2,384 matches
-
însoțit cu fete din Ruși, dar obiceiul a rămas neschimbat, până când vreun urmaș al preotului Ionică a poruncit ca Ajunul să rămână ca seară pentru rugăciune, iar, în prima seară de Crăciun, sticlărenii să se desfete cu colinde și petreceri lumești. Roata norocului Badea Vasile se trezise posomorât, cu noaptea-n cap, hăituit de un vâjâit al urechii. „ Pesemne, m-o tras curentul asară, la cazanul popii” își spuse el, înciudat, în timp ce și țesăla mândrețe de boi ungureni. Nevastă-sa, Maria
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
să mă folosesc de acest cuvânt, relația cu Dumnezeu nu-i o continuă stare de a te afla în preajma lui, acest mod de a te crede așezat permanent lângă Dumnezeu și a-ți putea vedea între timp liniștit de treburi lumești mi se pare mai degrabă o totală lipsă de credință, apropierea de Dumnezeu e o veșnică luptă cu tine însuți, câștigi cu multă greutate un pas, ca să pierzi într-o doară mii de pași, ești și nu ești, Și tac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mulțumită din mine își linge bine hrănită din orgoliul meu, e felul ei preferat de mâncare, își linge satisfăcută labele și rămâne încordată le pândă, marele ospăț abia urmează! Cu pasul meu iute depășesc pâlcuri de oameni și dincolo de zgomotul lumesc al mașinilor, al vocilor, al pașilor de om aud tăcerea copleșitoare a văilor, ca o pompă ce mă absoarbe cu o putere căreia abia pot să-i rezist, prin pădurea tânără de mesteceni ce nu-mi ajung nici până la umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
fire mai contemplativă, s-a dezinteresat de bunurile mănăstirești, nici eu n-am crezut până n-am ajuns stareț că birocrația își întinde ghearele și în acest Ioc care prin definiție ar trebui să fie rupt de tot ce-i lumesc dar, îmi umplu farfuria cu un strat de mămăligă aburindă, și pe deasupra presar carnea de pui friptă într-un sos, Eu sunt de felul meu ardelean, un om mai cumpătat, îmi place să știu care sunt lucrurile ce, Nu înțeleg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
japonezi se Învîrteau În jurul ricșei, lovind cu picioarele În scaune și În carcasă și făcîndu-le țăndări. Din cutia de sub scaun, căzură o boccea de cîrpe, un vas de cositor, un săculeț plin de orez și un ziar chinezesc, toate posesiunile lumești ale hamalului analfabet. Acesta stătea Între boabele de orez răspîndite pe jos și Începu să cînte mai tare, ridicîndu-și fața spre cer. Jim netezi paginile revistei Reader’s Digest, Întrebîndu-se dacă să citească un articol despre Winston Churchill. Ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
pentru că dădea valoare morții ca idee sau ca aspirație, lucru inexplicabil turmei de rând. Între lucrările lui Fenimore, ea Își avea locul Într-o serie lungă de povestiri despre femei care Își arătau noblețea caracterului renunțând la perspectiva unei fericiri lumești obișnuite. Nu mult după aceea, Îi făcu o vizită lui Fenimore la Oxford, nerăbdător să Îi vorbească depsre admirația lui Alice față de povestire. Avea să fie surprinsă și Încântată, oferind o scuză convenabilă pentru a evita discutarea unor sentimente mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ieșire la vise, te-ai alăturat dulceții de stil, mi-ai privit gândurile, iar frumusețile lumii le-ai împărțit în două; una, trecerea la evadările anilor, alta, trecerea în nefericirea sacadată a delirului prin trupul meu prea tânăr de ispitele lumescului. Tu, mi-ai promis nopților să dormitez pe fotolii de lună și ai venit în goana umbrei să percep prăbușirea voinței aici în incinta de suflete oarbe. Omule, de ce ai venit să mă acoperi cu frunze? De ce ai venit să
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
tale și vei ști exact cum să exist. Camera mi plânge. Florile se ofilesc de atâta blestem. Fereastra e albă de bocet. Aerul se cutremură-n nopți. Departe, undeva e îngropată o iubire. Cui să-i spun de toate acestea lumești. Cerul în fiecare seară e o sferă îmbrăcată-n haine de iluzii. Îmi face semn să tac, să aștept și să visez la o altă vânătoare de nopți. Știu, nu vei înțelege poate niciodată această răsfrângere de timp. PLÂNSUL SFÂNT
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
mele își vor căuta sărutul visului și vor fi desfăcute în acei ochi ai tăcerilor pentru a înțelege deznădăjduita viață. Iubirea mea nu va fi alături de acel tic-tac al furtunilor deoarece seceta aerului nu se va scufunda niciodată în mizeria lumescului. Clipele, oricât de reci vor fi, tot vor încerca să-mi salveze acea bunătate a omului iubit. Nu voi ști niciodată dacă între noi există o diferență de gând vorbitoare. În catedrala nopților voi aduna liniștea dragostei înainte de moartea ce-
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
fără vedere și auzul omenirii. Nesperată destrămare sub ochii mei am putut vedea. Mam clătinat pe picioare și-n cele din urmă mi-am luat zborul. De aici îmi revăd orice mișcare. Am rămas în umbra milenară năucit de doruri lumești și poate de întâmplările din împreunarea cerului cu pământul. Doamne, și ce cărare de înger răstălmăcesc! Nimeni nu percepe de ce nu vreau să merg la uitarea ce doare întâi și apoi moare. De ce nu mai urc pe scara de clopote
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
pe o foaie albă, e ca și cum ai putea iubi cerul înzăpezit de ruinele visului, iar în ceasurile târzii ale nopților să simți depărtarea ce poate să-ți alunge sufletul în veșnicia neînțelesului unde nu mai poți să accepți toată priveliștea lumescului ce ca un miracol te supune unui pustiu gol și fără copilăria sărutului. În el sărăcia cârpită nu se aseamănă cu cea a cerului de unde mă strecor ca un vânt cu setea timpurilor din ființele iubite. Obiectele făceau parte din
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
-i ningă și chinul prin ceruri de-o zi. Să nu se mai atingă de-a mea nemurire Că-i blestem și viața și neamul domnesc. Să știe să ardă prin vieți și-oseminte, Să ardă prin timpuri, un țipăt lumesc. La moarte, condamn VIEȚUIREA de-o zi Prin cimitirul de cruci, nebunii, orgolioși S-au unit, în genunchi de frunze prin clipa de-a fi O zdreanță uitată, prin CODRII ZELOȘI. 04-12-2007 BRAȚE DE TĂCERE O disperare a nopții, mă
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
dorul cel de timpuri ești chipul de ERES, Ce mi-ai distrus iubirea în nopțile cântate. De un poet rătăcitor ce-a vrut să amintească Că viața lui e-un murmur de izvoare, Și-n gândul călător, cu o dragoste lumească, Îngenunchiată-n CERURI, și-n AȘCHIA DE SOARE. 07-09-2007, 1629h ZĂPEZILE TĂCERII Tu, iubire, de ce-mi pleci din toamna-mi plânsă, Cu trupul tău de vis, unde noaptea te ucide De ce mi-ai rămas în suflet ca o dimineață ninsă
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
ești stăin Când templu mă ucide-n așchii siderale Eu nu mai știu nimic de gerul meu divin Când omenirea zace în viețuri astrale. Eu nu mai știu nimic când gerul te preface. Ca o icoană vie într-un ținut lumesc, Atâta îngemănare-n timpul care tace. Și-n înnoptări de clipe sunt răcnetul firesc. Eu nu mai știu nimic din temnița de veac și nsingurată am fost pe un banal blestem, Mă-amestec în dureri cu amintiri ce zac Și
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
fi putut să fie trează. Sunase la spital: Inez se Întrema văzînd cu ochii. Familia nu o vizitase. Sunase doar sora ei, care spusese că părinții o Învinuiau pe ea pentru nenorocire - se Îmbrăca provocator și o apucase pe căile lumești. Fata plînsese după animalele ei de pluș. Ed Îi rugase pe cei de la magazinul de suveniruri să-i trimită mai multe asemenea animăluțe - cadouri care să-i mai liniștească un pic conștiința -, căci o voia ca martor principal În primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
atrăgând ca un magnet femeile care poate chiar i se dăruiau în secret sau noi bănuiam că i se dăruiau în secret, iar Radu Dascălu abia își reținea nemulțumirea și invidia sub o mască de indiferență față de cele mult prea lumești, în acea cameră unde el, Andrei Vlădescu, se ducea adesea pentru că nu o dată discutau chestiuni cu adevărat interesante despre cultură, artă, mișcarea literară, dar de multe ori din plictiseală, iar alteori pentru că nu avea cu adevărat unde să se ducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
care, pentru a-i demonstra nefericirea sa, începu să-i descrie pacea de care se bucura înainte să fie înălțat la demnitatea de Pontif, pe cînd ducea o viață umilă de monah: "Sub culoarea episcopatului m-am reîntors la cele lumești; căci în această nouă stare de slujbă pastorală 65 trebuie să servesc atîtor lucruri pămîntești, pe care nu-mi amintesc să le fi servit vreodată în viața laică. Am pierdut plăcerile înalte ale liniștii mele; și m-am prăbușit în
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Întoarceți-vă la mine din toată inima" (PS. XXXVIII)" Și în acest chip Sfîntul Părinte suferă fiindcă "printre rînduielile pămîntești nu poate să propovăduiască nici cu mintea, nici cu vocea, minunile Domnului" și oprimat în acea demnitate de tumultul lucrurilor lumești a devenit unul dintre aceia despre care stă scris: s-a sfărîmat temelia celor ce fuseseră înălțate (Ps. LXII)"66. 32. Dar așa, divina Providență, pe care nu o înșeală niciodată întîmplarea, obține ceea ce vrea, pătrunderea Religiei lui Cristos în
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
datorate Episcopatului, formează ca să spunem așa o a doua epocă în istoria cărților folosite pentru formarea tineretului în școlile creștine și ecleziastice și formează moștenirea pe care Episcopii au lăsat-o Clerului inferior; totala prăbușire a societății politice impunea afacerile lumești în favoarea carității Episcopatului; aceștia au fost privați de acele funcții care pînă atunci erau privite ca fiind conexe și inseparabile de slujba lor pastorală, care consta în formarea poporului și a Clerului; lucrare în care, în mod insensibil 75, Clerul
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
stabilă, nu încetează și nu se extinde în conformitate cu schimbările provocate de împrejurările exterioare; iar frățietatea dintre primii Episcopi deținea adevărul evanghelic ca obiect și uniune, iar Dumnezeu însuși era întemeietorul. Dar, atunci cînd spiritul uman își deturnează atenția spre lucrurile lumești, în mod inevitabil dorește să le păstreze și să le mărească; ca rezultat, nu mai este liber să se dedice exclusiv binelui celui mai înalt, care singur poate fi împărtășit de toți fără nici o pierdere pentru nimeni, căci își extrage
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
cei ce apără cîștigurile materiale și care caută să le și mărească. Uniunea dintre Episcopi nu mai reflectă sfințenia, continuitatea și universalitatea din primele zile. Înțelegerea este limitată și trecătoare și capătă trăsăturile ce țin în mod inevitabil de interesele lumești. Alianțele, ligile și conspirațiile sînt la ordinea zilei; ce schimbare! Putea unitatea din corpul episcopal să supraviețuiască unor astfel de separări? Încet, încet, Episcopii s-au despărțit unii de ceilalți; iar acum, deși cauzele separării au fost eliminate în mare
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
iar acum, deși cauzele separării au fost eliminate în mare parte, lipsa de uniune rămîne una dintre cele mai serioase și urîte plăgi care macină îndurerata Biserică a lui Dumnezeu. 67. Este limpede că Episcopii implicați în grijile și afacerile lumești trebuie să lupte alături de puternice figuri publice, la fel de limpede este faptul că nu pot continua pentru multă vreme să viețuiască într-o astfel de companie fără ca familiile lor și casele lor să simtă influența acestora. Este, de asemenea, evident că
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
întrebuințat toate mijloa-cele care le stăteau în putere pentru asigurarea succesorilor vrednici de a primi cuvîntul cel sfînt și a lucra după cum a rînduit Isus Cristos. 77. Conducerea instaurată de Isus Cristos în Biserica sa este foarte deosebită de domniile lumești. Serviciul adus omenirii și slujirea în mîntuirea sufletelor 137 nu depind de voința întîmplătoare a unor autorități neînțelegătoare și nici nu se folosește de dreptul absolut; ci se întemeiază pe smerenie și înțelegere maleabilă, primește legea, ca să spunem așa, de la
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de sacrificiu. Imediat, și-a făcut limpede cunoscută concepția despre episcopat, care era asemenea aceleia a primilor Episcopi ai Bisericii. Le-a scris Episcopilor săi: " Cînd ne dăm seama cît de scurtă este viața și cît de trecătoare sînt lucrurile lumești, putem înțelege mai bine că un Episcop este cu adevărat demn de slujba sa dacă suferă persecuții în numele dreptății. De aceea, am hotărît să ne opunem celui rău și să ascultăm poruncile lui Dumnezeu, iar nu să provocăm mînia lui
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
cuvîntul lui Dumnezeu. În același timp, acest citat din Pascal al II-lea poate demonstra cît de bine au cunoscut suveranii Pontifi adevărul, despre care am tot vorbit, că servitutea și corupția Clerului au izvorît din implicarea acestuia în treburile lumești. Pe scurt, Papa, printr-un act de mărinimie fără seamăn, propune ca să renunțe Clerul la feude și la toate onorurile seculare și în schimbul acestui abandon să-i fie restituită întreaga sa libertate; propoziții sublime, ținînd seama de starea în care
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]