1,956 matches
-
ele nu sunt necesare pentru înțelegerea operei finisate sau pentru emiterea unei judecăți asupra ei. 129 Interesul lor este cel pe care-1 prezintă orice variantă : ele pot scoate în evidență calitățile textului final. Dar putem foarte bine să obținem același lucim inventând noi înșine variante, indiferent dacă ele au trecut sau nu prin mintea autorului. Versurile lui Keats din Ode to a Nightingale (Odă la o privighetoare) : The same [voice] that oft-times hath Charm'd magic casements opening on the foam
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
1905 în localitatea Baia Mare, jud. Maramureș. Studii:Contabil Debut artistic - 1965 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 87, 88, 126. Scripcaru Robert 1898 - 1975 Pictor Născut în anul 1898 în localitatea Lucești, jud. Bacău. Studii: Școala de maiștri Debut artistic - 1966 Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică de amatori, Consiliul Culturi și Educației Socialiste, Întreprinderea poligrafica „București-Noi”, București, 1971; Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 59, 126
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
se plângea, înțepenit și demn, că numai în sud se întâmplă toate nenorocirile, cum ar fi aceea că aparatul de dat bilete nu funcționează, în timp ce fata de la miazăzi îi răspundea, nepăsătoare, ca și umbra telecabinei care se prelingea peste stâncile lucind în soare. Mai puteai să ajungi la malul mării pe scări, am încercat să număr treptele, însă, de fiecare dată le pierdeam șirul, nu numai pentru că erau nesfârșite, ci și din cauza șopârlelor care îmi distrăgeau atenția furișându-se peste tot
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
1905 în localitatea Baia Mare, jud. Maramureș. Studii:Contabil Debut artistic - 1965 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 87, 88, 126. Scripcaru Robert 1898 - 1975 Pictor Născut în anul 1898 în localitatea Lucești, jud. Bacău. Studii: Școala de maiștri Debut artistic - 1966 Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică de amatori, Consiliul Culturi și Educației Socialiste, Întreprinderea poligrafica „București-Noi”, București, 1971; Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 59, 126
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
negru se zgribulea pătat cu dese ochiuri de apă tulbure, iar prin sate țăranii, ca duminica, mai pe la cârciumă, mai pe la câte o casă, se sfătuiau ca și altă dată(...).Lui Grigore însă i se părea că în ochii lor lucește ceva deosebit și că toată înfățișarea lor ar fi mai dârză.” Înainte chiar ca țăranii să se răscoale, boierii și arendașii fug, transportă lucrurile de agoniseală în trenurile ticsite ca în vreme de război, cuprinși de panică și teamă.Țăranii
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
1931, într-un poem-fluviu intitulat Frontul roșu - de la numele grupelor de luptă ale PC german, Rote Front - Aragon cântă, glorificând sinistrul GPU, „veselia salvelor de împușcături” atunci când cei împușcați sunt burghezi; asta înainte de a conchide: „în ochii albaștri ai revoluției lucește necesara cruzime”. în 1932, el fondează Asociația Scriitorilor și Artiștilor Revoluționari, iar în 1937 i se încredințează direcția cotidianului comunist Ce Soir. între 1953 și 1972, el conduce revista culturală a PCF Les Lettres franșaises. Laureat al premiului Stalin în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
batem fierul cât e cald! Refren Țăranii și muncitori noi suntem Partidul mare muncitor! Pământul este-al celor harnici, Cei leneși plece unde vor! Când vulturi lacomi, corbi de pradă, N-or mai pluti nori negri-n vânt, Pe cer luci-va-ntotdeauna Al înfrățirii soare sfânt! Refren INTERNAȚIONALA COMUNISTĂ UN PARTID COMUNIST MONDIAL Simbol al proiectului mondial al lui Lenin și al solidarității muncitorești și revoluționare internaționale, Internaționala comunistă (IC) a devenit în decursul anilor un instrument în mâinile conducătorilor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
A fost bine? Mai rezistă? Am staționat doar trei minute pe această emisiune, timp suficient pentru a vedea cum a fost luat la întrebări „cel mai bun prieten al mirelui“. Care era un pic abțiguit, băuse vârtos, era transpirat, îi lucea fața (bine, nici nu era fardat...). Penibil. Emisiuni de vară. Televiziunile astea se insinuează din ce în ce mai pervers în viața noastră reală, cu surogatul lor penibil. Începem să credem că nu există viață sau oameni adevărați dacă ea / ei nu apar la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
generală pentru sfârșitul lumii. Însă ele amintesc de calmul și armonia dinaintea acestui sfârșit: "Ea se îmbrăca nestrămutat în mătăsurile ei parfumate, negre, și mă purta pe la băi, unde se plimba sub clar de lună și dansa pe podeaua care lucea și strălucea. În jurul nostru noaptea erau dealuri negre și mari. Ea dansa de preferință cu ofițerii valahi, care îmi aduceau dulciuri". Într-un prezent sumbru al narațiunii, mama, bătrână și uscată, moare. Straniu și neliniștitor, episodul înmormântării trimite dincolo de semnificația
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
în Germania, 65428 Russelsheim, Georg Treberstr. 100, cu ultimul domiciliu din România, București, str. G-ral Macarovici nr. 10, sectorul 6. 396. Heckmann-Drăghici Gheorghe Gelu, născut la 8 mai 1962 în Craiova, județul Dolj, România, fiul lui Drăghici Gheorghe Gelu și Lucea, cu domiciliul actual în Germania, 45131 Essen, Florastr. 17, cu ultimul domiciliu din România, Craiova, str. 1 Mai, bl. S19, sc. 1, ap. 12, județul Dolj. 397. Crîșmariu Maria, născută la 24 decembrie 1976 în localitatea Urecheni, județul Neamț, România
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
la 13 octombrie 1979 în București, România, fiul lui Petre și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 80802 Munchen, Liebergesellstr. 17, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Liviu Rebreanu nr. 3, bl. 53, ap. 105, sectorul 3. 221. Paul Luci, născută la 10 februarie 1956 în localitatea Teremia Mare, județul Timiș, România, fiica lui Lupșa Petru și Elena, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Matthaus Herzogstr. 3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Jimbolia, str. A.I. Cuza nr. 11
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]
-
actual în Austria, 4030 Linz, Matthaus Herzogstr. 3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Jimbolia, str. A.I. Cuza nr. 11, județul Timiș. 222. Paul Larisa, născută la 5 mai 1978 în localitatea Jimbolia, județul Timiș, România, fiica lui Ludovic și Luci, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Matthaus Herzogstr. 3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Jimbolia, str. A.I. Cuza nr. 11, județul Timiș. 223. Paul Melinda Laura, născută la 23 februarie 1976 în localitatea Jimbolia, județul Timiș, România, fiica
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]
-
în Austria, 4030 Linz, Matthaus Herzogstr. 3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Jimbolia, str. A.I. Cuza nr. 11, județul Timiș. 223. Paul Melinda Laura, născută la 23 februarie 1976 în localitatea Jimbolia, județul Timiș, România, fiica lui Ludovic și Luci, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Matthaus Herzogstr. 3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Jimbolia, str. A. I. Cuza nr. 11, județul Timiș. 224. Simon Violeta Mioara, născută la 26 aprilie 1972 în localitatea Bunești, județul Brașov, România, fiica
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]
-
și pădure, toate plâng și toate cântă!... Numai eu tăcut și palid rătăcesc pe mal de ape / Și uitândumă în unde las privirea ca să-mi scape / Pe întinderi necuprinse, unde lin se oglindește / Farmecul de cer cu stele! Tremurând luna lucește / Și lăsându-și fața mândră, blânda lumilor fecioară / Apele aprinde-n valuri și în ele se coboară!... Mult mister ascunde apa în adâncul ei de unde / Când cu farmece de aur luna-ntr-însele pătrunde!...” (T. Dragoș [Mihai Horodnic], Mult mister ascunde apa
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
alături de Nicolae Labiș ori Ilie Motrescu, poetul-martir de la Crasna); „Ah, noaptea asta rece așa de ușor cade... / Departe plânge apa și tremură-n cascade. Un vad se desvelește pe apa cerului / Și peste dânsul prinsă e Calea-laptelui. Pe albăstrimea-naltă lucește ca o punte / Cu schele țintuite de stelele cărunte. / Și puntea se întinde departe, tot mai sus, / Până coboară-n zarea albastră, la apus... / O, punte albă, tare, treci vadul cerului / Și întâlnești în cale mioara-oierului, / Tu lasăte de-acolo
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
liniștiți și cuminți... Și iarăși pe carul cu snopi de săcară / Veniam către casă în faptul de sară. / Și cerul era numai spuză de stele, / Și drumul gemea sub roțile grele... / Și cumpene negre dormiau la fântâni / Și focuri aprinse luciau pe la stâni. // O, Vreme trecută întoarce-mă iar / În carul de-atunci pe drumul de țară, / Și-njugă-mi iar boii de-atuncea la jug / Și varsă-mi în suflet noroc și belșug...” (Mihai Horodnic, Zile de copilărie, IV, 1
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
plin vis, al țiganilor presărați, cinci-șase, prin sala de așteptare, majoritarii, treizeci-patruzeci, singuri, cum se întîmplă, ori cîte doi-trei, sau este un vis al celuilalt, tînărul prin somn cu capul în șoldul meu, mîinile împreunate pe piept, lasă să-i lucească unghia în sus, ce rămîne al tău din vis, trenul, ori ce? ora 0,50 cei mai aprigi fani ai textului trei agenți de ordine, agenți FGM, FGM e liniște! conform reclamei, și un soldat în termen la jandarmi te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
se va repeta, ca niciodată, în curcubeu! arcul vecin în locurile vecine, alt arc peste stația Mirăslău, cu doi copii de mînă în sari albastru, țigancă din jalnica tragodie răpită în propriu-i vis Sakuntala, bănuială de curcubeu în tren, lucind geamurile, Aiud, Cheile Rîmețului, înălțimile frînte muchii pe mănăstire, le acoperă răutatea negurilor, au năpădit vătuite primul rînd de versanți, ține de flancgardă șoseaua cu mobilele ei, răgaz de vale largă, camuflaj cenușiu deasupra, liberi de cuiburile de mitralieră ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Ora 23,24, în acceleratul Suceava Constanța, ieșind din Bacău, umbre de clădiri urme de copii, ele se persistă fetițe, șezi, ține-ți labele acolo! e labrador, prietenul copiilor! blonduțe, lapte, grevă, lap-te! lap-te! vrem lapte! fierul vremea, umbra lor lucește afară, sînt în stare să prindă nimicul, ce e important, amîndoi voioși, fetele cresc, Daria, iubita lui tata! Ramona e cealaltă, la cinci și jumătate la Constanța, Daria, mai vrei lapte? la Constanța, la Mangalia, ieșire din cadru, excelent motiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la grămadă cu ieșirea din tunel, maghiara fond sonor din vecini, holul sare de bătuta la tobă, ce mi-i drag mia! soarele ultimul pe azi la dungă roz, secunda șipote cu fluxul suprem de fățării cît mai are ce luci, culori cu atît mai șterse în reducție analitică, tratarea în sepia condiție cromaticii semantice, halta Tarcău cimitirul în brazi pornește scădere de Valea Trotușului, Lunca de Mijloc a crescut în lumină, cețurile clocotesc pîsla din urmă, lună luna pe jumătate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lupte familiale -, decît în raport cu adeziunea la programul imperial. În Italia de Nord, cea mai mare parte a cetăților face parte din Liga Lombardă și este dușmana dinastiei Staufen; în Italia Centrala, și mai ales în Toscana, există orașe guelfe (Florența, Lucea) și orașe ghibeline (Sienna, Pisa, Pis-toia), ostilitatea politică născînd aici rivalități economice; în fiecare dintre aceste cetăți există clanuri guelfe și clanuri ghibeline, care practică între ele vendete și exilări, în chiar sînul partidului guelf dominant există facțiuni rivale -Albii
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
iubi așa... care cu care are chef? Sigur că da. Nu vor mai fi case pentru o pereche. Dar ce va fi, Anico? Dormitoare mari, cantine, ce mai, toți la un loc. Cei prezenți chicotesc și la unele muieri le lucesc ochii a interes. Vor face amor... ca animalele? Anica nu prea știe răspunsul și se gîndește puțin asupra problemei. Dar fiind fată învățată, răspunde ferm: Va fi o cameră pentru... Montă, rîde un băietan, acompaniat de alții. Dar ce înghesuială
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cu fiorosul cu ochi de jar. Încetinește mersul și este foarte atent. O boare foșnește pănușile porumbului. Dintr-un tufiș țîșnește o jivină. Parcă a văzut lucirea stranie a doi ochi. Nu, i s-a părut. Ba, nu, chiar au lucit! O dihanie trece ca vîntul drumul. Parcă se oprește și-l privește. Uită-te, se văd ochii! Nu, nu-i nimic! Dar cele două puncte luminoase? O părere, imaginația îi joacă feste. A ajuns la cruce. Este la douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ce-a făcut dintr-o bicicletă este greu de spus. Bicicleta era idolul său, iubita sa, viața sa, preocuparea sa cvasipermanentă. Avea becuri, avea kilometraj, avea claxon, avea portbagaj, bidonaș, frîne. Tot ce era nichelat strălucea, tot ce era vopsea lucea de-ți lua ochii. Iar sus, în șa, trona Héctor, care mișca tacticos pedalele și privea pigmeii din jur cu măreție și simpatie. Copii se uitau la dulcea minune cu admirație și, mai ales, cu jind. Alergau după el cîtiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Cam cît încape? întreabă My cu ochii scînteietori. Știu eu? Poate zece mii sau chiar mai mult! Nu o să știm niciodată. Dar dacă așteptăm doi ani? Ei, atunci... poate. Cei doi soți țin pe rînd cutia în mînă și ochii le lucesc de fericire, de bucuria începutului unei aventuri. Ramón a făcut și o ascunzătoare pentru cutie. Un fel de mască la un fel de taburet, de fapt cu un fund dublu. Erau destul de tineri și viața le sta în față. Aveau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]