2,625 matches
-
limbei române, 1887, n.m. C.M.] que se cita más adelante, pág. 5" (Coseriu, 2000a, p. 27). 3.2.4.2. Să nu fi știut Coșeriu la ce se refereau "ideile latențe" ale lui Bréal? Dimpotrivă! Rezumând unele contribuții ale ilustrului lingvist francez, Coșeriu spune astfel: "Las lenguas indo-europeas pertenecen a las más adelantadas; en cambio, el que en ciertas lenguas amerindias no se pueda decir "cabeza", șino sólo "mi cabeza", "tu cabeza", "șu cabeza", es "assurément barbare"" (ibid., p. 38). Urmează
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
recenzie făcută acestui studiu, W. Meyer se îndoia că în pofida gândirii sale subtile (și, în consecință, seducătoare) Hașdeu va găsi mulți adepți care să-i preia clasificarea (sub)disciplinelor lingvistice. În același timp, consideră și el interesantă completarea adusă de lingvistul român prin propunerea noematologiei că doctrina a "ideilor latențe" evidențiate de Bréal: "Ich bezweifle sehr, ob H. für diesen letzten, allerdings sehr feinen Gedanken viele Anhänger finden wird. Ich hebe noch die Bemerkung hervor, dafs die Syntax eine Ergänzung der
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
care vede (măcar o parte din) lingvistică aplicată 30, Hașdeu anticipează și etnolingvistica așa cum o va redefini mai tarziu Coșeriu, astfel încât să corespundă unei lingvistici skeologice (dar despre această voi discuta la locul potrivit). Cât privește subdiviziunile gloticii/ gramaticii comparative, lingvistul bucureștean subliniază că Hașdeu "are o concepție cuprinzătoare și în legătură cu domeniile lingvisticii definite după compartimentele mari ale limbii" (ibid.), consemnând și cele trei discipline pe care savantul le adăugase la cele stabilite de Schleicher, adică: lexiologia 31, noematologia 32 și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ibid., p. 9). 3.3.3. În studiul despre cartea lui Șăineanu, Încercare asupra semasiologiei limbei române, Rudolf Windisch se oprește puțin asupra clasificării hasdeiene pe care a descoperit-o, după cum am văzut deja, la începutul lucrării cercetate în amănunt. Lingvistului german nu i se pare ca Șăineanu ar fi făcut o alegere prea fericită, considerând că o atare opțiune era motivată de un factor (mai mult sau mai putin) extra-științific: "Respectul față de autoritatea lui Hașdeu explică de ce Șăineanu a adoptat
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
spus fluide? Nu cumva greșește Hașdeu propunând o doctrină că noematologia ori susținând caracterul fluid al construcțiilor sintactice? Să citim cu atenție cuvintele autorului: "Ideia latentă și construcțiunea sintactica șanț cele două principii oarecum fluide..." (Hașdeu, 1882a, p. 29). Așadar, lingvistul este conștient că nu tot ce este "fluid" poate fi studiat. În cazul noematologiei, bunăoară, el are în vedere ceea ce nu este fixat în limba, dar este fixat în calitate de cunoaștere a "lucrurilor" și a principiilor generale ale gândirii. Or, desi
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cercetat de o știință specială. 3.3.4.3. În fine, luând în considerație, pe de o parte, forma și sensul, iar, pe de altă parte, aspectele fizico-psihice (denumite metaforic de Hașdeu, ca stări de agregare), distribuția disciplinelor propuse de lingvistul român (evident, în funcție de repartizarea obiectelor lor) ar fi următoarea: După cum am remarcat, Hașdeu pornește, mai întâi, pe urmele lui Schleicher, de la o sintaxa (să-i zicem SINTAXA 1) care se ocupă de "proposițiune" ca întreg, așa cum lexiologia are în vedere
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
încă nu sosise, si nu putem decât să regretam că savantul român nu a avut aceeași prezenta de spirit de a propune o doctrină aparte și pentru "construcțiunile" sintactice condensate 38. Fără îndoială, termenul de frazeologie (fraseologie) îi era cunoscut lingvistului nostru, care, de altfel, îl și utilizează în același număr (din ianuarie, 1882) al revistei "Columna lui Traian" (la p. 60), desi semnificația acestuia nu este prea clară într-un atare context. În studiul introductiv dedicat Manuscriptului românesc din 1574
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de limbă corespunzând foneticii, morfologiei, semasiologiei, sintaxei [propoziției] și, deci, firesc, [științei rezervate] fraseologiei [= sintaxei frazei]. Pesemne că și situația oarecum contradictorie a frazeologismului, ca unitate lingvistică (comparabilă cu cea a ornitorincului în zoologie), a produs o anumita deruta printre lingviștii vremii, care vor fi ezitat să-i determine locul și specificul. Printre compartimentele limbii, nivelul frazeologic ar arăta, întrucâtva, ca în figură de mai jos (care imi aparține; face parte dintr-un material publicat în 2007). După cum se observă, fără
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
parte dintr-un material publicat în 2007). După cum se observă, fără să mă fi gândit atunci vreun moment la felul în care Hașdeu punea, în general, problema unităților lingvistice, am apelat chiar la cele patru aspecte luate în considerație de lingvistul român: pe de o parte, (implicit) fluid [= liber] și condensat [= fix]; pe de altă parte, (explicit) formă și sens. Sursa: Munteanu, 2007, p. 142 Pentru mai multă claritate, îmi permit să citez in extenso propria-mi explicație a desenului: "Distribuția
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în strânsă legătură cu civilizația și cultură unei comunități" (Coșeriu, 1981/1994, pp. 133). Mai departe, Coșeriu observa că "realmente, etnolingvistica s-a dezvoltat până acum într-un mod fragmentar și, am putea spune, "cazual", adică potrivit cu interesul ocazional al lingviștilor care s-au ocupat de probleme etnolingvistice. [...] Astfel, în cadrul programului "Wörter und Sachen" și al geografiei lingvistice, s-a acordat atenție în principal relației dintre limbaj (în special: lexic) și cultura populară "materială", iar în cadrul istoriei lingvistice s-a studiat
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
eu, frazeologia, deși aceasta se va fi cuprins, după Hașdeu, în lexiologie, chiar dacă seamănă mai mult cu onomatologia prin caracterul ei condensat) și, de aici, cu lingvistică aplicată, sunt îndemnat să conchid că tabloul distribuției subdisciplinelor lingvistice, cu care marele lingvist își încheie studiul, nu este deloc lipsit de sens. 4. Despre laletică (sau despre fiziologia sunetelor) Al doilea (și ultimul) "studiu de stiință limbii" scris de Hașdeu se intitulează Laletica sau fisiologia sonurilor și a fost publicat în "Columna lui
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cosmosul în maniera matematică (cf. Collingwood, 1945/1960, pp. 49-55). Să mai reținem dintre constatările lui Gr. Brâncuș faptul că Hașdeu "a remarcat că unele varietăți de sunete se explică prin coarticulație, fenomen pe care îl vor cerceta în amănunțime lingviștii de mai tarziu", și faptul că "a întrevăzut, în mod surprinzător, teoria corelației de timbru a consoanelor" (Brâncuș, 1988, p. XII). Cât despre deosebirea și relația dintre sunet și litera, Brâncuș observa la Hașdeu aceleași lucruri pe care le semnalase
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
autorul ei nu putea să se ridice la înălțimea gândirii metodologice a lui Hașdeu" (Gr. Brâncuș, în Hașdeu 1988, ÎI, p. 527). 4.4. Este drept să amintim și câteva dintre criticile formulate la adresa scrierii lui Hașdeu despre laletică. Studiul lingvistului român a fost recenzat la puțină vreme de la apariție de către W. Meyer într-un număr din 1884 al prestigioasei publicații "Zeitschrift für Romanische Philologie". Autorul recenziei aprecia, bunăoară, clasificarea ingenioasă pe care Hașdeu o făcuse sunetelor și atenția pe care
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
alt studiu) și un manual celebru (Handbook) al lui H. Sweet (vezi Meyer, 1884, p. 144)45. Cele mai mai virulente atacuri îi aparțin însă, așa cum am notat deja, lui Al. Philippide. Este vorba despre o critică amplă, în care lingvistul ieșean se referă mai puțin la tratatul de fiziologie a sunetelor și mai mult la diversele explicații de natură fonetica date de Hașdeu, de-a lungul timpului, unor fapte de limbă sau în încercările sale etimologice (în special cuvintelor despre
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
înțelegem că se vorbește despre obiectul noematologiei și cel al sintaxei, si nu despre disciplinele în cauză. [12] Pentru a ajunge la concluzia că, în definirea limbajului, "vocalizațiunea este dara o condițiune fundamentală; articulațiunea nu" (Hașdeu, 1881/1984, p. 41), lingvistul român desfășoară următoarea argumentare: "S-a zis nu o dată că limba, pentru a merită numele de limbă, trebui să fie articulata. Un sunet nearticulat, adecă confuz, nedeterminat, echivoc, este un zgomot neorganic, un țipat animal, o notă muzicală, dar n-
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
limbaj" (care înglobează și "vorbirea") și nu din "limba". Nu pot să nu remarc faptul că Hașdeu atrage aici atenția asupra procedeului substituției, despre a cărui importantă a vorbit cu diverse ocazii și Coșeriu, acesta din urmă subliniind că singurul lingvist care i-a acordat însemnătatea cuvenită (dedicându-i un capitol întreg din tratatul sau de lingvistică generală, Language [1933]) a fost Leonard Bloomfield (vezi, de pildă, Coseriu, 2007, p. 108). [13] Hașdeu a discutat și despre comunicarea la animale (pornind
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
aimed at presenting what I find the most relevant theoretical contribution made by B.P. Hașdeu în one of his two studies on the "science of language" edited here. 0.1. After having been published (în 1968), the monograph B.P. Hașdeu. Lingvist și filolog, written by Cicerone Poghirc, was characterized, în general, în praiseworthy terms. Nevertheless, two reviews (published în 1969)1 written by Iorgu Iordan did not go în the same vein. He (aș he did în other situations aș well
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de istoria limbii [1894], în Alexandru Philippide, Opere alese. Teoria limbii, editate de G. Ivănescu și Carmen-Gabriela Pamfil, Cu un studiu introductiv și comentarii de G. Ivănescu, Editura Academiei, București, 1984, pp. 1-225. Poghirc 1968 = Cicerone Poghirc, B. P. Hașdeu. Lingvist și filolog, Editura Științifică, București, 1968. Poghirc 1970 = Cicerone Poghirc, În legătură cu Hașdeu și cu obiectivitatea științifică, în "Limba română", anul XIX, nr. 2, 1970, pp. 153-165. Quintilian 1974 = M. Fabius Quintilianus, Arta oratorica, vol. I-III, Traducere de Maria Hetco
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Steinthal localizase semasiologia în filozofia limbii, Heerdegen și Hey în filologie, iar Schleicher și Hașdeu în Glotica (adică în lingvistică/gramatică comparativa), cu mențiunea că Schleicher folosea termenul de Funktionslehre ("știință despre funcții") în locul celui de semasiologie. În acest punct, lingvistul german prezintă și deosebirile radicale, de concepție, dintre Schleicher și Hașdeu (și Șăineanu). Pentru Schleicher, lingvistică și domeniile ei (fonologia, morfologia etc.) nu reprezintă o disciplină istorică, ci una de "istorie naturală", iar o trecere dinspre domeniul fizic al limbii
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
simply not the case. I have always sought to move from Saussure, not against him or without him" (Coseriu, 1995, p. 189). 6 Am facut o demonstrație asemănătoare (și cu bune rezultate, se pare) și în cazul unui alt mare lingvist român, G. Ivănescu, în cadrul Colocviului Internațional " G. Ivănescu 100 de ani de la naștere" (Academia Română Filiala Iași, Institutul de Filologie Română "A. Philippide", Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Facultatea de Litere, 1-2 noiembrie 2012), când am susținut comunicarea intitulată Despre
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de la București a avut o atitudine similară, dovedită, în primul rând, de Ovid Densusianu. Mai apoi, lucrurile s-au schimbat radical, principalii exegeți și editori ai operei hasdeiene (de pildă, C. Poghirc, Gr. Brâncuș, G. Mihăilă etc.) provenind din rândul lingviștilor bucureșteni. În fine, aș mai adaugă aici cuvintele înțelepte ale lui Sextil Pușcariu. În anul 1908, în cel de-al doilea articol din cele dedicate Dicționarului Academiei, lingvistul clujean spunea: "În filologie era odată Hașdeu cel mai de sus, autoritatea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de pildă, C. Poghirc, Gr. Brâncuș, G. Mihăilă etc.) provenind din rândul lingviștilor bucureșteni. În fine, aș mai adaugă aici cuvintele înțelepte ale lui Sextil Pușcariu. În anul 1908, în cel de-al doilea articol din cele dedicate Dicționarului Academiei, lingvistul clujean spunea: "În filologie era odată Hașdeu cel mai de sus, autoritatea pe ale cărei cuvinte juram încă și noi, cei din generația tânără, în liceu. Era sus, pentru că inteligență să scânteietoare cu spiritul sau larg și cu cultura să
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
dărâmată" (apud G. Istrate, în prefață acestuia la lucrarea reeditata a lui Sextil Pușcariu, Limba română. [vol.] I. Privire generală, Editura Minerva, București, 1976, pp. XX-XXI.). De acord cu Pușcariu s-a arătat mai târziu și Coșeriu, subliniind ca toti lingviștii, indiferent de centrul de cercetare/universitar din care fac parte, trebuie să conștientizeze că lucrează la construcția aceluiași edificiu (vezi Coșeriu, 1992b, p. 12). 9 Vezi Eugen Coșeriu, "A face cultura română înseamnă a face cultură universală" (interviu realizat de
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
celui de-al doilea volum din Istoria critică a românilor: "Lui Herbert Spencer, creatorul "Primelor principii", celui mai adânc cugetător al secolului XIX, dedică acest al doilea volum autorul". Undeva, într-o notă de subsol, G. Ivănescu precizează: "Preferință unor lingviști din a doua jumătate a secolului trecut pentru cuvântul Principii când este vorba de a denumi partea generală a lingvisticii se explică, probabil, prin influența lui Herbert Spencer (1820-1903), care și-a intitulat unele din sintezele sale filozofice Principles of
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Cicerone Poghirc, stabilit în străinătate, fusese "pus la index" de către regimul comunist. Se explică astfel de ce, în perioada respectivă, exegeți și editori ai lui Hașdeu, precum Gr. Brâncuș și G. Mihăilă, nu fac nicio referire la monografia să, B.P. Hașdeu. Lingvist și filolog. 3 Primele lecții vor fi publicate în 1875, sub titlul Principie de filologie comparativa ario-europee. 4 Poate că Rudolf Windisch are dreptate când afirmă următoarele: "Hașdeu trebuie să fi resimțit îndepărtarea să că pe o palmă, dar și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]