2,345 matches
-
ar întrista, însă nu mi-ar pare rău că rămân în viață. Poate cândva am să pot afla. - Stăpânul nostru slăvit, Marele Preot, crezi că îți va putea limpezi nedumeririle? - Dacă stăpânul meu Tefnaht nu va binevoi să mi le limpezească, nu-mi rămâne decât să aștept cu răbdare întoarcerea în Atlantida. - Așa vei face, zise Tefnaht fără să se ascundă. Dar să bagi de seamă ce-ți poruncesc: nimeni să nu afle ce ai văzut. Mai ales că nici nu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
stau înmărmuriți la certarea Domnului. Prin puterea lui el a domolit marea și cu înțelepciunea lui a zdrobit pe Rahab... Nu știa nimeni cine a fost Rahab. Dar parcă asta avea vreo însemnătate? Leprosul urma: - Prin duhul său s-au limpezit cerurile și mâna sa a străpuns balaurul fugar. Iată, acestea sunt numai depărtate căpătâie ale lucrărilor sale! Cât de slab e murmurul pe care-l prindem noi!... Un bătrân din mulțime zâmbi. Leprosul tăcu câteva clipe, să-și tragă suflarea
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
în Simeria. După ce își destănuiră unul altuia modul de viață și muncă, depănară câteva amintiri din adolescență, amândoi considerând-o un vis frumos care a zburat cam repede. După ce Radu se despărți de fostul lui coleg, gândurile i se mai limpeziră puțin, privind lucrurile cu mai multă realitate putea face față situației prin care acum trebuia să treacă. Nimic nu rezistă timpului. Până și piatra o sfărâmă timpul, orice început are și sfârșit, cum de altfel și viața care ne-a
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
faptul că practică postul și curățarea colonului. Postul terapeutic a fost întotdeauna o parte importantă a regimurilor de inițiere taoiste. Maeștrii îi obligau pe studenți să postească pe perioade lungi de timp, pentru a-și purifica organismul și a-și limpezi mintea, înainte de a le prezenta tehnicile mai avansate. Grecii din Antichitate posteau pentru sănătate și longevitate și erau recunoscuți pentru sănătatea lor fizică deosebit de puternică. Galen, Paracelsus și Hipocrate, care sunt recunoscuți ca fiind fondatorii medicinei occidentale, prescriau și practicau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
de fructoză și scuturați bine. Zahărul brut dă poțiunii o consistență ușor vâscoasă, asemănătoare lichiorului. Îndulcitorii facilitează și metabolizarea rapidă a extractelor din plante conținute în licoare. Licoarea strecurată poate fi tulbure la început, dar, după ce este lăsată să se limpezească timp de câteva ore, sedimentele se vor depune la fund, lăsând să se vadă o poțiune transparentă, de culoarea chihlimbarului. Aceasta poate fi păstrată oricât de mult timp, în sticle bine sigilate. Noroc! Denumirea latină științifică Denumirea comună Denumirea chineză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
face și În consecință acum trebuie să treci ca rața prin apă... „ — Asta-i al dracu de adevărat! Și cu toții știm din vina cui! Arăt Înspre tavan. — ... „ Nu-ți face griji - săptămâna asta eclipsa de soare ar fi trebuit să limpezească o parte dintre incertitudinile care se prevedeau În viitor... „ Ray Lennox tocmai a intrat: — Îmi sună a promovare Bruce, râde el. — „... După aceea, vei fi Înclinat mai mult să te destinzi și să te distrezi“. — Uau! Săptămâna de concediu, preia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
care vom vorbi în cele ce urmează. Instrumentele prin care UE a exercitat condiționalitatea sunt multe: acquis-ul comunitar s-a dovedit a fi instrumentul cel mai pătrunzător, dat fiind că a prevăzut angajamente de policy obligatorii. Pentru a face mai limpezi cerințele acquis-ului, Comisia a adoptat în 1998 instrumentul parteneriatelor pentru aderare (Accession Partnership), adică o serie de documente care indică totalitatea priorităților pe care fiecare țară trebuie să le promoveze și să le rezolve și mijloacele financiare prin care să
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
-l văz! Atunci apa din fântână se tulbură și fata își vede se spune chipul ursitului ei"88. Noi, românii, avem în acest sens un cod anume de interpretare a apei: când visezi apă limpede, este semn că lucrurile se limpezesc și că merg pe un făgaș bun; apele tulburi sunt aducătoare de nenorocire, moarte sau ghinion. Țiuitul sau sfârâitul cărbunilor în apă, respectiv în agheasmă, reprezintă o altă grilă de interpretare a semnelor apei. Țigăncile posedă un procedeu special de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
-ți iese cineva cu găleata plină în drum este semn bun că te-ai pornit cu folos, dacă iese cu gol, nu-ți merge bine. Și așa este! Și când visezi ape negre, tulburi și învolburate înseamnă necaz, dacă-s limpezi și cristaline și nu te îneci în ele înseamnă pace, liniște sau griji bune" (I., 66 ani, Suceava). Unele definiții descriu simbolul ca pe o formă de experiență indirectă pe care o avem cu lumea. Despre reprezentarea unui obiect, a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în interiorul sau în exteriorul divinității însăși, îngăduind manifestarea unui altceva: creația însăși. Acest ""ceva" care stă în locul a "altceva" și are (dobîndește, n.n. T.D.S.) semnificație pentru "cineva"" [Peirce, 990:269] constituie un semn. Semnele lui Dumnezeu nu sînt însă niciodată limpezi", ne spune Leszek Kolakowski [1993:51]. Iată de ce, va trebui să precizăm de la bun început că ideea de "negativitate" ca semn al creației manifeste nu trebuie asociată nemijlocit nici cu o conotație axiologică (cu aceea a păcatului, a răului ca
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cuvîntului prin intermediul altor ambiguități (cuvinte "mincinoase"). O soluție este totuși posibilă pentru rezolvarea unui atare paradox, avînd în vedere că afirmația "orice cuvînt este ambiguu" este valabilă numai pentru fiecare cuvînt luat în parte. Căci, așa cum notează Augustin: "Ambiguitățile se limpezesc doar prin dezbatere și [în nici un caz] nimeni nu dezbate prin cuvinte luate separat. Nimeni, prin urmare, nu clarifică niște cuvinte ambigue cu ajutorul unor cuvinte ambigue" [1991:99-101]. Încercînd să clarificăm atît cît ne stă în putință problemele ambiguității limbajului
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
copiii de diferite vîrste (Peterson et al. 1983). Pentru a-mi atinge scopurile voi face ca Hopa-Mitică și voi alege înțelesurile care-mi plac. Voi încerca, de asemenea, ca în clasificarea mea să folosesc principii cît mai simple și mai limpezi cu putință. Conform părerii lui Bok (1978: 13) o minciună este o afirmație menită să-l inducă în eroare pe cel naiv asupra unui aspect al vieții, ceea ce include intenția și atitudinea mincinosului. Majoritatea declarațiilor înșelătoare etichetate, de obicei, ca
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în care vor spune minciuni vor ajunge în iad și vor rămîne acolo pentru totdeauna (Spencer și Flin 1990: 45-46; cf. Wigmore 1976: s.1816). Însă, în timp ce curțile de justiție din Anglia se bazau inițial pe intervenția divină care să limpezească adevărul și să-i pedepsească pe mincinoși, în secolul al XVI-lea această mentalitate nu a mai fost considerată mulțumitoare. Curtea denumită Star Chamber a introdus conceptul de sperjur, prin care o persoană care mințea sub jurămînt avea să se
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Spectru! Cameleon-femeie! Fugi! sufletul ți-e negru și mațele pestrițe [s.n.]!"90 Nu este vorba, ca la Nichita Stănescu, de sfărâmarea perfecțiunii cubului prin lovitura finală care obligă la o reconfigurare mentală a frumosului. Dimpotrivă, este picătura oftalmoftologului 91 care limpezește vederea, facilitând perceperea obiectului la adevărata sa dimensiune. Sugestia e similară cu cea produsă de lectura basmului parabolă Ion. Posibila asimilare a îndărătnicului personaj cu autorul însuși înlesnește decriptarea unei atitudini existențiale manifestate în plan artistic prin reversul exercițiilor admirative
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
plin de bălării. Locul acela, din poiană, pe care a fost casa pădurarului, îl chema... îl atrăgea irezistibil ca un magnet. Acolo, la marginea lizierei de fagi și goruni, de peste deal de Șuletea, doar acolo era singurul loc unde-și limpezea, într-un fel, mintea și sufletul frământat de neliniști,... unde-i reveneau memoria și amintirile. „Gura satului“ îi zicea „boieru‟ nebun“, dar ce putea pricepe ea, ce-i în sufletul său, care părea ciudat!... Acolo stătea de vorbă cu sine
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
grea. „...Se zbate în strâmtoarea trupului nostru, pân‟ ci scapă... Pân‟ ci scapî, ca șî rândunica, pi urmî, să rătăcească slobod, în adâncu‟ văzduhului albastru nemărginit..!“ Vântoasa trecuse. Soarele a început din nou să lucească, ceața se risipi. Pădurea se limpezi... așa dintr-o dată Deodată, se simți singur și cu sufletul pustiit... Niciodată nu s-a simțit atât de singur. - Sânt sângur, sângur... nici macar Pârvu nu-i acasî!. Far‟ di Pârvu, Anuca nu mergi nicăieri!.. Pârvu‟i umbra ei. Pârvu se
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
avea să-l doboare înainte, poate, ca răpitorii să-i dea de urmă. Anton îl ridică în brațe, apucându-l pe sub pântece și, porni spre casă; în mers, micul căprior își întorcea botul înspre el, privindu-l cu ochii umezi, limpezi ca un cristal, până în adâncul irisului. Acum, că se afla la el în brațe, micul animal nu mai tremura, ci părea aproape recunoscător salvatorului său, că-l ținea atât de strâns, încât să poată simți căldura unui alt trup așa
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
O fac la fel cum odinioară dansau în onoarea zeului Ploii. Nu-i interesează, poate, nici spectatorii. Un singur lucru contează în acele clipe. Dansul lor. Pentru ce nu? Dansul se transformă în sens. Sufletul se eliberează de zgură. Se limpezește. Parcă totul se întîmplă pentru a spori paradoxurile. Fiesta nu e o mască veselă. E chiotul unui taciturn. Desfrânarea unui timid. Mexicanul iese atunci din rezerva sa obișnuită. De obicei prea tăcut, îi e greu să vorbească normal în aceste
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
maya. Când omul nu s-a mai târât, a văzut la picioarele lui un șarpe mort. Pe urmă, a căzut lângă el în iarbă o pasăre moartă. Ca să nu se mai teamă, a ridicat acolo o piramidă. Cerul s-a limpezit. E o zi splendidă acum, f[ră nici un nor, iar lumina triumfa, pașnică, și asupra junglei și asupra ruinelor. Asta îmi voi aminti, probabil, de la Palenque; că am văzut un loc de care nu se apropie (cînd e soare, cel
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
excitant puternic, ca un drog necunoscut. Săpătorii de fântâni din Yucatan nu se opresc până ce nu dau de apă. Și pentru mine apa căpătase altă importanță. Nu pentru că aș fi suferit de sete, ci pentru că uscăciunea, în loc să mă deprime, mă limpezea. În zilele de maximă limpezime, mexicanii zic despre Popocatepetl: "se vede". Nici nu e nevoie să pronunțe numele muntelui. Poate că și despre fericire se poate spune uneori la fel. tempo naturale Dimineața, soarele plutește din nou orbitor deasupra junglei
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
-n fluturi, zămislindu-și fiecare femeia lăuntrică, hipnotizați de masca ei, de atitudinea ei hieratică, de cruzimea din ochii ei. Ea nu avea nimic de-a face cu femeile reale, ci se-nfiripa din molozul de pe fundul neuronilor care se limpezeau la acea vârstă de sus în jos, ca niște fiole, din fibrele musculare slăbite de pasiune, din canalele limfatice, din plexurile nervoase, din glandele endocrine. Bancurile stupide descriau hărți fabuloase ale măruntaielor ei, adevărate ținuturi subterane, luminate de sorii crepusculari
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
jar, în care se mai ghicea forma crengilor - pe unele, deasupra stratului incandescent, se formase o crustă albă și pufoasă -, rugul radia mai departe valuri de căldură. Spațiul pur dintre stele și noi devenea tot 135 mai adânc, așa cum se limpezește un pahar în care apa a curs turbulent. Muzica s-a-ntrerupt brusc și, o dată cu stingerea câtorva becuri, un tip care părea deja student a-nceput să vorbească-n microfon, repede și sictirit, anunțând începutul concursului de "miss". Se înscriseseră vreo șase
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
pentru a fi uniformizată la nivel formal. Textele primite, turnate fiecare într-o stilistică aparte, au adus la suprafață experiențe extrem de diferite, istorii și încercări individuale despre care, în general, nu se prea vorbește. Ideea ordonatoare a cărții s-a limpezit, în acest fel, de la sine, prin fiecare poveste care afirmă propriile adevăruri, și în legătură cu experiența scrisului, și cu cea a maternității. În afară de diferențele evidente, scrierile din acest volum au, totuși, un punct de intersecție, iar acesta ar putea fi locul
A scrie. A naste. Tudor. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Svetlana Cârstean () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1767]
-
largi de tulburătoare dorinți, tot astfel și cuvintele tale ca ploaia vin din toate părțile și cu întreg efortul depus nu le pot îndruma în siguranță spre acel loc destinat anume să le primească, pavilioanele urechilor și de-acolo ele limpezi să-și facă drum mai departe, scara lui Ioan Climax, îndârjite suflete prinse de scară cu tot neantul suflându-le în față, dăm ocol iarăși, nu te mai înduri să intrăm, te simt tresărind în interior de dorința de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Aida îi reamintește Corinei la despărțire, Mi-a părut bine că v-am văzut! Mulțumim mult, Aida! Reîntorși la Ana, după lumina tainică ce s-a aprins pe chipurile lor ne dăm seama dintr-o privire că lucrurile s-au limpezit între ei, Alina încă doarme și Theo cu mâinile căutând-o mereu pe Ana, o urmează în tot locul, E mai rău decât un copil! exclamă Ana, și el îmbrățișând-o, aducând-o permanent lângă sine, și-n pânza de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]