și de eludarea liberalismului în favoarea politicilor economice etatiste; din punct de vedere economic, semnalele noii tendințe sînt date de evoluțiile bursiere, de limitarea cotațiilor speculative, de segmentarea piețelor, de îndiguirea fluxurilor financiare și de o anumită deconcentrare a capitalurilor. Mai mult, este repusă în
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cea a statelor-investitor. În aceste condiții, în Occident s-au întețit, odată cu criza, discursurile populist-izolaționiste, care cer blocarea noilor fonduri și reglementarea acestui imens flux de capitaluri care vine dinspre răsărit. Dar atunci, se pune întrebarea firească, unde mai este liberalismul în tot acest scenariu? Apoi, cum s-ar asigura astfel nevoia urgentă de capitaluri și investiții? Este vorba despre apariția celui de-al doilea val al globalizării, susținut de noile puteri mondiale: China, Rusia, în parte Japonia, India, Brazilia, țările
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
București, 1998; Ludwig, Birocrația și imposibilitatea planificării raționale în regim socialist, Editura Libertas Publishing, București, 2007. Mosse, Eliane, Comprendre la politique économique, Seuil, Paris, 1991. Mourgnes, M. de, La monnaie: système financier et théorie monétaire, Economica, Paris, 1988. Mursa, Gabriel, Liberalismul, Institutul European, Iași, 2005. Nechita, Vasile (coord.), Economie Politică, Editura Porto-Franco, Galați, 1991. Nelson, R.R., Winter, S.G., An Evolutionary Theory of Economic Change, Massachussetts, Harvard University Press, Cambridge, 1982. Nême, Colette, Économie internationale. Fondements et politiques, Litec, Paris, 1991. Noica
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Platon, Humanitas, București, 1993. Pralea, Spiridon, Politici și reglementări în comerțul internațional, Editura Fundației Academice "Gh. Zane", Iași, 1999. Pribram, Karl, Les Fondements de la pensée économique, Economica, Paris, 1986. Pușcașu, Violeta, Dezvoltarea regională, Editura Economică, București, 2000. Rawls, John, Political Liberalism, Columbia University Press, New York, 1986. Reinhart Carmen, Rogoff Kenneth, This Time is Different. Eight Centuries of Financial Folly, Princeton University Press, 2009. Rifkin, Jeremy, Visul european. Despre cum, pe tăcute, Europa va pune în umbră "visul american", Polirom, Iași, 2006
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de obi cei, rolul ideologiei și al intereselor individ ual e poate fi mai important decât presupun raționaliștii. Eșecul modelului altern ati v importat în America La tină, prăbușirea comunismului în Europa și vidu l i deologic creat prin influența liberalismului de piață - toate acestea au fost mai importante pentru libera lizarea financiară din țările în dezvoltare, d ecâ t oricare dintre factorii identificați de modelele raționaliste. Abordările grupurilor de interese raționaliste, în contrast cu abor darea puterii hegemonice, se axează nu pe
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
conveargă spre aur, ca sist em monetar, și odată cu noile dezvoltări tehnologice din transporturi și comu nic ație (telegraf, transferuri transoceanice), au prins contur primele piețe g lob ale de capital, mărfuri și forță de muncă, într o eră de liberalism indiscutabil și de laissez- faire virtual. Ca o consecință a faptului că un număr tot mai mar e de țări au adoptat ime diat Etalonul Aur, după 1870, s a produs o dezvoltare atât a finanțelor internaționale, cât și a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Pentru o interpretare de acest tip, a se vedea M. Shapiro, "The European Court of Justice", in P. Craig et G. De Burca (ed.), The Evolution of EU Law, Oxford, Oxford University Press, 1999, pp. 321-347. 50 J. Rawls, Political Liberalism, New York, Columbia University Press, 1993. 51 A se vedea discuția dintre cei doi autori, în Journal of Philosophy, 1995, Vol. 92, n° 3. 52 Formarea unui limbaj constituțional nu reprezintă, de altfel, fixarea definitivă și perfect univocă a fundamentelor comunității
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
limite în devenirea României / 277 O idee modernă: autodeterminarea (277) Federația Rusă, Caucazul și țările nordice (279) Sunt necesari 60 de ani... (282) Capitolul 8. Perspective oferite de filosofie / 287 Filosofia din școli (287) Schimbări de paradigmă: de la economism la liberalism (291) Filosofia și politica (295) Capitolul 9. Modernizările Estului între imitație și creație / 297 Educația ca domeniu și sursă a modernizării (297) De la militanți la agenți ai modernizărilor (301) Fapte cutremurătoare (303) Sud-esticii (305) Preludiile prăbușirii (312) Estul la un
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
instituționale prin liderii deciși de electoratele celor peste patruzeci de popoare eurasiatice, invitate să se constituie în poporul unic european, ajungând să cuprindă douăzeci și șapte dintre ele. Deocamdată, mulți oameni tineri mărturisesc că trecerea de la autoritarismele secolului XX la liberalism amplifică fenomenele individualist-anarhice, iar amețitoarele succesiuni de invenții aduse de noua revoluție științifico-tehnică sporesc puterile fizice, dar le micșorează pe cele spirituale și sufletești. Adolescenții și tinerii sunt pasionați de astrofizică, informatică sau finanțe, drept și inginerii sociale și nu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
fost ideologia pregătitoare a revoluțiilor americană (1775-1783) și franceză (1789-1799), care au dat contururile lumii moderne pe cele două coaste ale Atlanticului, intrate în sincronizări succesive. Acele revoluții au impus ca formă de guvernare republica și au deschis drumurile spre liberalismul modern, redescoperit în 1989 de către estici. În unele țări vest- sau est-europene (din 1881 România, sincronizată cu balcanicii), liberalii au ales monarhia constituțională. Din punct de vedere ideologico-artistic, politicianul și diplomatul romantic francez F.R. Chateaubriand (1799-1850) a reinventat termenul de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și Brazilia au adăugat conceptelor de "centru-periferie" așa-numita zonă semi-periferică a economiilor convergente cu acelea ale țărilor capitaliste dezvoltate prin tehnici și metode de asigurarea profiturilor, din care evaziunile, exporturile de lichidități în bănci străine nu sunt excluse. Regulile liberalismului nu permit ca țările zonei euro cu mari deficite să iasă din această situație prin măsuri de diminuare a transferurilor ilicite de profituri. O inflexibilitate care menține instabilitatea politico-economică dăunătoare nu numai Europei. Pe lângă observația menționată la începutul acestui paragraf
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
diferitele confrerii ezoterice. Sondajele arată creșterea încrederii în tehnicile inițiatice în reforme, IMM-uri și alte inițiative, susținute însă și prin curaj, nădejdi și alte aleanuri psihice create natural. Ideologiile social-politice apărute în preajma și după Revoluția franceză din 1789 prin liberalism, conservatorism, socialism utopic, comunism, iar după revoluția bolșevică marxism-leninism pălesc mai greu ca metafizicile și teologiile negative. Îndelungatul război de 77 de ani dintre anii 1914-1991, calculat în (8), se prelungește în alte forme de constrângere ori de alienare a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
mașina cu abur produs prin arderea cărbunilor. Lupta cu relativismul și scepticismul a fost dusă de J. Locke (1632- 1704) nu pe terenul metafizicii, cum era obiceiul, ci prin restabilirea valorii epistemologice a faptului psihologic. El a continuat cu definirea liberalismului în cele două perspective care funcționează și astăzi politic și economic -, precum și a noțiunii de "stat de drept". Declarația americană de independență a preluat ideile sale republicane și liberalismul. Reflecțiile despre educație includeau și opinii despre rolul religiei în viața
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]