1,950 matches
-
deosebite, cu convingerea că în formarea acestora ca mici creștini, grija noastră este să atragem har în viața lor, prin rugăciune, exemplu și implicare, pentru ca ei să cunoască valorile credinței străbune, să valorifice tezaurul lăsat de înaintașii noștri, să fie mărturisitorii dreptei credințe într-o lume care din nefericire se îndepărtează tot mai mult de aceste valori, din comoditate, indiferență, ignoranță. Proiectul Copiii în lumina lui Hristos a apărut ca o necesitate de a bucura elevii, părinții și comunitatea locală cu
A primi, a dărui, a fi... Pași spre educație by Carmen-Mihaela Pelin, Doina Uncescu, Felicia-Rodica Hărămiță () [Corola-publishinghouse/Science/764_a_1817]
-
protector permanent al realului ca sursă primordială de respirație firească a vieții. Ancorat în orizontul istoric, de care nu încerca să fugă, atent la realitate, fără a pierde din vedere dimensiunea sa spirituală, intelectualul interbelic creștin împlinea vocația sa de mărturisitor. Operația specifică de creație a elitei interbelice creștine se reducea la orientarea, sistematizarea și dezvoltarea puterilor reale din haosul existent. De aceea, ea nu a făcut decât să formuleze tendințe care preexistau în real. Cu alte cuvinte, datoria elitei interbelice
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
analiză, singurul criteriu de recunoaștere a ecumenicității. Spre deosebire de catolici, la care Papa se socotește pe el însuși judecătorul și măsurătorul adevărului cuprins în Tradiție, în Ortodoxie Tradiția este cea care mărturisește de ecumenicitatea unui Sinod; Sfântul Sinod însuși nefiind decât mărturisitorul "a ceea ce pretutindeni s-a păzit, de toți, totdeauna" (Sfântul Vincent de Lérins, Canon 84, Sinodul VI Ecumenic, Mărturisirea Ortodoxă de Petru Movilă). Prin urmare, pentru ca un Sinod general să se învrednicească de atributul ecumenicității, nu ajunge participarea la el
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
teologice, așa cum aceasta este formulată cu precizie în învățătura Ecclesiei. Orice membru activ al Bisericii, care participă efectiv la viața religioasă și o trăiește conștient are dreptul și chiar responsabilitatea de a face această critică. În calitate de membru al Bisericii, de mărturisitor al învățăturii creștine, este "solidar răspunzător sau solidar suferitor" pentru toate disfuncționalitățile care pot periclita echilibrul comunității. O asemenea critică nu este niciodată excesivă, fiind una care constată abaterile în vederea îndreptării lor. În schimb, cealaltă critică teologică axată pe dimensiunea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Philosophie du dogme christologique. Studiul din revista Logos este o cercetare aplicată asupra ideii de creație și a relației dintre Creator și creatură, pornind de la literatura patristică a Sf. Ioan Damaschin, Dionisie Areopagitul, Grigore de Nazianz, Vasile cel Mare, Maxim Mărturisitorul. Teza lui Georges Florovsky vizează faptul că ideea creației este mai mult decât răspunsul gândirii creștine la problema originilor; este o idee majoră a oricărei confesiuni speculative a credinței creștine. Berdiaev 11 publică un studiu esențial despre "natura credinței". Potrivit lui
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
catolică consideră că unica modalitate de manifestare a Sfântului Duh se realizează prin Biserică. În plus, se poate accede la Dumnezeu prin "evlavie și cucernicie (rugăciune, post, umilință și fapte bune), săvârșite în Biserică, adică în comunitatea viilor și morților mărturisitori ai aceleiași credințe, la fel rugători, săvârșind aceeași jertfă și ascultând de aceeași autoritate, pe temeiul tradiției apostolice necurmate, universale și neschimbate, care a dat Scripturile și care le garantează și unitatea de înțeles"18. Filosoful român ajunge astfel la
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
iar doctrină comunică trăirea Adevărului experiat de Părinții Bisericii. Începând din secolul al IV-lea, Părinții Bisericii identifică taina mântuirii cu substanța Tainelor, ceea ce explică denominația lucrării Sfântului Chiril al Ierusalimului, Cateheză mistagogică sau cea de Mistagogie a Sfântului Maxim Mărturisitorul ori cea de Teologie mistică a lui Dionisie Pseudo-Areopagitul. Viața mistică devine viață creștină de îndată ce se manifestă ca trăire a iubirii lui Dumnezeu care atinge ființa umană și de care aceasta trebuie să fie pe deplin conștient. Atent la valoarea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
luptă continuă între dorințele și aspirațiile de a acționa în favoarea virtuților creștine și între patimile și plăcerile lumești. Creștinul dispune și de o libertate spirituală, aceea de a urma calea Domnului și de a nu renunța niciodată la vocația de mărturisitor al Adevărului Revelat, indiferent de piedicile, obstacolele și suferințele care constituie drumul spre fericirea eternă. O perspectivă a ceea ce numim încremenirea în proiect este și surprinderea relației existente dintre spațiul închis și spațiul deschis, unde ideea de libertate se manifestă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
prin întoarcerea cu fața spre Dumnezeu și, implicit, spre Trupul Său mistic, în dimensiunea sa mundană, Ecclesia. În acest sens, cuvintele unuia dintre Părinții Bisericii, Sfântul Simeon Noul Teolog, egumenul Mânăstirii Sfântul Mamas din Xirokerkos, sunt elocvente 1. Sfântul Maxim Mărturisitorul, precum și alți Părinți ai Bisericii, au vorbit de mișcarea spre sfârșitul nesfârșit în care se va odihni sufletul în viața veșnică. Sfântul Simeon Noul Teolog îi conferă acestei mișcări un caracter de avânt aprins, înfocat. Astfel, el nu mai vorbește
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
numesc naturale și vorbesc despre curățirea minții. Fără îndoială, această contemplare naturală nu se face fără ajutorul Duhului Sfânt. Ea este a doua treaptă a urcușului duhovnicesc"4. Puterea soteriologică a rugăciunii inimii și a minții revelată de Sfântul Maxim Mărturisitorul 5 apare și în gândirea lui Evagrie Ponticul, în sensul stabilirii unui mediu dialogic autentic cu Divinitatea, rugăciune ipostaziată drept urcușul minții spre Dumnezeu 6 Mântuitorul Iisus Hristos, vorbind prin pilde despre Împărăția Cerurilor, o aseamănă cu o comoară ascunsă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
realmente de apariția noastră. Mundus Imaginalis este un plan de reflexie între lumea spiritului și cea a materiei. În spațiul său, aceste coordonate se află în contiguitate, una prin mișcare descendentă (kenosis) și alta prin asceză. Potrivit teoriei Sfântului Maxim Mărturisitorul, oglinda reflectă chipul lucrurilor originare pe care nu le cuprinde în subzistența lor descoperită. Oglinda este o mediere care revelează și ascunde, în același timp; ea se pliază pe modul cognitiv al omului decăzut. Inapt de a cunoaște adevărul prin
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Prima parte a lucrării, consacrată interpretării iconomiei divine, se structurează pe patru unități secvențiale: Iconomia dumnezeiască după Sfânta Scriptură; Iconomia dumnezeiască după Sfinții Părinți (Irineu al Lyonului, Atanasie cel Mare, Grigore de Nyssa, Ioan Hrisostom, Augustin, Chiril al Alexandriei, Maxim Mărturisitorul, Ioan Damaschin, Grigore Palama); Sensurile iconomiei dumnezeiești; Sfânta Treime și actualizarea iconomiei divine în viața oamenilor prin Biserică. Sfântul Irineu al Lyonului este unul dintre primii Părinți ai Bisericii care a evidențiat semnificațiile iconomiei divine. El folosește acest cuvânt chiar
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Treimi. Căci cel ce Mă iubește pe Mine, zice, va păzi cuvântul Meu și Tatăl Meu îl va iubi pe el, și vom veni la el și Ne vom face locaș în el (Ioan XIV, 21)". 4 Ibidem. 5 Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic, Capete despre dragoste, Capete teologice, Întrebări, nedumeriri și răspunsuri, Tâlcuire la Tatăl Nostru, în Filocalia, vol. II, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Apologeticum, 2005, pp. 171: "Cel ce și-a luminat mintea cu înțelesurile
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Reșița, 2002, pag. 20. Albumul Arta Naivă, Ed. First, Timișoara 2002, pag. 10, 11. Buda Cătălin Cosmin 1984 Sculptor Născut la data de 23 martie 1984, în localitatea Târgul Lăpuș, județul Maramureș. Studii: Seminarul Teologic Liceal Ortodox Român Sf. Iosif Mărturisitorul, Baia Mare; Școala Populară de Artă „Liviu Borlan”, Baia Mare, secția de pictură (2000-2003); Facultatea de Teologie Ortodoxă URB, Cluj-Napoca, secția Conservare Restaurare (2004-2008). Debut 1998 Burcă Nicolae 1937 Pictor S-a născut la 27 iulie 1937 în comuna Laza, jud. Vaslui
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Reșița, 2002, pag. 20. Albumul Arta Naivă, Ed. First, Timișoara 2002, pag. 10, 11. Buda Cătălin Cosmin 1984 Sculptor Născut la data de 23 martie 1984, în localitatea Târgul Lăpuș, județul Maramureș. Studii: Seminarul Teologic Liceal Ortodox Român Sf. Iosif Mărturisitorul, Baia Mare; Școala Populară de Artă „Liviu Borlan”, Baia Mare, secția de pictură (2000-2003); Facultatea de Teologie Ortodoxă URB, Cluj-Napoca, secția Conservare Restaurare (2004-2008). Debut - 1998 Burcă Nicolae 1937 Pictor S-a născut la 27 iulie 1937 în comuna Laza, jud. Vaslui
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
sfinților-eroi cărora au început să le "semene" - pomeniți des în Jitii, Minee și Sinaxare. Atitudinea exemplară a unora dintre domnii români, așa cum este ea mărturisită de realizările lor cultural-religioase și de textele istoriografice, a dus la analogia cu faptele marilor mărturisitori ai credinței, iar sacrificiul lor, motivat ideologic, a căpătat o valență sacră în imaginarul colectiv. Vocația eroică manifestată în spațiul vieții laice răspunde prin această alăturare hagiografiilor în care portretele de sfinți depășesc, prin dinamismul descrierii, canonul literar sau pe
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Relatând viziunea lui Constantin de la podul Milvius, înaintea luptei cu Maxențiu (28 octombrie 312), Eusebiu scrie: "Deci cam pe la ceasurile amiezii, când ziua începuse să scadă, zicea Constantin că văzuse cu ochii săi chiar pe cer, străjuind deasupra soarelui, semnul mărturisitor de biruință al unei cruci întocmite din lumină și că odată cu ea putuse desluși un glas grăind: "Să biruiești întru aceasta!"; după care, la vederea unei asemenea priveliști fuseseră cuprinși de uimire și el și întreaga oaste"58. Deși autenticitatea
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
asemănarea sa cu chipul lui Dumnezeu este aceeași din momentul creației. El este mai mult decât Omul Mare, el este omul desăvârșit. Deși "cu sufletul în cer", sfinții au trăit și trăiesc în aceeași lume ca și noi. Sfântul Maxim Mărturisitorul spune că orice om are două aripi care-l poartă spre cer: harul și libertatea. Sfințenia marchează reușita acestei sinergii care eliberează forțele iubirii active. Sfinții sunt ca niște "mâini omenești ale lui Dumnezeu"19, vase alese ale Sfântului Duh
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
6, 9-11). Tradiția creștină interpretează acest verset în sensul că istoria se va sfârși când ultimul dintre drepți își va desăvârși creșterea spirituală. Astfel, durata istoriei noastre este dată de timpul necesar pentru recrutarea poporului de sfinți 12. Sfântul Maxim Mărturisitorul și Sfântul Simeon Noul Teolog sunt însă mai inspirați în definirea acestui kairos final al iconomiei divine în istorie (Heilsgeschichte) pentru că apelează la o imagistică mistico-dogmatică. Ei spun că sfârșitul lumii va veni atunci când aceasta își va fi împlinit rostul
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
de tradiție interbelică lovinesciană, conform căreia nu există punte de legătură între artă și știință. Pe de alta, interdisciplinarii de felul lui Edgar Papu, Solomon Marcus și George Munteanu, voci considerate de plan secund care încercau să urmeze spiritul poetului mărturisitor că preocuparea lui dintotdeauna a fost științifică și literară (în chiar ordinea pusă de Eminescu). Or, de la G. Călinescu încoace, s-a încercat stăruitor a se elimina dimensiunea științifică din angrenajul viziunii eminesciene. În realitate, cunoașterea multidisciplinară eminesciană sporește originalitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
spovedania profesorului și, ulterior, directorului de școală Dimitrie Cristea, numele căruia nu este ales întâmplător, calea destinului său fiind o adevărată Golgotă. "Povestea" naratorului, ziaristul Dragoș Ivănescu, pare să fie nesemnificativă, dar ea se împletește organic și firesc cu destinul mărturisitorului, făcând parte, efectiv, din același "mister" al satului Varvara. După absolvirea facultății tânărul Dimitrie Cristea, deși avea șanse să-și aleagă cele mai bune locuri de muncă, propunându-i-se chiar și postul de asistent universitar, decide să plece într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
au schimbat țările unde s-au născut), tăria fondului ortodox pe care s-a construit și a devenit poporul român (prin cercetarea operei lui Mihai Eminescu și a părintelui Dumitru Stăniloae, dar și a părinților ortodoxiei, cum ar fi Maxim Mărturisitorul sau Grigore Palama), Theodor Codreanu propune și o cale prin care România, dar și Europa, pot ieși din impasul provocat de virusul postmodernist. Arătând legătură profundă dintre tradiție și modernitate, inspirată de la Dumitru Stăniloae, dintre origini și apropierea de Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
peisagii ci și oamenii într-o măsură oarecare”, scrie altcineva. Scrisoarea lui Grigore Negură către Alexandru Mânăstireanu care povestește fapte ale securității anilor 1949 este și un mare act de curaj care, deconspirate în 1972 puteau atrage alte consecințe pentru mărturisitori... Și apoi nu spunea profesorul Apostoleanu, într-o scrisoare, că tocmai citește o carte valoroasă - G.T.Kirileanu - Corespondență - Editura Minerva, 1977?... Iar după excursie, Senea Coșulschi relata la 12 decembrie 1979: Scrisorile din carte cuprind și frumoase mărturisiri ale dragostei
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
târziu, când viața și raporturile dintre noi au devenit normale, în condițiile păcii de care am beneficiat”. Nu toate cele 80 au ajuns la subsemnatul, doar circa 43, 18 de la Sandy și 25 de la Mia, suficiente ca cele spuse de mărturisitor să se dovedească că au suficientă susținere, fapt ce m-a și determinat să-mi subintitulez cartea de față așa cum se vede: „Imn închinat Căsniciei și prieteniei”. Pe unde a umblat familia domnului Alexandru Mânăstireanu ca profesioniști, necazurile vieții personale
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
închis în anul 1958, și-a „desăvârșit” studiile universitare la vestitele închisori de la Gherla, Aiud, Botoșani, Pitești sau în lagărele de la Poarta Albă sau Ostrov. Actualul preot al Granicestilor, scriitorul Constantin Hrehor i-a schițat un portret în lucrarea „Muntele Mărturisitor” dedicat rezistenței anticomuniste din Bucovina și i-a pictat portretul în biserică din Granicesti. Preotului Casian Bucescu i-a fost dat,ca după ieșirea din închisoare, să mai trăiască 23 de ani, din care 22 să-i dedice tot bisericii
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93296]