4,823 matches
-
la limita lor. Procedeul descrierii limbii la Panini a fost comparat cu acela din gramaticile generativ transformaționale deoarece regulile se succed într-o ordine strictă, de la simplu la complex, cu evitarea repetițiilor. 57 Alexandru Graur, Lucia Vald, "Scurtă istorie a lingvisticii", Editura Didactică și Pedagogica», București, 1977, p.5. 39 În lingvistica veche indiană, în cercetarea limbilor s-a pus accentul asupra raportului dintre limbă și realitate, afirmându-se rolul gnoseologic "instrumentalist" al cuvântului 58. Gramaticii din vechea Indie au dovedit
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
cu acela din gramaticile generativ transformaționale deoarece regulile se succed într-o ordine strictă, de la simplu la complex, cu evitarea repetițiilor. 57 Alexandru Graur, Lucia Vald, "Scurtă istorie a lingvisticii", Editura Didactică și Pedagogica», București, 1977, p.5. 39 În lingvistica veche indiană, în cercetarea limbilor s-a pus accentul asupra raportului dintre limbă și realitate, afirmându-se rolul gnoseologic "instrumentalist" al cuvântului 58. Gramaticii din vechea Indie au dovedit un remarcabil simț al analizei, au folosit metode foarte precise de
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
sfârșitul secolului al XVIII-lea și de europeni. 59Nu ne vom opri asupra lucrărilor dedicate studiului limbilor din China antică, Grecia antică și Roma antică, nici asupra activității filologice din Evul Mediu, din rațiuni care privesc economia lucrării de față. Lingvistica, în înțelesul pe care i-l dăm azi, datează de la începutul secolului al XIX-lea și este strâns legată de crearea metodei comparativ-istorice, aceasta rămânând, până azi, principala metodă de cercetare lingvistică, deoarece numai grație aplicării ei lingvistica a devenit
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
de față. Lingvistica, în înțelesul pe care i-l dăm azi, datează de la începutul secolului al XIX-lea și este strâns legată de crearea metodei comparativ-istorice, aceasta rămânând, până azi, principala metodă de cercetare lingvistică, deoarece numai grație aplicării ei lingvistica a devenit o știință. Această metoda pornește de la ideea ca sanscrita este înrudită cu principalele limbi europene și încearcă să ducă la luminarea trecutului lor. Ea este, deci „un ansamblu de procedee au ajutorul cărora se studiază evoluția limbilor înrudite
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
58 Idem, op.citată, p.7. 59 Ibidem, op.citată, p.9. 60 Ibidem, op.citată. p.10. 40 noastră. În ultimul sfert al secolului trecut, în cadrul curentului psihologist a luat ființă Școala neogramaticilor. Cei oare au pus însă bazele lingvisticii moderne au fost I.A. Baudoin de Courtenay și Ferdinand de Saussure. În esența, concepția lingvistică a lui B. de Courtenay pleacă de la ideea că natura limbii este psihică, cauzele schimbărilor lingvistice fiind de natură psihică și, în anumite limite
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
ideea că natura limbii este psihică, cauzele schimbărilor lingvistice fiind de natură psihică și, în anumite limite, fiziologică; dezvoltarea limbii este condiționată de legi psihice. Limba există nu numai în sufletul indivizilor dar și în colectivitate ș i de aceea lingvistica trebuie socotita știință psihologicosocială 61. Apărut postum, în 1916, „Cours de linguistique generale” a făcut cunoscut numele lui de Saussure în lumea întreagă și a exercitat o profundă influență asupra lingvisticii secolului al XX lea deoarece, direct sau indirect, toate
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
indivizilor dar și în colectivitate ș i de aceea lingvistica trebuie socotita știință psihologicosocială 61. Apărut postum, în 1916, „Cours de linguistique generale” a făcut cunoscut numele lui de Saussure în lumea întreagă și a exercitat o profundă influență asupra lingvisticii secolului al XX lea deoarece, direct sau indirect, toate marile direcții ale lingvisticii contemporane au ca punct de plecare t eze teoretice sau metodologice din cursul lui Saussure. Acest curs unește rigoarea metodologică, analiza minuțioasă și precisa a faptelor cu
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
psihologicosocială 61. Apărut postum, în 1916, „Cours de linguistique generale” a făcut cunoscut numele lui de Saussure în lumea întreagă și a exercitat o profundă influență asupra lingvisticii secolului al XX lea deoarece, direct sau indirect, toate marile direcții ale lingvisticii contemporane au ca punct de plecare t eze teoretice sau metodologice din cursul lui Saussure. Acest curs unește rigoarea metodologică, analiza minuțioasă și precisa a faptelor cu o viziune nouă asupra limbii. Conține o teorie a semnului lingvistic care n-
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
limbii organizată într-un sistem coerent, apropiată ca rigoare a demonstrației de metodele științelor exacte; cursul său propune „o nouă interpretare a limbii, mai cuprinzătoare și mai profundă, deschide orizonturi noi cercetării, continuă de la apariția sa să fie lucrarea de lingvistică generală cea mai frecvent citată, pentru confirmarea, completarea sau combaterea unor teze”62. După apariția „Cursului de lingvistică generală” a elvețianului F . de Saussure, în multe țări din Europa apar școli lingvistice, care, în cercetările lor, 61 Idem, op.citată
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
o nouă interpretare a limbii, mai cuprinzătoare și mai profundă, deschide orizonturi noi cercetării, continuă de la apariția sa să fie lucrarea de lingvistică generală cea mai frecvent citată, pentru confirmarea, completarea sau combaterea unor teze”62. După apariția „Cursului de lingvistică generală” a elvețianului F . de Saussure, în multe țări din Europa apar școli lingvistice, care, în cercetările lor, 61 Idem, op.citată, p.32. 62 Ibidem, op.citată, p.178. 41 acordă locul principal analizei limbii sub aspectul structurii ei
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
societății. Tot sub influența „Cursului” lui Saussure, s-a creat în 1935 o a doua mare școală structuralista din Europa, Cercul lingvistic din Copenhaga ai cărui întemeietori sunt V.Brondal, L. Hjelmslev și H.J. Uldall. Un rol important în dezvoltarea lingvisticii îl au, în ultima perioadă, școlile și cercetătorii din S.U.A. În ultimul sfert al secolului al XIX-lea în S.U.A. erau dominante concepțiile școlii neogramaticale, introduse de lingviști originari din Europa sau care își făcuseră acolo studiile. 0 poziție aparte
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
diferită de cea a limbilor europene și oglindind o mentalitate aparte. Ele nu puteau fi cercetate decât descriptiv și în strânsă legătură cu cultura. Inițiatorul acestei direcții a fost antropologul și arheologul Franz Boas, care a publicat valoroase lucrări de lingvistica ale căror principii au stat la baza „Școlii descriptive”, varianta 42 americană a structuralismului, școală ai cărei reprezentanți de frunte au fost Leonard Bloomfield și Edward Sapir 63. În prezent, lingvistica descriptiva este reprezentata de două școli mai importante care
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
arheologul Franz Boas, care a publicat valoroase lucrări de lingvistica ale căror principii au stat la baza „Școlii descriptive”, varianta 42 americană a structuralismului, școală ai cărei reprezentanți de frunte au fost Leonard Bloomfield și Edward Sapir 63. În prezent, lingvistica descriptiva este reprezentata de două școli mai importante care au în comun direcția de cercetare, procedeele de analiză însă diferind de la un cercetător la altul: „Școala de la Yale", din care fac parte urmașii și elevii apropiați ai lui Bloomfield, și
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
și elevii apropiați ai lui Bloomfield, și cealaltă școală, care grupează alt grup de descriptiviști, ce a preluat de la Bloomfield numai tehnica cercetării limbii, dar care, din punct de vedere al concepției, sunt mai apropiați de E. Sapir și de lingvistica antropologica. În opoziție cu direcția „mecanicistă”, introdusa în lingvistică de școala descriptivă, se dezvoltă în America direcția "mentalistă", în cadrul căreia pe primul plan stau cercetările privitoare la raporturile limbii cu modul de gândire și de comportare a vorbitorilor. Întemeietorul acestei
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
care grupează alt grup de descriptiviști, ce a preluat de la Bloomfield numai tehnica cercetării limbii, dar care, din punct de vedere al concepției, sunt mai apropiați de E. Sapir și de lingvistica antropologica. În opoziție cu direcția „mecanicistă”, introdusa în lingvistică de școala descriptivă, se dezvoltă în America direcția "mentalistă", în cadrul căreia pe primul plan stau cercetările privitoare la raporturile limbii cu modul de gândire și de comportare a vorbitorilor. Întemeietorul acestei direcții este Edward Sapir. Lingvistica structurală a orientat cercetările
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
direcția „mecanicistă”, introdusa în lingvistică de școala descriptivă, se dezvoltă în America direcția "mentalistă", în cadrul căreia pe primul plan stau cercetările privitoare la raporturile limbii cu modul de gândire și de comportare a vorbitorilor. Întemeietorul acestei direcții este Edward Sapir. Lingvistica structurală a orientat cercetările spre găsirea unor metode de analiză sincronică și formalizată a limbii; cercetarea pleacă de la text și dezvăluie sistemul, adică inventarele de unitați și tipurile de relații dintre ele. Dar metodele structurale trebuiau să fie depășite și
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
dintre ele. Dar metodele structurale trebuiau să fie depășite și ele, iar reacția s-a produs, chiar în cadrul școlii descriptive, printr-o nouă direcție preconizata de Z.S.Harris și fundamentată prin lucrările lui Noam Chomsky, care restabilește legăturile dintre lingvistică și psihologie prin gramatica generativă. Autorii gramaticilor generative pleacă de la constatarea că fiecare limbă conține un număr finit de unități și de reguli cu ajutorul cărora vorbitorul formulează, iar ascultătorul înțelege un număr infinit de enunțuri foarte variate. Capacitatea vorbitorilor de
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
gramaticilor generative pleacă de la constatarea că fiecare limbă conține un număr finit de unități și de reguli cu ajutorul cărora vorbitorul formulează, iar ascultătorul înțelege un număr infinit de enunțuri foarte variate. Capacitatea vorbitorilor de a formula, bazată pe o cunoaștere lingvistica implicită, constituie „competența” iar actualizarea sau manifestarea competenței prin activitatea de producere și de rostire, în fiecare limba, a infinității de enunțuri concrete, constituie „performanța”. Pentru elaborarea unui model al performantei 63 Idem, op.citată, p.213-214. 43 este necesară
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
care ultima sintagmă este, în structura de adâncime atribut al lui „om” („om cu un băț”) sau instrumental pe lângă verbul „a lovi”( am lovit cu un băț”)69. În concluzie,”gramatica transformaționala a preluat cercetarea sistematică și formalizată inaugurată de lingvistica structurală și le-a extins la o problematică mai largă. Ea a cuprins analiza și în latura de conținut a limbii, a desființat ierarhia dintre nivele, integrând într o rețea de reguli și sintaxa, semantica și fonetica, a pus mai
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
în evidență asemănările și deosebirile dintre limbi, găsindu-și aplicări în cercetările tipologice și în cele privind universaliile limbii, ea a lărgit universul studiilor lingvistice reluând, pe baze noi, legătura cu psihologia"70, fiind considerata cea mai importantă cotitură în lingvistica generala a epocii noastre. 69 Ibidem, op.citată, p.262 70 Ibidem, op.citata, p.263. 47 SISTEMUL LINGVISTIC AL COPILULUI DIN CICLUL GIMNAZIAL a. Dezvoltarea psihică a școlarului mijlociu. Pubertatea (10/11 14/15 ani). Odată cu înaintarea în vârstă
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
de limbaj, iar limbajul se modifică progresiv, pe măsură ce se dezvoltă gândirea. O dată automatizate în forma și substanța lor corectă, legăturile verbale permit gândirii să se miște mai ușor, într-un sistem ierarhic de valori gnoseologice bine definite și stabile. „Zestrea” lingvistică ou oare copilul vine la școală o constituie limba vorbită învățată exclusiv prin mijloace auditive. În școală se pune problema dezvoltării limbii materne, a perfecționării posibilităților de exprimare spre a se apropia tot mai mult de normele limbii literare și
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
utilizeze toate resursele pe care limba i le pune la dispoziție, pentru a se face înțeles. Atingerea acestui țel constituie, totodată, contribuția cea mai de preț a dascălului la păstrarea culturii naționale. 59 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Academia R.S.R., Institutul de Lingvistică, „Dicționarul explicativ al Limbii române”, Editura Academiei R.S.R., București, 1975. 2. Avram, Mioara, „Gramatica pentru toți”, Editura Academiei R.S.R., București, 1986. 3. Botezatu, Petre, „Constituirea logicității” Editura Științifica și Enciclopedică, București, 1983, 4. Chiosa, Clara Georgeta, „Baze lingvistice pentru teoria
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
Științifica, București, 1963. 6. Drăguleț, Marin, „Procedee de activizare a elevilor”, Editura Didactică și Pedagogica, .București, 1974. 7. Golu, P., Zlate, M., Verga, E., „Psihologia copilului”, Editura Didactică și Pedagogica, București, 1993. 8. Graur, Al., Wald, Lucia, „Scurta istorie a lingvisticii” Editura Didactica și Pedagogică, București, 1977. 9. Hristea, Theodor (coord.), „Sinteze de limba romana”, ediția a III-a revăzută și îmbogățită, Editura Albatros, București, 1934. 10. Ioan, Petru, „Logica și educație”, Editura Junimea, Iași, 1994. 11. Iordan, Iorgu, „Stilistica limbii
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
special a gândirii logice, raționale, iar procesul de predare-învățare a limbii române nu face excepție. După cum sublinia H. Wald, cunoașterea umană trece printr-un salt calitativ de la oglindirea senzorială,individuală, la reflectarea superioară, rațională a 4 Academia R.S.R. Institutul de lingvistică, "Dicționarul explicativ al limbii române", DEX, Editura Academiei R.S.R., București, 1975, p.374. 5 Al. Roșca și colectivul, "Psihologie generală", Editura didactica și pedagogică, București, 1986, p.375. 13 generalului, și aceasta deoarece dacă omul nu știe ce este lucrul
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
un conținut de cunoaștere și unul afectiv, o formă logica și una extralogică, și o expresie lingvistică. "Conținutul de cunoaștere constă în reflectarea unui raport, forma logica este structura pe care o capătă în gândire această reflectare, iar expresia ei lingvistica nu este altceva decât aspectul sensibil al propoziției"38 Raportul dintre propoziție și judecată seamănă mai mult cu raportul dintre un întreg și o parte a sa, decât cu raportul dintre o formă și conținutul sau. Judecataforma logică a înțelesului
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]