3,374 matches
-
pentru contactul cu sacralitatea. În plus, pelerinajul mediază Între formele culturale elitiste și cele populare, legând Într-un proiect religios clasele sociale diferite (la fel ca și carnavalul, care face Însă acest lucru din perspectiva negării, a derizoriului și a ludicului). De asemenea, trăirile pelerinilor sunt asemănătoare experiențelor specifice riturilor de inițiere prin elemente morfologice precum asumarea unui rol și negarea rolurilor sociale anterioare, așteptarea unei transformări, intensitatea experiențelor, recunoașterea și consacrarea de către grup a noii identități sociale, crearea unui cadru
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ceremoniale, În carnaval, suspendarea sistemului temporal uzual ocupă mai multe zile și aduce o mare varietate de manifestări. În plus, temporalitatea carnavalului inversează ritmurile obișnuite, profane sau sacre: În antiteză cu majoritatea ceremoniilor, manifestările carnavalești au loc noaptea. În ciuda caracterului ludic și a manifestărilor de contestare a ordinii comune, carnavalul are profunde semnificații religioase - calendarul său este ancorat În calendarul sacralității creștine: Timpul carnavalului este caracterizat de relația dintre Dumnezeu și oameni și, din această cauză, sărbătoarea are tendința de a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a mascării, adică a unui sistem simbolic care „permite transpunerea lumii omenești În cea a zeilor” - În formula istoricului Terry Castle. Procesiunile cu măști pot avea atât un caracter magic sau religios, cât și unul laic, de tip politic sau ludic. Măștile pot intermedia rituri de divinație, de vindecare, acțiunile șamanice, riturile de trecere, riturile de contestare, numeroase rituri calendaristice (fie agrare, fie vânătorești) etc. Atunci când procesiunile cu măști durează mai multe zile și au un caracter mai complex, putem vorbi
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Polonia cu lupta pentru suveranitatea națională: acest lucru ar fi putut stârni sentimente antisovietice, cu atât mai mult cu cât armata sovietică era Încă prezentă În Polonia. După 1950, ziua de 1 Mai a fost transformată Într-o sărbătoare mai ludică și mai populară, paradele fiind combinate cu distracțiile publice (Z. Mach, 1993, pp. 151-158). Odată cu apariția sindicatului „Solidaritatea” și contestarea puterii comuniste, se declanșează un proces al duplicării comemorărilor care conduce la constelații de interpretări diferite: același eveniment comemorat poate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
narațiunile pe aceeași temă epică (indiferent de genul literar În care sunt plasate) și figurile diverse, toate risipite În texte provenind din contexte folclorice diferite, cu funcții și semnificații care, În contextele de origine sunt frecvent de tip non-mitic (estetice, ludice, morale, ceremoniale etc.). Dintr-o altă perspectivă, cercetătorii vor folosi termenul mit (sau temă mitică) pentru a se referi la o singură ocurență: mitul broaștei (cosmogonice), mitul vidrei (psihopompe), mitul țurcăi, mitul uriașilor (novacilor), mitul blajinilor, mitul Solomonarului, mitul Maicii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
conștiința acută a propriei inutilități. Ins boem, figură notorie a chefurilor din breasla scriitoricească a anilor ’70, D. scrie la început cu euforie. Dacă prozele volumului de debut mai păcătuiesc prin subțirimea și lipsa de miză a narațiunii, prin cultivarea ludicului absolut, a gratuității nu o dată stupefiante, odată cu Linda Belinda (1979; Premiul Asociației Scriitorilor din București) și în special cu Galaxia burlacilor (1980) D. se instalează solitar și sigur în cuprinsul prozei fantezist-ironice a generației ’70, cea care a supt îndeajuns
DINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286788_a_288117]
-
celebrând viața cu umor și „înseninare” exuberantă. O lume senzuală zvâcnește frenetic în cuvinte, dar - fie și polemizând cu sarcasm (ca în Doctrina) - poetul pune în lucru tehnici textuale postmoderniste: patosul e minat de ironie și mai ales de spirit ludic, pretutindeni apar semnale că viața e un joc aleatoriu (un „zar” aruncat), trăirea o poetică, lumea un text, inima un scriptorium, iar iubita ispititor dezgolită e însăși „poezia așa cum a lăsat-o Domnul”: „La fel ca mine Poezia, de la prima
DIACONU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286755_a_288084]
-
o fi orbind. // Dar pune, mamă, jar în mireasă / plângi de pe-acuma căci am să cânt, / șadă cu toții veseli la masă / eu mai întârzii pe sub pământ.” Precum se vede, un Christ cu surâs amar de bufon locuiește împreună cu cinicul ludic, înzestrat cu sarcasm necruțător, dar și cu tandreți euforice, aflat în permanent balans între revolta îngerului căzut și ghidușiile făcute cu hohot sălbatic: „Acum gelos pe fluturi ieri alăptat cu nori / nici nu știam ce-i umbra când m-au
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
rug de frig / și-acum dansez în lanțuri pe spini și pe jăratec.” Proprietarul de poduri (1976) și La dispoziția dumneavoastră (1979) reprezintă, în esență, căderea din paradisul tinereții explozive în purgatoriul răcoros al surâsului sarcastic. Maturizare, asprire a instinctului ludic, domolire a fanteziei dictatoriale. Deja critica începe să vorbească despre „responsabilizarea” autorului, iar arsenalul villonesc și rimbaudian cedează locul etalării mecanismelor dezumanizante, într-o lume de manechine pe care o trage de sfori o energie nevăzută și etern frustrantă: „și
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
funcțiile sociale, lirism virulent al individului noninseriabil, care nu se poate „angrena” fără supliciul agresării sale exterioare, poeziile lui D. poartă amprenta sensibilității ultragiate a nouăzecismului, a cărei notă comună este perceperea realului ca un spectacol dezarticulat și coroziv. Față de ludicul optzeciștilor, care îmbiba terapeutic versificația, nouăzecismul are o gesticulație mai în nota expresionismului, a exasperării de a fi, semn, acesta, de radicalizare în timp a aceluiași fond sufletesc. În Efebia și Spălându-mi ciorapii (1994), sunt tatonate teritoriile fragilității adolescentine
DOBRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286798_a_288127]
-
o călătorie onirică sub semnul veșnicei enigme a genezei, traversând un spațiu lipsit de repere, călătorie sfârșită cu „un naufragiu” „în toamnă și ceață”, iar „sensul poetic” „deformează cuvintele până la sânge”, textele sale au și ele o formă incoerentă și ludică. Aglomerări de enunțuri și imagini, uneori foarte îndepărtate ca sens, domeniu de referință, scop, efect etc., par expresia unei viziuni globale a diversității haotice a lumii. Puțin diferit, cu o opțiune stilistică ceva mai apropiată de modul obișnuit de a
DOBRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286801_a_288130]
-
un umor subtil, acum el abundă în ironie caustică și polemici volubile, capătă nerv publicistic și își intensifică tonalitățile oraculare. D. este și autorul unor cărți pentru copii (Povești de când Păsărel era mic, 1980, ș.a.), în care mizează pe alegoria ludică și pe jovialitate. Daciada (1991) și Nasc și la Moldova oameni (1992) au un caracter didactico-instructiv. Într-un susținut efort de cunoaștere a culturii poporului român, D. s-a documentat intens și a transpus fragmentar, din slavonă, polonă, vechea rusă
DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286636_a_287965]
-
simpatetic” (Adriana Bittel), apelând adică la „limba lor”, pe care o transcrie cu o plăcere similară aceleia etalate, pe alte coordonate, în rafinatele pagini din Ambasadorul. În Visul de iarnă al Isabellei. Insula (1996) sunt cuprinse proze scrise în registru ludic și oniric, care configurează o lume de carnaval fantezist, cu figuri și întâmplări parcă desprinse din universul desenelor animate. Imaginația povestitorului este prodigioasă, iar discursul său, dens, este modulat cu virtuozitate într-o structură original construită. Tratatul de caligrafie (2001
COCHINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286311_a_287640]
-
asumarea conștientă a intruziunilor, nu o dată agresive, ale maturității, pe de alta, se consumă la tensiuni maxime. Pe măsura gravelor transformări existențiale, „urmele de foc” sunt atestate de o imagistică de obicei sobră, dar care nu evită paradoxul, fie și ludic, ce domină ideația, excluzând loci communes. Publică rar, dar scrie profund și dens, după o elaborare lăuntrică îndelungată. SCRIERI: Izgonirea din paradis, București, 1979; Cuțitul de argint, București, 1983; Barca pe valuri, București, 1987; Urma de foc, postfață Mircea Ivănescu
COMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286340_a_287669]
-
atât de „fierbinte”, la noi, în primii ani de după 1989 - a luptei pentru puterea politică. În general, dramaturgia scriitoarei nu e lipsită de o dinamică a dialogului și de un umor de bună calitate, cu toate că uneori apar derapaje spre excese ludice și grotești ori secvențe prolixe. Serialul radiofonic Piața rotundă, la care C. a fost coscenaristă, s-a remarcat prin verva situațiilor comice, „realismul” limbajului colocvial și naturalețea situațiilor, ca una dintre producțiile izbutite de „umor popular” din anii ’90. SCRIERI
COMANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
început, conturând o anume personalitate poetică și un univers liric propriu, ușor de recunoscut în tematica și maniera următoarelor apariții: Spațiul dintre cuvinte (1981; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), Sfera cu raze inegale (1985), O lume de senzații (1996). Poeziei ludice, voit antilirică, marcată de ironie și cerebralitate, i se adaugă o dimensiune nouă, prin cărțile de poezie pentru copii, Când sosește Moș Crăciun (1994) și Cartea cu semne fermecate sau Drum imaginar prin abecedar (1997). Această perioadă, a maturității poetice
CONSTANTINESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
în mod paradoxal, mesajele cărților sacre și semnele erei informatice, într-un „mesianism” al civilizației postmoderne. Dacă La țărmul clipei a părut criticii o carte „impersonală”, tributară unor convenții asociative, trebuie remarcat că în volumele ulterioare C. rămâne fidel dimensiunii ludice a poemului, pe fondul unei poeticități de tip reflexiv, înclinată către limbajul speculativ și „spiritul geometric”. Abundă termenii din geometrie, tehnică, cibernetică, mărturisind o receptivitate acută față de suflul vremii și, în egală măsură, angoasa produsă de invazia tehnicismului. Obsesia timpului
CONSTANTINESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
nonsensul și absurdul: circul este asociat metafizicii, fizica cuantică - filologiei. Parafraza, sintagmele celebre modificate, reperele culturale invocate aluziv sau direct, toate la un loc imprimă un difuz aer parodic, mergând de la benign la agresiv: „fac piața, deci exist”. În spatele acrobației ludice, care se vrea o perpetuă frondă, jubilația lasă locul amărăciunii, lirismului cenzurat. Ironiei i se adaugă o sobrietate mimată. Prospețimea acestei poezii vine din amestecul dintre „realul cel mai palpabil cu imaginarul cel mai nesăbuit” (Val Condurache), cum ar fi
CONSTANTINESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
în firesc și artificiu, în sinceritate și poză (conștientă de ea). O confesiune elaborată, fără însă nimic artificios și uscat. Erotica - a doua temă majoră a lui C. - se păstrează o vreme ca mască a unui sentimental și timid disimulat ludic, exprimându-se în dantelării ceremonioase și fastuoase, îngânând stilul elaborat, rafinat cu cel frust (dar tot „stil” și acesta). Starea definitorie a erosului este însă cea de „aiurare” (o vocabulă tematică). Petrarchist și shakespearean (sonetele), poetul își cântă „arderea cărnii
CORDUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286415_a_287744]
-
mai lent”. Dialogurile lui C. sunt „debutonante”, spontane, au haz și apără, în genere, cauze juste. Sunt greu de acceptat toate judecățile sale (despre Nichita Stănescu și, în genere, despre poezia nouă), dar trebuie recunoscut că adversitatea sa față de „giumbușlucurile ludice sau teribiliste” este uneori întemeiată. Analiza unei cărți a lui Ion Bănuță (cu un limbaj silnic, artificial) rămâne un model de rigoare și vigilență critică. Observații fine se află și în paginile despre V. Voiculescu (o emoționantă evocare), I. L. Caragiale
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
percep rezonanțe și o imagistică amintind de Leonid Dimov, dar răzleț, fără coerența de ansamblu și fără geniul poetic al acestuia; e invocată „lapona Enigel”, dar tonul și maniera poemelor amintesc mai degrabă de Al. A. Philippide, uneori de verva ludică a lui Gellu Naum din Cartea cu Apolodor (volumul cuprinde de altfel și o Odă pinguinilor papuani). O voie bună irepresibilă perturbă tratarea adecvată a subiectelor voite grave. Volumul este în mare parte un „conglomerat livresc” (Leon Baconsky), nu lipsit
COSMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
pierdută. Scrisori (1988) și Uite viața, nu e viața! Poezii de lume (1992) se concentrează în jurul încercării de definire a cuvântului, în arte poetice de inspirație folclorică (Elegia șarpelui) sau optzecistă (Problema poeziei). Trebuie remarcat eclectismul acestor volume: elemente livrești, ludice, intertextualism, o sintaxă elaborată (paranteze, explicații retorice etc.) apar alături de poezii de dragoste simple, melodioase, unele de inspirație folclorică, altele cu parfum arghezian. Romanele La Răspântii (1979), Arșița (1981), O anume fericire (1989) abordează aceleași teme: orbirea, necredința urmată de
COSTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286447_a_287776]
-
Satiră duhurilor mele...”, LCF, 1980, 27; Nicolae Turtureanu, „Trecând prin viața lumii”, CRC, 1980, 29; Sorin Pârvu, „Arșița”, CL, 1982, 2; Virgil Cuțitaru, Ipostazele iubirii, CRC, 1988, 39; Emil Nicolae, Poetul și măștile sale, CNT, 1989, 22; Vlad Sorianu, Între ludic și tragic, ATN, 1990, 3; Alex. Ștefănescu, Versuri din perioada de tranziție, RL, 1992, 25; Vasile Spiridon, „Uite viața, nu e viața!”, ATN, 1992, 7; Ulici, Lit. rom., I, 257-258; Ionel Savitescu, „Închis... pentru inventar”, ATN, 1998, 6; Ion Roșioru
COSTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286447_a_287776]
-
Stratan, Mariana Marin, Alexandru Mușina ș.a., cam ceea ce fusese Nichita Stănescu alături de Ioan Alexandru, Adrian Păunescu, Ana Blandiana și Constanța Buzea. Altfel spus, el a însemnat la finele anilor ’80 ce a însemnat Mircea Dinescu la începutul anilor ’70: insurgență ludică, diluviu metaforizant, factor coagulant de generație, „instituție” a boemei literare, ferment destabilizator și creuzet de atitudini estetice rebele din toate punctele de vedere. În plus, un talent remarcabil și o particulară forță de absorbție a tehnicilor poeziei beatnicilor americani. Mircea
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
plus, un talent remarcabil și o particulară forță de absorbție a tehnicilor poeziei beatnicilor americani. Mircea Cărtărescu definește poemele lui C. ca pe niște „scenarii elaborate, spirale strălucitoare construite cu ajutorul laitmotivelor și al imaginilor recurente, într-un registru indecidabil între ludic și elegiac. Stări de spirit efemere sunt evocate printr-o comedie arcimboldescă a obiectelor care tind să se organizeze compunând lumi absurde și tandre, ca de desen animat sau videoclip. Peste puritatea sentimentului inițial e suprapus un colaj de «citate
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]