6,049 matches
-
lui Iisus Hristos în pâinea și vinul euharistic. Pâinea și vinul oferite de credincioși devin prin pogorârea Duhului Sfânt, ca răspuns la rugăciunea credincioșilor din biserică, în frunte cu episcopul (sau, în lipsa acestuia, cu preotul), Trupul și Sângele Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Aceasta este o Taină pe care mintea n-o poate cuprinde, dar pe care o primim prin credință. Încercările de raționalizare (explicare rațională) a Tainelor au condus întotdeauna la erezii și la dezbinarea creștinilor. Noi trebuie să
DESPRE SFANTA EUHARISTIE IN TRADITIA ORTODOXA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364738_a_366067]
-
ritual pe care preotul îl săvârșește în taină, înainte de începerea Liturghiei propriu-zise. Ritualul Liturghiei euharistice este foarte bogat și plin de simboluri, iar cântarea este numai vocală. Atmosfera bisericii este plină de mister, invită la interiorizare, la contemplarea Tainei vieții Mântuitorului nostru Iisus Hristos pe care Sfânta Liturghie o reactualizează, începând cu Nașterea Sa, până la Înălțarea la cer. Se știe că Biserica Ortodoxă are un simț deosebit al misterului. Orice rugăciune, inclusiv rugăciunea liturgică, trebuie să „coboare” din minte în inimă
DESPRE SFANTA EUHARISTIE IN TRADITIA ORTODOXA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364738_a_366067]
-
împărtășirea cu Sfintele Taine În Tradiția ortodoxă, participarea la Sfânta Liturghie, care are caracter de Cină și de Jertfă, precum și împărtășirea cu Sfintele Taine ale lui Hristos, presupun o pregătire specială. În parabola nunții fiului de împărat (Matei 22, 1-14), Mântuitorul atrage atenția asupra celui care venind la nuntă fără să aibă haină de nuntă a fost exclus de la cină. Liturghia este nunta Mielului lui Dumnezeu la care trebuie să participăm împodobiți în haină de nuntă. Iar haina de nuntă constă
DESPRE SFANTA EUHARISTIE IN TRADITIA ORTODOXA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364738_a_366067]
-
Sfântă Liturghie euharistică, și de Înălțarea lui Iisus Hristos ce ne dă perspectiva ridicării din starea de păcat în care ne aflăm. Aceasta este înainte de toate, o misiune a comunității, o misiune de comuniune, deoarece comunitatea trebuie să reflecte dragostea” . Mântuitorul ne dă îndemnul: „Să vă iubiți unii pe alții... Întru aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei, dacă veți avea dragoste între voi” (Ioan 13, 34). Istoria Bisericii poate fi ea însăși un bun exemplu pentru ceea ce se dorește
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
pe alții și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm” . - Toate aceste citate fac trimitere către unitatea eclesiologică, liturgică și euharistică a persoanei, a comunității, a neamului și a popoarelor Care-L preamăresc ca Domn și Stăpân pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos. „Veniți toți credincioșii să ne închinăm sfintei Învierii lui Hristos, că, iată a venit prin cruce bucurie la toată lumea” ; „Pace lumii Tale dăruiește, bisericilor Tale, preoților și la tot poporul Tău” ; iar la Slujba Vecerniei se reafirmă
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
omul contemporan, bulversat de anxietate și de îndoială și de a-i umple golul sufletesc, pe care nimeni și nimic nu reușesc să îl umple, precum și de a deveni motorul schimbării sociale. Provocarea noastră (a celor credincioși) este, după cum spunea Mântuitorul nostru Iisus Hristos, de a „înțelege bine vremurile”, de „a ne lua crucea din fiecare zi”, de a fi gata să-L urmăm, aducând mesajul Vieții, al Iubirii și al Adevărului unei lumi care mult prea adesea lăsată pradă ideologiilor
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
cu veșnicia, istoria cu supraistoria ori cu metaistoria. „Ea este locul unei „mișcări” veșnice a Înălțării și a Cincizecimii care unește Cerul și pământul prin „vălul” Sfintelor Taine, locul unde Sfântul Duh face cunoscută prezența și Trupul cel slăvit al Mântuitorului” - potrivit afirmațiilor teologului Olivier Clement. Modurile de existență a Lui Dumnezeu se comunică Bisericii, Ea este cea aleasă fiind plină de Treime, spune Sfântul Vasile cel Mare: Ea este aleasa și ea trimite. Sfânta Treime este baza, modul structurăii funcțiilor
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
căuta să dobândească puterea seculară ar însemna o renunțare a ei la misiunea meta-istorică pe care i-a rânduit-o Dumnezeu și o concomitentă ancorare a ei în istorie și în saeculum( ). A căuta obținerea puterii politice înseamnă denunțarea poruncii Mântuitorului de a da Cezarului cele ce sunt ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu (Mt. 22, 17) și deci transformarea Bisericii dintr-o instituție divino-umană, reală punte între imanent și transcendent, într-o instituție pur umană
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
asemeni unei caracatițe care cuprinde totul în sine - acesta este de dorit numai pentru a conferi unitate de plan și acțiune sistemului - ci de intervenția în micro, de îndeplinirea misiunii de păstor de suflete și a aceleia de următor al Mântuitorului, calitate pe care o are orice creștin botezat fie el și tânăr, nu numai clericul și nu numai cei cu anumite răspunderi în Biserică.”( ) Prin urmare, constatăm și de aici, faptul că Ortodoxia este o formă de creștinism (nesecularizată în
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
gospodarilor suceveni, este unul menit să cotribuie, așa cum se cuvine, la evocarea și evidențierea rolului decisiv pe care cei doi Sfinți Împărați l-au avut în istoria bimilenara a Bisericii creștine, dar mai ales in afirmarea valorii și puterii Evangheliei Mântuitorului Hristos în viață și în trăirea sufletească a generațiilor de creștini, dar și a societății umane, în general. Suntem creștini drept-măritori, ortodocși din moși-strămoși, iar acest fapt se datorează și Sfinților Împărați Constantin și Elenă, care au apărat cu strășnicie
SFINTII IMPARATI CONSTANTIN SI ELENA- OCROTITORI CERESTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364928_a_366257]
-
să se afirma cu mai multă putere credință că după adormirea să, Fecioara Maria a fost înviata de Fiul Său și luată cu trupul în Împărăția Cerurilor. Maica Domnului nu s-a arătat Sfinților Apostoli că înviata, cum a făcut Mântuitorul Hristos, ci și-a acoperit taină mutării la cer cu aceeași smerenie care îi învăluie toată viața și lucrarea. Mormântul Maicii Domnului a fost identificat în Ierusalim, chiar dacă se crede că Fecioara Maria ar fi murit la Efes, locul unde
SFANTA MARIA de MIRON IOAN în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366314_a_367643]
-
în acordurile muzicii clasice interpretate la chitară de profesorul Bogdan Găzdac. Nelu Stan, cu talentu-i actoricesc inegalabil, ne-a introdus în atmosfera invernală a lunii decembrie recitând poezia „Decembre” de George Bacovia, fiind acompaniat la chitară de Bogdan Găzdac. Nașterea Mântuitorului a fost sărbătorită prin interpretarea de colinde de către Iulia Dragomir, poetă, profesor de limba română la Colegiul Național „Virgil Madgearu”, Ploiești, recitarea de către Nelu Stan a poeziei „Colind” de Nichita Stănescu, a poemului „Crenguță verde de brad”, scris de un
SERATA LITERARĂ „ATITUDINI”, PLOIEŞTI, DECEMBRIE 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366349_a_367678]
-
Sfântă Maria, Mamă a Mântuitorului - Cel așteptat de veacuri a răscumpără lumea de păcatul strămoșesc - este menționată pentru ultima dată în "Faptele Apostolilor", în care este amintită că se află în cenacol în mijlocul apostolilor, rugându-se alături de ceilalți, în așteptarea Duhului Sfânt, promis de Isus
ADORMIREA MAICII DOMNULUI de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366471_a_367800]
-
IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1812 din 17 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Despre Praznicul Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos sau Crăciunul... Introducere Biserica Ortodoxă sărbătorește pe 25 decembrie (7 ianuarie) Nașterea Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Acest eveniment a avut loc în urmă cu mai bine de 2000 de ani într-o peșteră din Betleemul Iudeii. Deasupra acestui loc străjuiește de peste 1600 de ani, Biserica ctitorită de Sfânta Împărăteasă Elena. Nașterea Domnului, Praznic
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
tradiție și Crăciunul, este sărbătoarea anuală a nașterii după trup a Domnului nostru Iisus Hristos. Sărbătoarea Nașterii Domnului, deși nu este la fel de veche precum sărbătoarea Paștelui sau a Rusaliilor, pare a fi cea dintâi sărbătoare specific creștină dintre cele ale Mântuitorului. Vechimea ei se poate urmării retrospectiv în documente până la sfârșitul secolului III, când - după o tradiție consemnată de istoricul Nichifor Calist - pe timpul prigoanei lui Dioclețian și Maximian, o mare mulțime de creștini au pierit arși de vii într-o biserică
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
decembrie 386, afirmă că după o veche tradiție, la Roma, încă de la început, Nașterea Domnului a fost sărbătorită la 25 decembrie. Fericitul Ieronim († 420), într-o Cuvântare la 25 decembrie, își exprimă convingerea că în această zi S-a născut Mântuitorul Iisus Hristos, deoarece aceasta reprezintă o tradiție veche și universală. Cel care vorbește pentru întâia oară de consensul unanim al Bisericii de a fixa Nașterea Domnului în ziua a opta a calendelor lui ianuarie, adică la 25 decembrie, este Fericitul
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
În Răsărit, până prin a doua jumătate a secolului IV, Nașterea Domnului era serbată în aceeași zi cu Botezul Domnului, adică la 6 ianuarie; această dublă sărbătoare era numită în general sărbătoarea Arătării Domnului. Practica răsăriteană se întemeia pe tradiția că Mântuitorul S-ar fi botezat în aceeași zi în care S-a născut, după cuvântul Evangheliei, care spune că, atunci când a venit la Iordan să Se boteze, Mântuitorul avea ca la 30 ani (Luca III, 23). De fapt însă, atât în
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
și istoricilor apuseni, după cum menționează pr. prof. dr. Ene Braniște în „Liturgica Generală", este că ziua de naștere a zeului Mitra (sărbătoare introdusă la Roma de împăratul Aurelian la 274) ar fi fost astfel înlocuită cu ziua de naștere a Mântuitorului , Care fusese numit de prooroci «Soarele Dreptății» (Maleahi IV, 2) și «Răsăritul cel de sus» (comp. Zaharia VI, 12 ; Luca I, 78, 79 și Troparul Nașterii Domnului) și pe Care bătrânul Simeon îl numise «Lumină spre descoperirea neamurilor» (Luca II
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
Nașterii Domnului) și pe Care bătrânul Simeon îl numise «Lumină spre descoperirea neamurilor» (Luca II. 32). Este însă posibil ea adevăratul raport cronologic dintre aceste două sărbători să fie invers, adică va fi existat mai întâi sărbătoarea creștină a Nașterii Mântuitorului Iisus la 25 decembrie, iar introducerea de către Aurelian a sărbătorii păgâne a lui Mitra la 274 să fi constituit o încercare neizbutită de a înlocui sărbătoarea creștină, mai veche. Despre termenul Crăciun - origine, etimologie Termenul Crăciun a primit mai multe
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
românesc (București, 1963); așadar, ne aflăm în prezența unui perfect corespondent al franțuzescului Noël (< lat. Natalis Christi), situație ce deschide o fereastră spre mentalul denominativ creștin de dinaintea Marii Schisme (1054). Câteva profeții legate de nașterea Domnului nostru Iisus Hristos Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos este dovada veșnică, nezdruncinată a îngrijirii lui Dumnezeu de lume. Nădejdea mântuirii și a venirii Răscumpărătorului făgăduit n-a încetat nici o clipă de la Adam până la Iisus Hristos. Ea a dăinuit de-a lungul veacurilor prin cei ce
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
El a scăpat pe Evrei din robia Egiptului, trecându-i prin Marea Roșie, Mântuitorul Iisus Hristos a izbăvit lumea din robia păcatului prin baia botezului trecând-o la viața Darului. Șarpele de aramă înălțat de Moise (Numeri XXI, 8) preînchipuie pe Mântuitorul înălțat pe cruce (Ioan II, 14). Acela îi vindeca de mușcăturile cele înveninate. Mântuitorul a vindecat pe toți de rănile păcatului. Mana din pustie (Exod XVI, 35) și piatra în care Moise lovind cu toiagul a țâșnit izvor de apă
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
și va prăda pe toți feciorii lui Sit' (Numeri XXIV, 17). Însuși Moise a spus: „Prooroc din frații tăi ca pe mine va scula ție Domnul Dumnezeul tău, de el să ascultați" (Deuteronom XVIII, 15). Daniil a prezis timpul nașterii Mântuitorului arătând că de la ieșirea poruncii pentru zidirea din nou a templului din Ierusalim până la venirea lui Iisus Hristos vor fi 490 de ani: 'Șaptezeci de săptămâni s-au tăiat peste poporul tău și peste cetatea cea sfântă ca să se sfârșească
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
peste împărăția lui, ca s-o întărească și să o întemeieze prin judecată și prin dreptate, de acum și până în veac" (Isaia IX, 6). Proorocul Osea a spus că: „Din Egipt am chemat pe Fiul Meu" (Osea XI, 1). Minunile Mântuitorului sunt arătate de Isaia, zicând: „Întăriți-vă voi mâini slabe și genunchi slăbănogi prindeți putere ziceți celor slabi la inimi și la cuget: întăriți-vă și nu vă temeți. Iată Dumnezeul nostru. Cu judecată răsplătește și va răsplăti, că El
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
așteptau pe Mesia Dar nu numai poporul ales, ci și păgânii așteptau pe Mesia, fie datorită răspândirii iudeilor în toate părțile, fie prin păstrarea unei vechi tradiții. Astfel printre zeitățile Egiptului era un zeu Hermes pe care caldeenii îl numeau mântuitorul oamenilor. Învățații au aflat în istorie și scrierile popoarelor vechi o mulțime de cugetări care dovedesc o așteptare universală a lui Mesia. Aceasta, nu numai la egipteni, fenicieni, caldeeni și perși, ci și la arabi, chinezi, japonezi, mexicani și la
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
Celui dorit al neamurilor". Vergilius Publius Mario (70-22 î.Hr.) marele poet roman, călăuzindu-se de informațiile Cărților Sybiline vestește nașterea foarte apropiată a unui „Copil minune". Și aceasta, cu 49 de ani înainte de Hristos. Atât de temeinică era așteptarea unui Mântuitor în lumea veche păgână încât grecii chiar îi păstrau loc între zeii lor. Sfântul Apostol Pavel le-a spus atenienilor în cuvântarea sa ținută în Areopag: „Bărbați atenieni, voi sunteți în ochii mei, după toate câte văd, deosebit de cucernici. Căci
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]