2,168 matches
-
fripte, 300 gr. de costiță friptă, cinci ouă, 300 gr. de felii de caș dulce, o ceapă tocată fin, frunze de pătrunjel și țelină tocate fin, sare, piper, 150 gr. de unt. Ungem cratița cu unt, punem un strat de mămăligă de jur împrejurul cratiței și puțin pe fundul cratiței. Batem, ouăle spumă și adăugăm în ou carnea tăiată mărunt, verdeața, ceapa, brânza frământată și costița tocată, apoi amestecăm. Punem compoziția în mijlocul cratiței cu mămăligă. Deasupra așezăm felii de cartofi și pălării de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
Ungem cratița cu unt, punem un strat de mămăligă de jur împrejurul cratiței și puțin pe fundul cratiței. Batem, ouăle spumă și adăugăm în ou carnea tăiată mărunt, verdeața, ceapa, brânza frământată și costița tocată, apoi amestecăm. Punem compoziția în mijlocul cratiței cu mămăligă. Deasupra așezăm felii de cartofi și pălării de ciuperci, iar peste ciuperci punem felii de caș dulce. Turnăm restul de mămăligă pe care-l ungem cu restul de unt, apoi dăm la cuptorul încins timp de 45 de minute. Se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
în ou carnea tăiată mărunt, verdeața, ceapa, brânza frământată și costița tocată, apoi amestecăm. Punem compoziția în mijlocul cratiței cu mămăligă. Deasupra așezăm felii de cartofi și pălării de ciuperci, iar peste ciuperci punem felii de caș dulce. Turnăm restul de mămăligă pe care-l ungem cu restul de unt, apoi dăm la cuptorul încins timp de 45 de minute. Se servește cu lapte acru sau iaurt. TUSLAMA REGALĂ (1) 2,5 kg de burtă, 2 morcovi, 2 cepe, o căpățână de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
tăiat, bucăți de cârnați, apoi iarăși varză și așezăm astfel până intercalăm totul. Punem apă cu două degete mai mult decât varza din oală. Punem capac și lăsăm să fiarbă la foc mic timp de patru ore. Se servește cu mămăligă caldă. VARZĂ MURATĂ CU CARNE AFUMATĂ O varză murată, 2 cepe, 500 g jambon afumat, 500 g costiță afumată, 500 g cârnat de casă afumat, 50 ml de ulei Se toacă ceapa și se călește în puțin ulei, apoi adăugăm
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
în puțin ulei, apoi adăugăm varza tocată și un litru de apă, lăsăm să fiarbă o oră, apoi adăugăm carnea porționată și apă dacă mai trebuie, după care mai lăsăm să fiarbă circa o oră și jumătate. Se servește cu mămăligă coaptă, mămăligă din cartofi. Mămăliga din cartofi se face dintr-un kg cartofi curățați și puși la fiert în apă cu sare. După ce au fiert, se pune 150 g mălai și se lasă la fiert timp de 7-8 minute, apoi
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
ulei, apoi adăugăm varza tocată și un litru de apă, lăsăm să fiarbă o oră, apoi adăugăm carnea porționată și apă dacă mai trebuie, după care mai lăsăm să fiarbă circa o oră și jumătate. Se servește cu mămăligă coaptă, mămăligă din cartofi. Mămăliga din cartofi se face dintr-un kg cartofi curățați și puși la fiert în apă cu sare. După ce au fiert, se pune 150 g mălai și se lasă la fiert timp de 7-8 minute, apoi zdrobim cartofii
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
varza tocată și un litru de apă, lăsăm să fiarbă o oră, apoi adăugăm carnea porționată și apă dacă mai trebuie, după care mai lăsăm să fiarbă circa o oră și jumătate. Se servește cu mămăligă coaptă, mămăligă din cartofi. Mămăliga din cartofi se face dintr-un kg cartofi curățați și puși la fiert în apă cu sare. După ce au fiert, se pune 150 g mălai și se lasă la fiert timp de 7-8 minute, apoi zdrobim cartofii și adăugăm 150
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
bine compoziția, apoi punem umplutura printre toate frunzele. Acoperim cu frunze, apoi cu varză tocată și tragem deasupra marginile aluatului. Punem peste aluat fâșii de costiță afumată și dăm la cuptor timp de două ore. Când este gata, servim cu mămăligă și smântână. W ALDOSTANA 400 g ceafă, filé de porc sau piept de pui Aceasta este o gustare care poate fi servită caldă cu sos, sau rece, fără sos. Rețeta este pentru 4 porții. Carnea este bătută, condimentată și prăjită
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
75 ml de ulei. După ce s-a călit, adăugăm păstăile clătite cu apă rece. Dăm gust de sare, piper și doi - trei căței de usturoi tocați mărunt, lăsăm cinci - șase minute la fiert, apoi dăm deoparte. Se servesc calde cu mămăligă sau reci, cu două linguri de maioneză. PIFTELUȚE DIN SOIA - DE POST 200 gr. de soia înmuiată, 200 gr. de franzelă înmuiată, un cartof crud ras pe răzătoare, o ceapă călită, tocată mărunt, patru - cinci căței de usturoi, sare, piper
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
se pune la fiert cu puțină sare, când clocotește se adaugă 1 kg. de făină, amestecăm bine să nu se formeze cocoloși. Radem pe răzătoare sau tăiem cu cuțitul 500 gr. de caș pe care-l punem în ceaun peste mămăligă, punem și 800 gr. de smântână și 200 gr. de unt, fierbem totul timp de 10 minute, apoi se servește cu lapte acru sau iaurt. BUDINCĂ DE ȚELINĂ 100 g unt, o țelină fiartă, 100 g pesmet, 200 g cașcaval
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
căței de usturoi. Peste soia, punem iar cartofi, vinete, ciuperci tăiate felii, roșii felii și ceapă tăiată. Punem să stea timp de jumătate de oră, apoi punem deasupra verdeață și 100 ml de vin și dăm la cuptor. PAPANAȘI DE MĂMĂLIGĂ 1,5 l lapte, 500 g mălai, o linguriță de sare, o lingură de unt, 400 g brânză de burduf sau cașcaval ras, 2ouă, pesmet, ulei pentru prăjit Se prepară o mămăligă din lapte, mălai și sare. După ce a fiert
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de vin și dăm la cuptor. PAPANAȘI DE MĂMĂLIGĂ 1,5 l lapte, 500 g mălai, o linguriță de sare, o lingură de unt, 400 g brânză de burduf sau cașcaval ras, 2ouă, pesmet, ulei pentru prăjit Se prepară o mămăligă din lapte, mălai și sare. După ce a fiert, se amestecă cu brânza, untul, ouăle, apoi luăm cu lingura, facem formă de papanaș turtit, dăm prin pesmet și punem la prăjit în ulei. Se servesc cu smântână. PENE SICILIENE 300 gr.
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
cu ochi mari și curioși Și-atunci mi-aduc încet aminte Cum ne-adunam copii în curte Și ne-nfigeam cu toții ca un roi În jocurile știute doar de noi. Suflet de copil cu inima stăpână, Cu ochii obosiți și mămăliga-n mână, O roată toți formam de prichindei La strachina de lemn doar cu mujdei. Cum iarna mai mergeam câteodată Pe albia Tanacului de altădată Și m-avântam crezând că- i înghețată, Dar nu era și mă-ntorceam murată! Nu
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
cu povestea unei iubiri nefericite pentru Maria, fiica mătușii. Simple zvonuri, ziceau unii. Însă cei mai mulți credeau că numai iubirea fusese, de fapt, adevăratul mobil al crimei. Din fericire, chiar atunci sosiră spectaculos sarmalele înecate în smântână și aburind de jur-împrejurul unei mămăligi fierbinți. Două codane înalte, subțiri purtau tipsia pe umeri. Intrarea lor, marcată de strălucirea și candoarea sacră a portului românesc, captă atenția tuturor și trezi nu doar exclamații, ci și stări dintre cele mai diverse. Căci trăiau nu numai rafinata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
a fost și un excelent mijloc de evadare din nefericitul meu mariaj. Însă nu m-am gândit niciodată că într-o bună zi voi ajunge să vorbesc dachga hayeren cu niște oameni atât de fermecători. În poiană, câteva slugi învârteau mămăliga pusă la fiert într-un ceaun mare cât o cristelniță. Altele aduceau și întindeau fel de fel de bucate pe ștergarele întinse peste rogojini și covoare. Când cele două femei ieșiră din ascunzătoarea lor, Nicolae le zări primul. Înaintau ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
într-un dans, cu mantiile fluturând, cu șuvițele de păr despletite și umede. Râdeau și vorbeau. Aveau aura luminoasă, intangibilă și sălbatică a unor nimfe. Nicolae uită de foame, uită de icrele și măslinele dulci de Tesalia, de sarmalele cu mămăligă fierbinte, de curcanul umplut cu castane servit pe varză călită și de mult îndrăgitul purcel de lapte și își aminti o frază dintr-o lucrare de François Arago pe care o citise și răscitise, pentru că îl intrigase. Lumina adăugată luminii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
din străfunduri de pământ... Când m-am întors, bătrânul mă aștepta în pragul chiliei lui. --Poftește la cină, dragule. Am intrat. De pe măsuța cu trei picioare, pe care o știam, mă privea cu față aurie ca o lună plină o mămăligă atunci răstrunată. Alături tronau două străchini din care mă îmbia brânza cu smântână. Ulcelele de lut așteptau să fie umplute la timpul potrivit. Se vedea de departe că acolo-i mână de femeie. Bănuiala că în jurul bătrânului sălășluiește un suflet
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
sub fald de iie... M-am oprit în portița grădiniței, cu palpit de inimă... Tocmai atunci ușa chiliei se închidea ușor, ca împinsă de vânt. Nici o umbră în deschizătura ei. Cu simțurile încordate peste măsură, am intrat... Pe măsuță aburea mămăliga, alături de strachina cu tochitură. “Tare mă tem că asta nu-i cu îngăduința sfinției sale părintele, ci mai degrabă ființa nevăzută mă răsfață” - gândeam eu, când am băgat de seamă că ușa dinspre chiler s-a întredeschis fără zgomot, cât să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Oi ști eu câteva vorbe din vechime, dar cea la care s-a gândit sfinția ta n-oi ști-o. --Vorba despre care îți spun zice cam așa: să te ferească Cel de Sus să ajungi să te hrănești cu mămăligă de râșniță și cu pește de undiță, că n-ai să fii sătul niciodată. --Cred că avea dreptate cel care a spus-o, mai ales dacă avea vreo cinci-șase copchii. --Asta ar însemna să stai pe baltă cu undița în
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
apărea în prag! ... Întâi a intrat fata, cu privirea plecată asupra platoului ce îl purta pe brațe. Parcă plutea. Nu-i auzeam pașii. În urma ei, cu aceleași mișcări, a pășit... țiganca, ducând un fund de lemn pe care aburea o mămăligă ca un boț de aur. Au așezat totul pe masă și fără să privească în jur s-au întors în bucătărie. Într-o clipită, au reapărut ca două vestale ce săvârșeau un ritual. Fata ducând la sân o garafă, iar
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
să confirme acest scenariu : Lună, lună nouă, Rupe pâinea-n două Și ne dă și nouă : Ție jumătate, Nouă sănătate (11, pp. 122-124 ; 14, p. 126). într-adevăr, practica se regăsește la adulți, care întâmpină „craiul nou” cu pâine (sau mămăligă), din care o parte este mâncată, iar cealaltă parte este aruncată în direcția Lunii, pentru sănătate și prosperitate (14, p. 126). O împărțire asemănătoare a ofrandei în bucăți rezultă din versurile copiilor de invocare a Soarelui de primăvară sau a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
folosesc descântece de exorcizare, ele fiind acuzate că fură somnul nocturn al copiilor. Ca și în cazul descântecelor antifurtună, mama - cu copilul în brațe - amenință aceste duhuri cu toporul sau secera și aruncă în direcția lor, ca ofrandă, bucăți de mămăligă (59, pp. 224-227). Mi se pare că este abuzivă afirmația lui Ion Mușlea conform căreia Joimărița ar fi „una din foarte puținele, poate unica figură demonică românească” (60, p. 237). Dar personificările de care am vorbit mai sus se referă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
bine să bem apă la mai mult de 30 de kilometri de locul nașterii noastre. Nu s-a ținut de ce spunea: a murit la Paris unde a băut șampanie bună, în companii selecte, dar nu a uitat să-și facă mămăliga pe pirostrii aduse din țară. Nu poți părăsi țara, nu poți lăsa pirostriile să ruginească la muzeu hai să râdem nițel când căutăm prea evident cinci motive pentru exil. Doar știi că omul este oaspete și călător pe acest pământ
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
este ea de lungă, uite că, rotundă, mare, cu coaja care se formează și, având aproape de mijlocul ei semnul ultimului făcăleț strecurat - despre care se spune că pe acolo iese aburul din interior sau... și mai mult, sufletul - o frumoasă mămăligă! Tăiată cu o lamă de cuțit scos la repezeală de mătușa Ftenia din buzunarul șorțului, mămăliguța strălucea în lumina amurgului, ca și brânza, de altfel! Brânză! O, ce bunătate! Și Mura care credea că mătușa sa este o zgârcită! Uite
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
o zgârcită! Uite cu ce îi ospătează ea pe toți! Dar, oare va ajunge brânza, la câtă foame avea fiecare dintre ei, după atâta prășit? Se auzea continuu: - Haideți, băieții mamii!... Și, timid, încerca fiecare să întingă cu boțul de mămăligă în minunea oferită de mătușa Ftenia. Degetele lor micuțe și muncite, aveau un tremur aparte...sfială, nerăbdare, teamă de a nu părea prea lacomi... Dar..., uimire! Întingeau și atât... Brânza nu voia în niciun chip să se prindă de mămăligă
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]