2,304 matches
-
speranța că ar fi putut primi un răspuns, dar nici de data asta nu putu auzi nimic, fiindcă Julius venea cu un mesaj important de la mămica. Era În dormitor un scaun care fusese al lui Alfonso al XIII-lea și mămica Îl ruga să nu-l strice. O costase o avere. Julius Încercă să-i comunice mesajul, dar fu Întrerupt mai Întîi de zgomotul unei cărți pe care Bobby o rupea tocmai cînd el Începea să vorbească, bietul Mark Twain și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
rîdă cînd el Îi dădea explicații: cu o boală venerică ești caporal, cu două, sergent, cu trei nu mai știu ce și puteai ajunge pînă la... „Chiar președinte al Republicii“, Îl Întrerupse Susan și Bobby rîse din toată inima, nu mămico, doar mareșal și Încercă să-și păstreze voia bună, dar din pricina asta n-a sărutat-o, o bună bucată de vreme pe Peggy și ea, ar fi trebuit să-i spun, ea, ea a Început, ea a Început să coche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
protestase, „toate?“, cînd Juan Lucas poruncise să pună sticlele În locuri strategice. Nătărău sau așa ceva i-a spus cînd el a protestat și cine era acum nătărău? Cine se dusese la „cocteilul de la familia Pratollini? Cine o luase și pe mămica, singura ființă În stare să-l liniștească pe Bobby? Și mai ales, cine uitase să poruncească să strîngă sticlele puse În locuri strategice? Cine, poți să-mi spui? Tu, Juan Lucas. Tu, Juan Lucas. Susan veni pînă În bucătărie ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
o palmă zdravănă. Celso și Daniel reușiră s-o potolească și o luară cu forța În bucătărie, În timp ce Bobby Îl amenința pe Julius că-l face bucățele dacă se mai holbează așa la el și suflă cumva o vorbă față de mămica dimineața. Dar ce-ar fi putut să-i spună dacă de atîta timp stăteau de vorbă și el tot nu reușea să vadă lucrurile limpede. Carlos, la bucătărie, fu și el nițel zăpăcit, cu toate că zăpăceala lui a durat mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
să fie băgat În seamă și-și căuta banii și nu-i găsea, Își striga numele și prenumele și nimeni nu-l lua În seamă și banii tot nu reușea să-i găsească odată, pînă cînd se gîndi la Țanțoșa: mămica nu e acasă și au aflat acum cu toții, mămica, Juan Lucas, Carlos, sînt un Încornorat, nu! nu! nu! Pe urmă totul a Început să-i meargă din plin, fiindcă gonea ca un nebun, de parcă-ar fi vrut să se omoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și nu-i găsea, Își striga numele și prenumele și nimeni nu-l lua În seamă și banii tot nu reușea să-i găsească odată, pînă cînd se gîndi la Țanțoșa: mămica nu e acasă și au aflat acum cu toții, mămica, Juan Lucas, Carlos, sînt un Încornorat, nu! nu! nu! Pe urmă totul a Început să-i meargă din plin, fiindcă gonea ca un nebun, de parcă-ar fi vrut să se omoare și camioneta nu se ciocnea de nimic și cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Țanțoșa căută cuvintele potrivite, dar nu era momentul și toți trei deodată se gîndiră la telefon. Pe urmă se Întrebară pe cine să cheme În asemenea cazuri și Julius. aproape cerîndu-le voie, sugeră să caute În lista specială pe care mămica o ține lîngă telefonul din dormitorul ei. Carlos le spuse să dea fuga, eu rămîn cu Celso, duceți-vă voi doi, noi o s-o așezăm pe masă. Julius și Țanțoșa ieșiră pe coridor și alergară spre dormitorul lui Susan. Trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
pune de obicei... Adevărul e că În ajun Julius nu avea Încă nimic de Întrebat. Îngenunchiat În capela cu luminările aprinse, a stat Îndelung și s-a gîndit la Înmormîntarea tatălui său și la Cinthia și a Întrebat-o pe mămica de ce pe Bertha o scoseseră pe ușa de serviciu, pe ușa din dos, cum Îi spuneau ei. Cinthia cum a putut avea grijă la Înmormîntarea Berthei și a adus cutia, pieptenul, periuța...? Cinthia a murit și ea... Atunci l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
fuga să răspundă, ar fi putut fi un coleg de clasă care voia să-l Întrebe ceva. — Cine e? Julius? — Nu. Bobby. — Am sunat ca să te felicit pentru serbarea de absolvire... — Mulțumesc. — Îmi Închipui că ați invitai și fete... — Destule. — Mămica ta e acasă? — Nu e nimeni... Aș vrea s-o felicit pentru că totul trebuie să fie tare frumos... — Nu e nimeni. M-aș bucura să fie totul la fel de frumos ca la serbarea de absolvire a lui... — Da. Și ce măști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
nimeni... Aș vrea s-o felicit pentru că totul trebuie să fie tare frumos... — Nu e nimeni. M-aș bucura să fie totul la fel de frumos ca la serbarea de absolvire a lui... — Da. Și ce măști v-ați făcut? — Nu știu. — Mămica ta nu-i acasă, nu? Nu e nimeni! Susan Întoarse capul auzind că Bobby trîntea receptorul și Înjura furios: babornița dracului! Stînd pe canapea și citind o revistă, ascultase distrată conversația lui Bobby. — Mătușa Susana, darling? — Dacă o prind pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Lucas o să-mi spună că nu se potrivește ia costumul ăsta Se uită În oglindă și i se păru că-i stătea foarte bine, desigur, acum o să-mi spună: cînd o să Înveți să asortezi culorile, tinere? Am Învățat, Îți place, mămico? Susan, zîmbindu-i din poza de pe scrin, Îi spuse că da. Atunci Julius se Întoarse să se uite la fotografia Cinthiei de pe noptieră, În care apărea zîmbitoare și cu chef de vorbă, da... Dar deodată Cinthia hotărî să vorbească despre altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
fereastra asta, În spatele orchestrei, puteau să se bucure de spectacol cît pofteau, fără să fie văzuți din patio. O oră mai tîrziu, maestrul Lobo cînta melodii foarte line la orgă, În timp ce lumea stătea la masă, „Du-te să mănînci cu mămica și tăticu“, Îi spuse Țanțoșa lui Julius, Julius ieși din ascunzătoare și trecu nu departe de mese, În drum spre grupul format din Susan, Juan Lucas. Luis Martin Romero, saltimbancii, care erau foarte simpatici și cei doi bărbați blonzi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Latino și Julius sări din pat. Se gîndi să se Îmbrace din nou și să coboare, dar se răzgîndi. Nu mai deschise fereastra ca s-o caute. Se uită la poza Cinthiei, nu-și aduc aminte de tine, Cinthia, numai mămica s-a gîndit la tine, am văzut asta după zîmbetul de astă seară, eu aveam cinci ani cînd am mai văzut-o o dată zîmbind tot așa, cînd nu te-ai mai Întors de la Boston, Cinthia. Erau colegele tale de clasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
eu aveam cinci ani cînd am mai văzut-o o dată zîmbind tot așa, cînd nu te-ai mai Întors de la Boston, Cinthia. Erau colegele tale de clasă În seara asta, multe dintre ele erau colegele tale de scoală, de clasă, mămica și-a dat seama, te-a văzut, nu, Cinthia, nu te-a văzut, dar și-a amintit de tine, mi-am dat seama după zîmbetul ei, eu chiar te-am văzut, ce spaimă am tras, ce triste sînt petrecerile, pesemne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
am dat seama după zîmbetul ei, eu chiar te-am văzut, ce spaimă am tras, ce triste sînt petrecerile, pesemne că de asta se fac Întotdeauna noaptea. Nu-și aduc aminte de tine, Cinthia, fata asta m-a speriat, odată mămica m-a surprins stînd de vorbă cu tine, toți spuneau: a ajuns În cer, odată mămica m-a surprins pe cînd mă rugam la tine, nu! nu! nu! Julius!, nu darling! nu, dragostea mea!, nu comoara mea!, am mărturisit tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
triste sînt petrecerile, pesemne că de asta se fac Întotdeauna noaptea. Nu-și aduc aminte de tine, Cinthia, fata asta m-a speriat, odată mămica m-a surprins stînd de vorbă cu tine, toți spuneau: a ajuns În cer, odată mămica m-a surprins pe cînd mă rugam la tine, nu! nu! nu! Julius!, nu darling! nu, dragostea mea!, nu comoara mea!, am mărturisit tot, nu m-am mai rugat la tine, dar ți-am vorbit mereu pînă astăzi, n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mea!, am mărturisit tot, nu m-am mai rugat la tine, dar ți-am vorbit mereu pînă astăzi, n-am vorbit noi oare și Înainte de petrecere?, tu voiai să vorbești, eu nu voiam, am vorbit cu tine Întotdeauna, de asta mămica a plîns și eu nu, eu m-am speriat, mămica are dreptate, nu, Julius!, dragostea mea!, nu poți !, nu trebuie !, o să-ți facă rău!, dragostea mea!, Cinthia e În cer !... o să-ți facă rău, dragostea mea! Asta s-a petrecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
tine, dar ți-am vorbit mereu pînă astăzi, n-am vorbit noi oare și Înainte de petrecere?, tu voiai să vorbești, eu nu voiam, am vorbit cu tine Întotdeauna, de asta mămica a plîns și eu nu, eu m-am speriat, mămica are dreptate, nu, Julius!, dragostea mea!, nu poți !, nu trebuie !, o să-ți facă rău!, dragostea mea!, Cinthia e În cer !... o să-ți facă rău, dragostea mea! Asta s-a petrecut mai de mult, Chinthia, eu am continuat să stau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mult, Chinthia, eu am continuat să stau de vorbă cu tine, dimineața, seara, cu fotografia ta noaptea, tu știi tot cînd mă uit la tine Înainte de culcare, dimineața, tu știi tot cînd mă uit la tine de cum mă trezesc, Cinthia, mămica are dreptate, de asta mi-a fost frică azi, Într-o zi Își amintesc de tine și plîng așa e lumea, eu În schimb Îți povesteam despre Cano, despre Bobby, despre mămica și astăzi m-am speriat, trebuie să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mă uit la tine de cum mă trezesc, Cinthia, mămica are dreptate, de asta mi-a fost frică azi, Într-o zi Își amintesc de tine și plîng așa e lumea, eu În schimb Îți povesteam despre Cano, despre Bobby, despre mămica și astăzi m-am speriat, trebuie să mă ierți, Cinthia, e numai fotografia ta. Trebuie să mă ierți, Cinthia, o să te pun pe scrin, departe de pat, de cînd eram mic cînd stau În pat mă năpădesc gîndurile, o să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
speriat acum și probabil c-o să-mi facă rău că m-am speriat așa, pe urmă-mi tremură mîinile și Întotdeauna mă doare stomacul a doua zi pe la ora patru după-masă, iartă-mă, Cinthia... zîmbetul pe care l-a avut mămica În seara asta, iartă-mă, o să te pun pe scrin, o să Împlinesc unsprezece ani, pe scrin. Într-o zi o să trebuiască să mă duc și eu la o petrecere și nu vreau să-mi fie frică, ți-am povestit mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Într-adevăr Îl deranjam, tu n-ai văzut visul, Cinthia, mergeam de la o masă la alta punînd Întrebări, sîcÎindu-i, deodată una dintre ele erai tu, dar uite că Încă una erai tot tu și apoi Încă una, sigur fiindcă mămica a zis odată că la cincisprezece ani toate fetele sînt la fel, astăzi n-a avut dreptate mămica, biata mămica, dar eu atunci bineînțeles că am crezut-o și asta erai tu și ailaltă tot fu și ailaltă se preschimba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
sîcÎindu-i, deodată una dintre ele erai tu, dar uite că Încă una erai tot tu și apoi Încă una, sigur fiindcă mămica a zis odată că la cincisprezece ani toate fetele sînt la fel, astăzi n-a avut dreptate mămica, biata mămica, dar eu atunci bineînțeles că am crezut-o și asta erai tu și ailaltă tot fu și ailaltă se preschimba pe loc și erai tu, Cinthia, mămico, de ce-ai zis că toate fetele sînt la fel?, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
deodată una dintre ele erai tu, dar uite că Încă una erai tot tu și apoi Încă una, sigur fiindcă mămica a zis odată că la cincisprezece ani toate fetele sînt la fel, astăzi n-a avut dreptate mămica, biata mămica, dar eu atunci bineînțeles că am crezut-o și asta erai tu și ailaltă tot fu și ailaltă se preschimba pe loc și erai tu, Cinthia, mămico, de ce-ai zis că toate fetele sînt la fel?, ce greu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ani toate fetele sînt la fel, astăzi n-a avut dreptate mămica, biata mămica, dar eu atunci bineînțeles că am crezut-o și asta erai tu și ailaltă tot fu și ailaltă se preschimba pe loc și erai tu, Cinthia, mămico, de ce-ai zis că toate fetele sînt la fel?, ce greu era, ce greu, se termina petrecerea și eu nu te găseam, Cinthia, simțeam o greutate pe inimă și totul Începea să se golească, să se risipească, eu alergam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]