3,802 matches
-
Dar iată că se Întâmplă... șopti, aproape pentru el, deși știa că Ștefan va auzi și Își va aminti de cuvintele Sihastrului. Domnitorul aflase că o mare oștire otomană se strecura pe flancuri, Încercând să-l surprindă. Era cea mai limpede șansă a lui Mahomed de a-l ucide, pe el și pe cei care rămăseseră alături de el. În curând, centrul acelei oștiri avea să se arate, urcând dealurile dinspre Suceava. Dar era fascinat și el, ca și Alexandru, de tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
trimite la Pinacotecă să văd Pădurea noastră, brevet de iubirea solului natal. - Da, brevet bun! zise Mini. Greg al tău are spirit de conciliare și în pictură. Dacă cumva ai rămas la Courbet cu gustul peisagiului, te satisface prin liniștea limpede a naturei - și este destul de modern ca factură pentru cei care vor modernism. O împăcăciune cinstită a celor două formule. - Pe prinț l-ai mai văzut tu de-atunci? o întrebă Nory. - Nu! zise Mini. E aici? - Aici! Iarna stă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
la îndemîna fiecăruia și când presimțim pe toate cele care sunt în mers. In aparatul ei multiplu do simțire, existau pesemne urme de recunoștință pentru truda celor care urniseră anevoie nivelurile vieței spirituale și practice până la civilizația de acum. Izvorul limpede al robinetului care o înfiora cu apa de munte la domiciliu, butonul care incendia firul delicat al becului electric erau voluptăți prin care constata cu mulțumire că marile sforțări ale geniului erau supuse uzului ei comun. Era mulțumită că acele
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
expediase la casa noilor căsătoriți să depună pe masa de toaletă a Elenei, fără alt cuvânt de însoțire, rândul ei de perle unic, pe care îl avea de la Doru. Gestul produsese un moment de consternare, un mic dezechilibru în conștiințele limpezi ale lui Doru și Elenei. Urmase o mare mulțumire despre progresele ei sentimentale și de sănătate. Buna Lina, povestind, avea gura încă mică de satisfacția unei astfel de generozități." Mini întrebă cu insistență clacă darul nu li se păruse foarte
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
cu un văl mare înfășurat pe trup. Avea pe frunte o compresă udă, care părea o bandeletă lividă, și figura îi era mult slăbită, cu două cearcăne negrui subt ochi, datorite febrei, nu kholului. Trăsăturile feței erau subțiate și tenul limpede, deși palid subt puținul roz al pudrei. Nu mai era în carnea ei acea revărsare de otrăvuri turburate. Se filtraseră și se așezaseră în cine știe ce fiolă internă, în formă de esență concentrată. Capul rămânea acum foarte mic pentru trupul ei
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
filtraseră și se așezaseră în cine știe ce fiolă internă, în formă de esență concentrată. Capul rămânea acum foarte mic pentru trupul ei încă robust. Părea că doarme. Când desenise O"Mi, chemată de Lina, Mini fu mirată de expresia lor. Verzi, limpezi, ... ..;J. spânii. Pcucă aiuriți, parcă dimpotrivă țintuiți în spațiu, dar nu direct pe lucruri sau oameni. Lina îi smulse compresa de pe frunte. Rămase cu părul ud, neted, tras în sus, cu ochii de sticlă măriți de slăbiciune, ca în fotografia
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
să ajungă la resorturile sensibile ale minților și ale inimilor celor ce vor citi cartea. De la marii scriitori români sau aparținând altor nații am înțeles că numai ceea ce izvorăște dintr o inimă caldă, dintr-un suflet curat și o minte limpede și sclipitoare ajunge la sufletele și mințile cititorilor și le poate încălzi și lumina. În fine, ca orice autor de carte, sper ca acest volum să ajungă în rafturile bibliotecilor universitare pentru a se afla la îndemâna tinerilor studioși, în bibliotecile
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
din localitate. Seară de Ajun. Zilele scurte ale unui decembrie mohorât și fără zăpadă aduc înserarea la puțină vreme după mijlocul zilei. Grupurile de colindători se perindă pe la ușile apartamentelor anunțând cu voci melodioase nașterea Domnului. Versurile colindelor și glasurile limpezi ale copiilor se intersectează cu urările ce și le adresează vecinii, cu invitațiile ce și le fac la un pahar de vin, la o bucată de caltaboș, cârnaț sau cozonac. Pe casa scării pătrund din bucătării aromele care mai de
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
la sân de mamă, Griji sub colțuri de năframă. Răsărit de soare blând, Pâine la cel ce-i flămând, Mână caldă-n altă mână, Două inimi împreună. Floare albă răsădită Cu rouă de ochi stropită. E porunca pururi sfântă, Apa limpede descântă! Și dacă ... Auzi în suflet cum mocnește Un foc ce arde ne’ncetat? Nici gheața iernii nu-l topește ... Dar oare crezi c-a încercat? Auzi cum țipă doru-n tine Cu un ecou prelung și trist? Cum lacrima abea
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
fals încă mai strâng dorințele în palmă Neînțelese blânde și străine Prin miez de soartă tulbure și calmă Eu te caut de-o viață și mai bine. Adun un zvon Pe fruntea mea o noapte se coboară Desprinsă parcă din limpede amurg Căințe gem în fiecare seară Sub punți de ape ecou de vise scurg Mă arde-un gând ca cel din urmă vaier A beznelor tăcere amăgitor zgârind Cununi de vise suspinând prin aer îmi poartă umbra de presimțiri fugind
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Păcii. Superiorul meu m-a întrebat ce se întâmplase cu trupele generalului Seng-ko-lin-chin. Paznicul i-a răspuns că barbarii îl prinseseră... Știam acum că eram fără apărare. Superiorul meu mi-a ordonat să păzesc Grădina Fericirii, Grădina Apelor cu Unde Limpezi, Grădina Lunii Nemișcate și Grădina Luminii Strălucitoare a Soarelui, în timp ce el însuși mergea să păzească Grădina Veșnic Verde și Grădina de Iunie. Știam că nu voi fi în stare să fac asta. Cum puteau mai puțin de o sută de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
doua mă interesa. ― De ce crezi dumneata că romanul meu nu ține ca roman și îmi propui să fac din el niște nuvele? ― Păi, uite de ce, mi-a răspuns el ricanând. Și m-am pregătit să-l ascult cu o curiozitate limpede: avea ceva să-mi spună? Era critic literar, sau un simplu veleitar? Era un foarte bun critic literar! Dar avantajul creat de mine prin neacceptarea unei prietenii în stilul pe care mi-l propunea mediul literar a fost decisiv, pentru ca
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Îmbâcsit, genele urduroase, barba Încâlcită și plină de turiță. De multă vreme gura lui nea Mitu nu mai rostise cu glas tare cuvinte, ca să nu tulbure tăcerea cea mare. Acuma vorbele ieșeau singure, puțin Împleticite de băutură, dar Îndeajuns de limpezi ca să le audă toată lumea: „Ce-ai pățit tu, mă, iedule? De ce n-ai fost tu cuminte? Ce-ai cătat tu pe drum să dea căruța peste tine?”. Dracul nu se Întorcea din nesimțirea În care se afla, așa că omul Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Gropanul era legat de Dunăre printr-un canal lung, Îngust și adânc. Apa lui nu semăna cu a din jăpși: era limpede, rece și verzuie și ascundea În nemișcarea ei taina adâncurilor de nimeni văzute. Clătiră plasa În apa cea limpede și o Întinseră la uscat pe iarbă. Se apucară de foc. Lică meșteșugise o Întreagă clădire de uscături și bucăți de buturugă. Zicea că pentru o friptură bună Îți trebuie jar ca lumea. Făcuse așa de mult, că ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
conflictul Începe să fie uitat, iar nărăvitul capătă În ochii multora imagine de om cinstit, cuvios și la locul lui, care a greșit cândva, o singură dată, dar e gata să se lase iertat. O Întrebare pentru oricine are judecata limpede și sănătoasă: e drept așa, oameni buni? Semnat: Obiectiv”. Nu putea lipsi din gazeta noastră rubrica de sport, spre destul de facila desfătare a bărbătușilor care, privind la alții cum aleargă pe un teren, Își Închipuie că ei Înșiși Își pun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
băuturi bețive. Ba Încă zelul recuperator al prozatorului Gurgui mersese și mai departe: Își propusese să-i trezească virilitatea amicului său de idei literare. În acest scop, Îi sugerase unei eleve de clasa a zecea care avea ureche muzicală, glas limpede și o chitară ieftină că-i putea Înlesni, prin Înaltele sale relații, Înregistrarea câtorva cântece la Casa Radio, după care ar fi lansat-o În lumea bună a muzicii. Gâsculița, fire exaltată de artistă, cu virginitatea demult pierdută și oarecum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
definitiv, mersese câteva luni să ia lecții de la un profesor de muzică pe care toată lumea Îl Îndrăgea și care locuia În două prăpădite de odăi Închiriate chiar peste drum de școală. Aici se Îndrăgostise Ectoraș de o fată cu vocea limpede, chitară ieftină, sâni mari, piele albă și o fire cam exuberantă - ceea ce pe mucosul Îndrăgostit Îl stârnea și-l Îndărătna totodată. Băieții ceilalți, și mai ales porcul de Vieru, o Înghesuiau prin cotloane și-i pipăiau sânii, iar ea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ascuțite În tot trupul. Țiganul care făcea pe șeful cetei, pe numele lui Gululu - un fel de nepot al nemuritorului Daie Gulu - adunase de pe pielea gingașă a lui Ectoraș zeci de lipitori și le azvârlise Într-o găleată cu apă limpede, luată din altă știoalnă. Acasă urma să le pună Într-o oală, să toarne peste ele niște vin ca să le Îmbete și să le curețe mațele și apoi, tăvălite prin făină, avea să le arunce În untura Încinsă dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de glasuri, murmur indecis, Ca vâjâitul scoicilor de mare. și ani de zile trec, și‐ abia târziu, Când ochii noștri nu‐ i mai văd, — deodată, Răsar în noi, cu chipul lor cel viu. Prietenoși ca‐n viața de‐altădată, Tovarăși limpezi, clare voci fidele. și buni sfătuitori în clipe grele... Zadarnic i‐am întemnițat pe veci In gropi adânci și‐ n trainice sicrie; Ei nu‐ s aici în tainițele reci Ci rătăcesc prin omenirea vie. O, dac‐ ar fi să numeri
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
și ‐ mi trecură pragul de lumină munții drepți cu scuturi de zăpadă. și presate într‐o carte nouă, un hrisov: Din neagra țărănie, mi‐ a adus, ca în copilărie, dulci zambile îmbătate‐n rouă. Din fântâna ochilor, agale cad mărgele limpezi, sclipitoare, parc ‐ ar bate ‐n sălcii plângătoare dorul meu, pe apele natale. Mâna ei ca frunza arămie când și‐ o pierd în vânt de toamnă‐ alunii mi‐a trecut pe frunte zborul lunii, peste ‐ a nopții ‐ adâncă veșnicie. Greierii din
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
dacă nu cade? Înainte de toate, probabil castelul o să cadă în următoarele două sau trei zile. S-ar putea întâmpla chiar și mâine. — Mâine! Cei doi vasali îl priviră pe Kanbei cu ochi mari. Chipul său strălucea alburiu-difuz în reflexele apei limpezi. Trestiile uscate foșneau lângă maluri. Mori și Kuriyama se opriră speriați. Vedeau o siluetă stând între tulpini, pe malul opus. — Cine e? A doua surpriză fu altfel decât prima. Omul părea să fie un general inamic important, dar singurul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
nu peste mult, părerea lui Nobunaga despre Mitsuhide începuse să se modifice. Și exista o cauză clară: faptul că, în caracterul și în atitudinea lui Mitsuhide, nu se simțea nici o urmă a bunăvoinței de a se schimba. Când privea luciul limpede al cheliei acelui „cap de kumquat“, care nu făcea niciodată vreo greșeală - niciodată - emoțiile lui Nobunaga se îndreptau spre ceea ce simțea el a fi partea putredă a caracterului lui Mitsuhide. Și în sufletul lui se nășteau sentimente perverse, aproape veninoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
la spectacolul Nô. — A, Mitsuhide, răspunse Nobunaga. S-a întors la Castelul Sakamoto. A trebuit să plece atât de repede, încât n-a mai avut timp să-și aducă omagiile. Replica lui Nobunaga fusese rostită cu o voce atât de limpede și înviorătoare, fără a manifesta nici o emoție deosebită în timp ce vorbea. Dar Ieyasu era puțin îngrijorat. Prin oraș circulau zvonuri tulburătoare. Răspunsul scurt și netulburat al lui Nobunaga, însă, părea să contrazică bârfele, iar Ieyasu abandonă subiectul. Cu toate acestea, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
că se pregătea să plece din Azuchi în ziua a douăzeci și noua din lună. Urma să petreacă o noapte în Kyoto, pentru ca apoi să-și continue, imediat, drumul spre apus. Mitsuhide ascultă atent. În ochi i se oglinda intelectul limpede și perspicace. Dădea din cap la fiecare cuvânt al lui Shinshi. — Câți oameni îl vor însoți? întrebă el. — Doar câțiva vasali și treizeci sau patruzeci de paji. — Cum! Merge la Kyoto cu un anturaj atât de mic? Mitsuharu rămăsese tăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Mitsuhide, pe chipul tânărului se așternu o emoție puternică. — Plec de îndată! declară el, răspunzând din toată ființa la încrederea stăpânului său. — Vei fi recunoscut ca samurai al clanului Akechi, așa că pleacă repede - înainte de crăpatul zorilor. Să fii cu mintea limpede și să nu șovăi. După ce Matabei se retrase, mai rămăsese câtva timp până la ziuă, iar Mitsuhide reuși abia acum să adoarmă adânc. Contrar obiceiului său, nu ieși din cameră până nu se luminase bine de ziuă. Mulți dintre vasali bănuiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]