4,285 matches
-
vreo cinci ani de la școală, contractul mi-a fost radiat Și iată-mă prins de o boală, de care puțini au scăpat, Se ia și din muncă cinstită, îți dă mâncărime, frecvent, Românii, îi spun ,,Dolărită”, ea mintea ți-o macină lent. Tu vară, te-ntorci bucuroasă și flori la ureche îți pui, Dar, toamna mă duce acasă, de-o vezi înspre seară, să-i spui. Mi-e dor s-o privesc cum coboară, purtând un penel fermecat ... Citește mai mult
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
Lipsind vreo cinci ani de la școală, contractul mi-a fost radiatși iată-mă prins de o boală, de care puțini au scăpat,Se ia și din muncă cinstită, îți dă mâncărime, frecvent,Românii, îi spun ,,Dolărită”, ea mintea ți-o macină lent. . .Tu vară, te-ntorci bucuroasă și flori la ureche îți pui,Dar, toamna mă duce acasă, de-o vezi înspre seară, să-i spui.Mi-e dor s-o privesc cum coboară, purtând un penel fermecat... IX. SLĂVITE, MĂ
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
friptură și șnițel de porc, salată orientală, câteva prăjituri și apă minerală. În drum spre ea, am trecut mai întâi pe la florăria din preajma Universității și am luat un buchet de crizanteme în mai multe culori și două sute de grame cafea măcinată de la o alimentară. Aș fi dorit să iau mai multe articole de tot felul dar, spre final de concediu, banii pe care-i mai aveam erau drămuiți cu grijă. Am urcat temător până la ușa garsonierei și am deschis încet, cu
CUTREMUR (4 MARTIE 1977) ÎN AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377722_a_379051]
-
lumină privirea iar bătrânul făcu descoperirea: -A crescut ! ...Măriuca mea a crescut...! Să tot aibă vreo 14-15 ani.... A crescut,Dumnezeule! Da’las-o să se bucure, căt s-o mai putea, și o avea unde! Da’ un gînd o macină pe ea, că nu apar vorbele astea așa, din senin... mai gândi bătrânul.... Simte, aude și vede ea, că doară de asta are ochi, și suflet ales .... -Ce te muncește pe tine, fată dragă? -Cum, ce tătăițule drag, cum ce
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
aici, între patru pereți“. Prezența Christinei este sugerată de faptul că, în camera acesteia, nimic nu s-a schimbat; aici trecerea timpului nu a influențat niciun element din planul terestru: „Parcă soarele nu trecuse prin această odaie, și timpul nu măcinase nimic. Nimic nu părea premenit, schimbat, de când murise domnisoara Christina. «Mirosul acesta e parfumul tinereții ei, resturi miraculos păstrate din apa ei de colonie, din aburul trupului ei». Domnul Nazarie înțelege acum toate lucrurile acestea mici și stranii“. Christina se
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
și fusese în contact direct cu grupele de deținuți din închisori. El fusese însărcinat cu eliberarea lui Dej în 1944... Căderea grupului Pauker-Georgescu-Luca lăsa cale liberă pentru ascensiunea lui Maurer. Totuși, victoria lui Dej, în 1952, nu risipește frica ce macină grupurile conducătoare; există umbre ale trecutului și istorii divergente; există, de asemenea, voința lui Stalin și incertitudinea în privința evoluției raporturilor de forțe în cadrul conducerii sovietice. Instalarea noului regim pare deocamdată ireversibilă. Noile instituții, Constituția din 1948 și cea din 1952
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un car cu fân și merge pe patru resteie. (Oaia) Ce e dulce, și mai dulce și pe taler nu se taie? (Somnul) Pe poduri ferecate, Trec mii nenumărate Și le taie capetele, Și le schimbă numele. (Grăunțele când se macină) Ungur înarmat trece mare fără vad. (Racul) Când am apă, beau vin, când n-am apă, beau apă. (Morarul) {EminescuOpXI 159} Unele consistă din cuvinte fără înțeles și cu toate acestea se pot ghici numai prin armonia lor imitativă, altele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
plaiuri de plugari, despre cari presupun că s-ar putea răspândi prin ele ideea ce singure {EminescuOpXI 332} au semănat-o. Deosebirea între persecuție și persecuție e numai o deosebire de sistem, nu de esență. Rusia-i strivește, Austria-i macină. Din românii basarabeni nu iese nimic; din cei din Austria, măcinați în Bucovina între piatra rușilor ș-a evreilor, iese făina din care se face d-rul Tomasciuc și alte genii cosmopolite; din cei din Ardeal, râșniți în hodoroaga statului unguresc
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prin ele ideea ce singure {EminescuOpXI 332} au semănat-o. Deosebirea între persecuție și persecuție e numai o deosebire de sistem, nu de esență. Rusia-i strivește, Austria-i macină. Din românii basarabeni nu iese nimic; din cei din Austria, măcinați în Bucovina între piatra rușilor ș-a evreilor, iese făina din care se face d-rul Tomasciuc și alte genii cosmopolite; din cei din Ardeal, râșniți în hodoroaga statului unguresc, ies mameluci guvernamentali și alte soiuri de creștini nepricopsiți. În Austria
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
forme de interacțiune cu eul nostru interior. Ni se întâmplă uneori să stăm liniștiți și să privim la televizor sau să vorbim cu altă persoană, când deodată prin minte ne trece o idee, o rezolvare la o problemă care ne macină de mult. Din acel loc vin acele idei, iar dacă le materializăm sau nu depinde, așa cum am spus, doar de noi. Fiecare dintre noi s-a născut cu un potențial extraordinar, atât cât să ne ajungă să trăim o sută
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2981]
-
cu o viteză mai mare de citire. Antrenamentul nr. 3: Reveniți la textul inițial și căutați următoarele cuvinte: nebănuite, inteligențelor, arborescentă, conexiuni, generează, creativitatea, concentrării, genii, scânteia, puternice, direcționăm, genialitatea, lăuntrică, talentele, argumente, interpretează, căutarea, justificat, simfonie, intuim, aparține, interacțiune, macină, dezlocuim, perseverența. Antrenamentul nr. 4: Numărați în text cuvintele boldate și cele scrise cu italic. Treceți peste pagină în survol mental și le căutați. Scrieți răspunsul în această casetă: Antrenamentul nr. 5: Vom face același survol mental deasupra paginii și
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2981]
-
prezentă la Eminescu pe o scară descrescândă a transformării materiei: mușuroiul nisipul cenușa Fiecare din aceste "stadii" par a avea rolul unei piedici, a unor frâne în calea disoluției: putem să le numim forme ale întârzierii umanului sub astre. Timpul macină zidul faptă și avem mereu sub ochi doar movilele de "mușunoaie": Iar în lumea asta mare, noi copii ai lumii mici / Facem pe pământul nostru mușunoaie de furnici" (Scrisoarea I). Nu numai timpul macină zidul cetăților, ci și monarhii răi
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
ale întârzierii umanului sub astre. Timpul macină zidul faptă și avem mereu sub ochi doar movilele de "mușunoaie": Iar în lumea asta mare, noi copii ai lumii mici / Facem pe pământul nostru mușunoaie de furnici" (Scrisoarea I). Nu numai timpul macină zidul cetăților, ci și monarhii răi care-și ucid "populii" prin războie nemiloase: "Căci eretic tiranul, ce Crucii se închină / Când oardele-i barbare duc moarte și ruină..." (Preot și filozof). Piatra cetăților devine doar fin nisip ridicat și risipit
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cu fidelitate spațiul care corespunde acestei trepte a civilizațiilor: "Și lumea din adâncuri o scutură ușoară Ca pleava... Cerul cu sorii lui decade" (Mureșanu) Nu mai există "personaje" pe acest plan regi și popoare, falnicele piramide sau simplele pietre sunt măcinate: Chiar papii mândri cu trei coroane-n cap, Păstori de nații cu strâmbă cârjă-n mâini, Pulbere-s astăzi..." În van căta-veți) Pentru a sugera sfârșitul Eminescu folosește o formulă imposibilă: "înmormântații" își trăiesc moartea: "Ce afli-n lume
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
unor mari popoare, civilizații pe care le zugrăvește poetul presupun prin ele însele nașterea și înflorirea altor neamuri, a altor civilizații. Așadar, între punctual inițial și cel final: naștere moarte are loc un proces complex, care, pe de-o parte macină tot ce există, pe de alta, pregătește nașterea a ceva nou. În felul acesta, "panorama deșertăciunilor" se transformă într-un amețitor "memento mori", într-un avertisment al zădărniciei grandorii prezente în fața existenței care-i va lua locul"10: Pare a
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
ultimă a lumii, praful stă sub leit-motivul Ecclesiastului ubi sunt. Tablourile cosmogonice nu sunt redate contemplativ, ci contrapunctic 18 cu lamentații, nu străine de scribii piramidelor. E, la tot pasul, un "refuz fără sfârșit"19 a uruitului roților timpului care macină tot ce este zidit, întemeiat de fapta umană, o întrepătrundere între cele două planuri: cosmic și terestru, cu alte cuvinte de la "popoarele de stele" la "mușuroaiele de furnici". Timpul este unul solstițial 20 al "marilor crize ale umanității", al unei
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
89 și sîntem (aproape) cu toții beneficiarii acesteia. Megalomania cîrpaciului analfabet a mers pînă în buza glonțului, nenorocitul crezînd probabil că moare ca un erou. Ne-a rămas însă pe cap un alt personaj, un fel de fiu adoptiv (paricid, totuși), măcinat de aceeași megalomanie, nițel mai abil disimulată, care de zece ani ca avînd mandat de moștenitor și cu sprijinul părții ignare a electoratului nu lasă țara să-și găsească drumul la care a sperat în anii terorii comuniste. Cîntînd în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care a modificat esențial imaginea României în ochii lumii și, din motive oricum dramatice, s-a retras. E ca și cum marea poetă de altădată s-ar fi îmbolnăvit brusc de ceva rău și incurabil. Nemaiputîndu-se desprinde de sindromul maniacal-depresiv ce-o macină. Păcat. Și pentru că veni vorba. Un alt posedat de propriile-i himere, briantul Mircea Mihăieș, în aceeași Românie literară, săptămînă de săptămînă, de patru ani mari și lați, vituperează tot ce-i în juru-i, și cu înzecită savoare neagră mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Doar o stagiune. Pentru pălărie. De revenit la vivisecția lui Proust. Cvasimisoginul salonard împarte tranșant cele două categorii de femei: frumoasele tinere, urîtele bătrîne. "Primele, sculptate ca în marmură, cu trăsături definitive din care nimic nu poate fi schimbat, se macină ca statuile". Celelalte: "Bătrînețea are în ea ceva umil... ele sînt monștri și nu par să-și fi schimbat decît mirosul gurii". Dacă marile salonarde ale Parisului ar fi știut ce notează în jurnal afabilul Marcel, l-ar mai fi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ce mai... Pînă cînd vigilentele, dar visătoarele instituții ecarisabile să scoată în stradă comandourile de hingheri nu cu toții de înaltă calificare fierberea de stabiliment s-a și instalat. Domolindu-se însă în scurtă vreme, după ce anchetele tv de pe trotuar au măcinat punct cu punct subiectul. Unul, de data asta, cu implicații interstatale, se-nțelege, tratat la înălțimea culturală și mai ales emoțională a chestionaților. E bine că n-a murit nimeni (în afară de cel mușcat, na). Și mai ales nu s-a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în această primăvară, la zi de Arminden, obișnuita (pentru mulți) vârstă de 80 de ani. Dar soarta a voit a fi altfel; la numai o zi după cea de a 66-a aniversare și tot la vremea florilor de liliac, măcinat de o nemiloasă, îndelungată și incurabilă boală, a trecut în lumea umbrelor cel care a întruchipat, poate, ca nimeni altul dintre camarazii de idei și de generație, virtuțile umane în frumusețea, bogăția și diversitatea lor. A lăsat în urmă-i
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
politice internaționale. Secolul al XVIII-lea. De fapt, demersul științific nu abordează integral veacul luminilor, ci se oprește la ultima confruntare militară din Orientul european a secolului, după care autorul - deși atins de aripa nemiloasă a bolii care-i va măcina, progresiv, doar energia, nu și înțelepciunea sau luciditatea - se va angaja eroic în materializarea celui de al doilea volum al sintezei, acoperitor segmentului cronologic care-i lipsea din scenariul analitic prestabilit. Cu excesivă și statornică scrupulozitate, Leonid Boicu își avertiza
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Principate. Este firesc să privim aceste informații cu și mai multe îndoieli decât cele referitoare la numărul morilor. Dăm doar cu titlu de informație câteva știri despre producția morilor pe ținuturi: în frunte se plasează morile din ținutul Covurlui, care măcinau anual cereale în valoare de aproximativ 26 milioane lei, apoi ținuturile Iași, Neamț, Putna, Suceava, fiecare cu peste trei milioane lei, reprezentând prețul cerealelor măcinate anual, ținuturile Bacău și Botoșani cu peste 2 milioane lei și Dorohoi, Fălciu, Roman, Tecuci
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-lea al secolului trecut, și alte mori cu vapori: două mori sistematice pe moșiile Brăiești și Țigănești, construite de către frații Peitaven, moara arhitectului Niciman din Iași, înființată la începutul anului 1860, anexată la fabrica de arpacaș a aceluiași Niciman, care măcina porumb și uneori, încălcând privilegiile lui Gueldry, și grâu, moara de la Drânceni pe Prut a lui Mihail Kogălniceanu, cea de la Grozești; în 1861 fruncționau: o moară cu vapori pe moșia Epureni (Tutova), care utiliza 12 lucrători, plătiți anual cu 676
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
anual cu 676 galbeni, o moară mecanică în satul Gîrbești (Vaslui) la care lucrau 6 oameni plătiți cu 984 lei anual fiecare și o moară în satul Tăcuta (Vaslui) cu doi lucrători, plătiți amândoi cu 500 lei anual și care măcina 200 merțe grâu, 300 merțe secară și 800 merțe popușoi într-un an. Potrivit statisticii din 1860-1862, în Moldova funcționau în acei ani două mori mecanice în ținutul Botoșani, două în Covurlui, cinci în ținutul Iași, una în Neamț, una
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]