2,156 matches
-
Tatăl nostru” și apoi începe să descântece celui bolnav sau îndrăgostit. Să zicem că baba lecuitoare avea înainte, pe vreme când nu existau antibioticele de astăzi, un copil grav bolnav de amigdalită (gâlci). Foloseau, după priceperea proprie, toate leacurile băbești potrivite: mămăligă fierbinte pusă la gât; turtițe de cartofi copți amestecați cu ulei; cataplasmă de ceapă pisată cu sare, untură, praf de pușcă; dovleac copt și legat la gât; mult hrean și mei. Când toate acestea nu dădeau rezultate, vindecătoarea apela la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
să-mi dai somnul și odihna fetei, Ca să doarmă ca butucul Și să tacă ca chiticul. Cum dorm păsările în păduri Așa să doarmă copilul meu. Rețeta: mama ia copilul în brațe și iese în ogradă, cu o bucată de mămăligă în mână. Rupe mămăliga în trei bucățele și zice descântecul, azvârlind spre pădure sau livadă. Descântec de deochi La salcia răsădită, sade-o fată despletită c-un ochi de foc și cu unul de apă. A crăpat ochiul de apă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
și odihna fetei, Ca să doarmă ca butucul Și să tacă ca chiticul. Cum dorm păsările în păduri Așa să doarmă copilul meu. Rețeta: mama ia copilul în brațe și iese în ogradă, cu o bucată de mămăligă în mână. Rupe mămăliga în trei bucățele și zice descântecul, azvârlind spre pădure sau livadă. Descântec de deochi La salcia răsădită, sade-o fată despletită c-un ochi de foc și cu unul de apă. A crăpat ochiul de apă Și l-a atins
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
unde moaie pământul, să-l amesteci cu oțet de vin, să legi la ceafă. Pentru ca femeia să aibă lapte. Să bea sămânță de mărar pisată, mazăre rădăcini de pătrunjel și rozmarin, în ciorbă. Pentru ulcior pe geana achiului. Când fierbe mămăliga, aruncă un fir de orz în foc și ieși afară, fără a te uita înapoi și va trece, ca prin farmec... Pentru bătături la picioare. Vâră picioarele în leșie tare de ciocălăi, fierbinte cât poți suferi. Stai răbdător acolo până
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
sau un preot, nu-i va merge bine. Celui care omoară o broască se zice că-i va muri o rudă sau vreun prieten. Pasărea care va fi pupată de om o mănâncă uliul. Să nu se dea la câini mămăligă fierbinte căci turbează. La gâtul unui animal fătat se leagă u fir roșu, ca să nu se deoache. Felurite superstiții Pâinea să nu se pună pe masă cu coaja de jos în sus, căci trage a sărăcie. Femeile să nu poarte
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pe cineva palma dreaptă, să știe că el va da bani altcuiva; iar când îl mănâncă palma stângâ, să se bucure că va lua bani. Fetelor cele mari care mănâncă direct din oală, le va ploua la nuntă. Când o mămăligă se toarnă de la foc și se crapă pe la mijloc, este semn că cel ce-a făcut-o va face o călătorie. Să nu poarte cineva cămașa pe dos, căci i se întoarce norocul spre rău. Pune cămașa jos și calc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
avea. De urâtă nu-i frumoasă Te sperii văzând-o-n casă. Și de rău nu-i șade bine Când. se duce parcă vine. De mâncare n-am ce zice Se pricepe sa mănânce. Și mănânca, frate dragă, Câte-o mămăligă întreagă. A facut o mămăligă, De nici câinii n-o mănâncă. Nici motanul de pe horn N-o mănâncă să-l omori. Și de crudă ce era, Nici la porci nu le plăcea. Zurgălăi și clopoței Înc-o roată, măi flăcăi! Hăi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
frumoasă Te sperii văzând-o-n casă. Și de rău nu-i șade bine Când. se duce parcă vine. De mâncare n-am ce zice Se pricepe sa mănânce. Și mănânca, frate dragă, Câte-o mămăligă întreagă. A facut o mămăligă, De nici câinii n-o mănâncă. Nici motanul de pe horn N-o mănâncă să-l omori. Și de crudă ce era, Nici la porci nu le plăcea. Zurgălăi și clopoței Înc-o roată, măi flăcăi! Hăi,hăi! Mi-am luat alta
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Tatăl nostru” și apoi începe să descântece celui bolnav sau îndrăgostit. Să zicem că baba lecuitoare avea înainte, pe vreme când nu existau antibioticele de astăzi, un copil grav bolnav de amigdalită (gâlci). Foloseau, după priceperea proprie, toate leacurile băbești potrivite: mămăligă fierbinte pusă la gât; turtițe de cartofi copți amestecați cu ulei; cataplasmă de ceapă pisată cu sare, untură, praf de pușcă; dovleac copt și legat la gât; mult hrean și mei. Când toate acestea nu dădeau rezultate, vindecătoarea apela la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
să-mi dai somnul și odihna fetei, Ca să doarmă ca butucul Și să tacă ca chiticul. Cum dorm păsările în păduri Așa să doarmă copilul meu. Rețeta: mama ia copilul în brațe și iese în ogradă, cu o bucată de mămăligă în mână. Rupe mămăliga în trei bucățele și zice descântecul, azvârlind spre pădure sau livadă. Descântec de deochi La salcia răsădită, sade-o fată despletită c-un ochi de foc și cu unul de apă. A crăpat ochiul de apă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și odihna fetei, Ca să doarmă ca butucul Și să tacă ca chiticul. Cum dorm păsările în păduri Așa să doarmă copilul meu. Rețeta: mama ia copilul în brațe și iese în ogradă, cu o bucată de mămăligă în mână. Rupe mămăliga în trei bucățele și zice descântecul, azvârlind spre pădure sau livadă. Descântec de deochi La salcia răsădită, sade-o fată despletită c-un ochi de foc și cu unul de apă. A crăpat ochiul de apă Și l-a atins
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
unde moaie pământul, să-l amesteci cu oțet de vin, să legi la ceafă. Pentru ca femeia să aibă lapte. Să bea sămânță de mărar pisată, mazăre rădăcini de pătrunjel și rozmarin, în ciorbă. Pentru ulcior pe geana achiului. Când fierbe mămăliga, aruncă un fir de orz în foc și ieși afară, fără a te uita înapoi și va trece, ca prin farmec... Pentru bătături la picioare. Vâră picioarele în leșie tare de ciocălăi, fierbinte cât poți suferi. Stai răbdător acolo până
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
sau un preot, nu-i va merge bine. Celui care omoară o broască se zice că-i va muri o rudă sau vreun prieten. Pasărea care va fi pupată de om o mănâncă uliul. Să nu se dea la câini mămăligă fierbinte căci turbează. La gâtul unui animal fătat se leagă u fir roșu, ca să nu se deoache. Felurite superstiții Pâinea să nu se pună pe masă cu coaja de jos în sus, căci trage a sărăcie. Femeile să nu poarte
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pe cineva palma dreaptă, să știe că el va da bani altcuiva; iar când îl mănâncă palma stângâ, să se bucure că va lua bani. Fetelor cele mari care mănâncă direct din oală, le va ploua la nuntă. Când o mămăligă se toarnă de la foc și se crapă pe la mijloc, este semn că cel ce-a făcut-o va face o călătorie. Să nu poarte cineva cămașa pe dos, căci i se întoarce norocul spre rău. Pune cămașa jos și calc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de graniță Până la vârsta de paisprezece ani mi-am petrecut fiecare sfârșit de săptămână la bunicii dinspre mamă, în sectorul vecin cu noi, pe insula Csepel, aproape de brațul Dunării, într-o casă cu grădină. Bunicul își începea ziua făcându-ne mămăligă. O mâncam cu lapte, iar când ne doream ceva mai deosebit, cu cacao. Bunicul lăsa în general bucătăria în grija bunicii, însă la ritualul mămăligii de sâmbătă și duminică nu renunța. Mămăliga îi evoca copilăria, satul Zimandul Nou (Új Zimánd
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Csepel, aproape de brațul Dunării, într-o casă cu grădină. Bunicul își începea ziua făcându-ne mămăligă. O mâncam cu lapte, iar când ne doream ceva mai deosebit, cu cacao. Bunicul lăsa în general bucătăria în grija bunicii, însă la ritualul mămăligii de sâmbătă și duminică nu renunța. Mămăliga îi evoca copilăria, satul Zimandul Nou (Új Zimánd), de lângă Arad. Lecția că cele mai bune roșii, cea mai grozavă fasole verde și mazăre cultivate în loessul din Csepel se pot obține numai și
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cu grădină. Bunicul își începea ziua făcându-ne mămăligă. O mâncam cu lapte, iar când ne doream ceva mai deosebit, cu cacao. Bunicul lăsa în general bucătăria în grija bunicii, însă la ritualul mămăligii de sâmbătă și duminică nu renunța. Mămăliga îi evoca copilăria, satul Zimandul Nou (Új Zimánd), de lângă Arad. Lecția că cele mai bune roșii, cea mai grozavă fasole verde și mazăre cultivate în loessul din Csepel se pot obține numai și numai din semințe de Zimand am învățat
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
în profunzime. N-am văzut nici o piesă scrisă și pusă în scenă de către actriță, dar îmi imaginez că tratează probleme importante din viața fiecărui om, pe care, prin aceste scrieri încearcă să le transmită și celorlalți. Nimic despre ,,pingele” și ,,mămăliga cu ceapă” mîncată altă dată ! Alexandru Mironov este unul din meseriașii cunoscuți în domeniul informațiilor științifico-tehnice și ,,SF” , iar eu l-am remarcat prin anii ’90 atunci cînd prezenta unul din puținele filme ,,sf” pe care le-am apreciat și
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
și la fiecare masă. De asemenea sunt eficiente tomatele servite În salate sau sucuri, ridichi negre, varză crudă, cartofi fierți, usturoi, cimbru de grădină și semințele de pepene verde pisate (1-2 linguri pe zi). La masă se servește pâine prăjită, mămăligă, orez brun, cereale integrale, budinci, papanași și se bea apă cu suc de lămâie.. Sunt interzise carnea grasă (de porc, oaie, rață, gâscă, pielea de pasăre, vânat, raci, pește oceanic), grăsimile animale (untură, slănină), pastramă, mezeluri, afumături, prăjeli, conserve, creier
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
ras, lactuca, castraveți, ardei gras). Mai pot fi consumați cartofi fierți sau copți, carne de pește slab (păstrăv, știucă, lin, biban, șalău, cod), carne de vită slabă sau de pasăre (sub formă de rasol). La masă se servește pâine prăjită, mămăligă, chifle, tăieței, macaroane, fulgi de ovăz, orez, ouă moi, ochiuri românești fierte În apă, budinci, papanași. În fiecare seară, Înainte de culcare, se Înghite o lingură de ulei din semințe de dovleac și se stă 30 minute pe partea dreaptă. În
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
frișcă proaspătă; -legume proaspete, cartofi piure, fasole verde, salată verde, morcov, dovlecei și supe de legume Îngroșate cu orez sau griș; -ouă proaspete fierte moi, ochiuri românești, spumă de albuș, sufleuri, budinci; - pâine albă veche de o zi sau prăjită, mămăligă și paste făinoase (150 g/zi); -dulciuri, tarte, papanași, ecler, bezele, pandișpan, savarine, biscuiți; - fructe coapte dulci (cireșe, caise, piersice, pere, mere, prune, afine, fragi, zmeură) sau În compoturi și sucuri. Încă din secolele trecute s-a utilizat sucul de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
din legume și cartofi, grâu germinat, orez și griș, frișcă, soteuri, budinci, sufleuri la care se adaugă unt proaspăt, margarină sau ulei crud. Treptat, se trece la brânză proaspătă de vaci, caș nesărat, urdă, telemea desărată, paste făinoase bine fierte, mămăligă prăjită, fulgi de ovăz, ouă fierte moi, omletă În aburi, cartofi copți sau fierți În coajă care se zdrobesc și se amestecă cu lapte acru și morcov ras. Din această fază se poate Începe consumul de carne de pasăre sau
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
pișcoturi, jeleuri, șerbet, budinci, prăjituri de casă, creme, compoturi, sucuri de fructe și miere de albine. Se exclude din alimentație carne grasă și prăjită, afumături, conserve, grăsimi prăjite, ouă prăjite și omlete, brânzeturi fermentate, lapte dulce și smântână, pâine integrală, mămăligă și alimentele bogate În celuloză (fasole boabe, vinete, castraveți, praz, conopidă, varză, gulii, ridichi) precum și alte produse netolerate de pacient. Mai pot fi dăunătoare condimentele iuți, murăturile, ceapa. usturoiul și măslinele. Cât privește laptele dulce trebuie reținut că nu
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
activitatea cu elevii și comunitatea locală: - clasa a XII-a, anul absolvirii 2007 · îndrumare elevi la faza județeană și națională a concursurilor (olimpiadelor școlare): * Coman Bogdan (filozofie olimpiada națională) 2009, * Dascălu Anda (sociologie olimpiada națională) 2009. · Participare la programe educaționale: * Mămăligă Ionela,jud. I 2005; * Butnaru Cătălina,olimpiada nat. psihologie 2005; * Ivanov Ionuț(olimpiada nat. psihologie 1999); * Basalici Vlad (olimpiada națională filozofie 1998); * Rafticu Cătălina(olimpiada națională - logică 1995). Domiciliul actual: Pașcani Numele și prenumele : Dulceanu V. Elisabeta Dată și locul
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
de metal? De ce nu scot ei metale din pământ dacă vor să fie bogați? De ce nu-i pun și lui dinți de metal ca lui Păun, ca să vorbească precum el, cu greutate? Când luase mânerul de la tuciul cel mare de mămăligă ca să-și facă din el arc, îl bătuseră cu el și copilul râsese, zicând că simte durerea sârmei groase de metal scurgându-i-se prin trup. Dar ceea ce-i lăsase pe absolut toți cu gurile căscate fusese felul fără greș
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]