2,300 matches
-
Deschideți. Îi lăsă Înăuntru. Era ca și cum ar fi pășit Într-un cuptor. Micuțul apartament al lui Michelle Henderson era mult mai curat decât fusese la ultima lor vizită. Totul era șters de praf, covorul aspirat, iar numerele din Cosmopolitan de pe măsuța de cafea fuseseră aranjate Într-un teanc ordonat. Ea se scufundă Într-unul dintre fotoliile maronii pline de cocoloașe, ridicându-și genunchii până la bărbie, ca un copil mic, astfel că halatul i se deschise, iar când Logan se așeză pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
pe o telenovelă. Watson detesta telenovelele. Dar Simon Rennie Ticălosul le iubea. Stătea pe canapeaua Înflorată și se uita fix la ecran, dând pe gât una după alta ceștile de ceai. Resturile unui pachet de prăjituri Jaffa se aflau pe măsuța de cafea și Watson le apucă pe ultimele două În drum spre Încălzitorul electric cu două arzătoare, În fața căruia voia să se posteze ca să se-ncălzească, chiar dacă pentru asta ar fi trebuit să dea foc pantalonilor. Toată casa era congelată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
aproape de o masă de călcat. Și chiar În față, doamna Strichen Îndreptase o altă palmă usturătoare spre fiul ei. — Ticălos mic și murdar ce ești! Punctă fiecare cuvânt cu o palmă răuvoitoare peste capul lui Martin. Watson Împinse cu umărul măsuța de telefon, zgomotul fiind mascat de urelete și țipete. Telefonul se legănă În locațul său o dată, de deouă ori, apoi se roti tăcut spre podea.. Nimeni nu-l auzi izbindu-se de folia de plastic. — Ar fi trebuit să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
fire, baterii, detonatoare de mici dimensiuni, hârtie lucioasă, vată, instrumente sculptat lemnul, chiar și o mașină de cusut și un costum de latex, plus alte sute de articole asemănătoare. Își pregăti repede un ceai de plante și se așeză la măsuță, unde mâncă niște fructe și un baton de cereale. Iluzionismul este o și artă fizică, prin urmare, performanța depinde foarte mult de condiția fizică a protagonistului. De aceea, mâncarea sănătoasă și exercițiile fizice erau o condiție vitală a succesului. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
vadă o dată cu maximă atenție și concentrare. Aici era din nou mâna mentorului său, care îl convinsese de importanța regulii 100:1 - trebuie să repeți 100 de minute pentru fiecare minut al unei reprezentații. În timp ce viziona caseta, trase lângă el o măsuța foarte mică pe care repetă fără a-și privi mâinile câteva trucuri de bază cu cărțile de joc: „Coada de Porumbel”, „Tăierea Celor 3 Mormane”. Urmară alte câteva, cu un grad mai mare de complexitate, printre care „Alunecarea Inversă” sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
să fugă. Mai avu timp să observe cicatricile de pe gâtul bărbatului și mâna stângă care era deformată. Șopti: - Ce... vrei de la mine? Atacatorul se opri pentru o clipă și privi în jurul său. Întâi la masa din bucătărie și apoi la măsuța de cafea din sufragerie. Vederea acesteia din urmă îi scoase la iveală un zâmbet de satisfacție. Se întoarse apoi către victimă desființând dintr-o lovitură blocajul format din mâinile acestuia. Ultimul gând al lui Calvert când văzu bara de fier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
studentă. Diferența era dată în primul rând de cauza morții. În timp ce Sellitto împărțea ordine către toate cadrele ajunse la fața locului, Sachs avu timp să studieze în amănunt victima, un tânăr pe nume Anthony Calvert. Era întins pe spate pe măsuța de cafea din sufragerie, cu membrele legate de picioarele mesei. Abdomenul fusese pur și simplu secționat până la coloana vertebrală. Sachs îi descria acum rana lui Rhyme. - Păi, spuse detectivul fără pic de emoție în glas, e consecvent. - Consecvent? - Da, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
deșert ieri? - Nu i-am văzut. Îl examină cu atenție și decise că spunea adevărul. - Dacă îi vezi, să vii să-mi spui. Și plecă de lângă el, pentru a se întoarce la spaghetele ei care începuseră să se răcească pe măsuța de televizor din sufragerie. - Mamă, dă-mi banii! - Taci din gură, mă uit la televizor. Într-o zi când efectua un număr la Abracadabra, băiatul observă un bărbat slab și foarte sobru care intră în magazin. Pe măsură ce se apropia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
prin vreun fel de menopauză masculină sau cum s-o fi numind. Am dus în dormitor felicitarea cu însănătoșire grabnică, pentru că mă jenam să-l las pe Ben să vadă că sunt gata să plâng și am pus-o pe măsuța mea de toaletă. Odată pusă acolo, stând deschisă pe suprafața de sticlă, arăta insuportabil de drăguță și de mișcătoare. Am stat pe scăunel, privind-o îndelung. Nu era deloc ciudat din partea lui Charlie să se comporte cum o făcuse, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
mai puțin regulată decât mi se păruse și nu mai era doar un acompaniament de fond, ci părea mult mai apropiată- ca și cum zgomotul era făcut de cineva din casă. M-am ridicat de pe fotoliu și mi-am pus ochelarii pe măsuța de lângă el, apoi am stat nemișcată, nesigură ce ar trebui să fac în continuare. Bubuitul ciudat continua, la un moment dat am auzit un țipăt slab, dar era foarte greu să-mi dau seama din care direcție venea. Am mers
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
simți ușurată că o să ai puțin timp singură. Încetează să mai vorbești în clipa asta! Paul îi făcu semn chelnerului să aducă nota de plată. — Nu, te rog, lasă-mă pe mine, spuse ea întinzându-se cam prea tare peste măsuță. În boxele din spatele lor se auzea înfundat varianta remixată a unui cântec de-al lui Shirley Basset și Emmy rămase surpinsă să vadă că holul se umpluse de oameni la adăpostul unui întuneric de catifea, iar acum arăta magnific. — Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Divi Divi Air. — Mai bine mor decât să zbor cu o chestie care se cheamă “Divi Divi”, a zis Adriana în timp ce se uitau curioase la casele de bilete aflate una lângă alta, ambele având câte un singur angajat și o măsuță cu rotile. — S-ar putea să mori oricum, a spus Leigh. A luat o hârtie cu orarul de zbor scris de mână. — Ia stați, asta ar trebui să vă binedispună. Zice aici că avioanele sunt recondiționate, au cu câte șase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
ocupe și de față, masându-se pe îndelete cu o cremă antisolară foarte scumpă, franțuzească, pe obraji, bărbie, frunte, lobii urechilor, pleoape și gât. Își adună părul într-un coc strâns, îl acoperi cu o pălărie de soare mare cât măsuță rotundă de cafea și își puse și-o pereche de ochelari de soare imenși, de culoare neagră. — Mmm, făcu ea, întinzând mâinile deasupra capului, cu grijă să nu-și deranjeze pălăria. E minunat. Adriana îi aruncă o privire lui Emmy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
piscină Infinity ce părea să se întindă, ei bine, la infinit în valea de mai jos. Decisese, fără să vadă la fața locului, că numai cu câteva modificări mărunte (în dormitorul mare era nevoie, desigur, de instalarea urgentă a unei măsuțe de toaletă cu oglindă și a unor dulapuri California), ar fi foarte, foarte fericită să locuiască acolo. — Bine, querida, de data asta suntem dispuși să trecem cu vederea. Dar te rog să fii și tu mai reținută pe viitor. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
din acelea cu tot felul de obiecte Fisher Price din plastic viu colorat; părea mai degrabă lucrat manual, din lemn de mahon, și avea un perete pentru alpinism, o căsuță în copac, un umbrar ca o cupolă, groapă cu nisip, măsuță de picnic pentru copii și două balansoare. Leigh rămase o clipă surprinsă. Știa că Jesse avea o soție (deși el îi dăduse impresia că nu era în Hamptons), dar nu și-l imaginase niciodată cu copii. Firește că era normal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
care l-am făcut. — Sunt martoră, consimți Leigh. Și e adevărat. Și eu sunt bucuroasă că l-ai întâlnit pe bărbatul visurilor tale, Emmy, dar Adriana ți-a luat-o înainte. Adriana luă un pliant cu lista de meniuri de pe măsuța de cafea și începu să se uite prin el. — Haideți să comandăm acum ca să ne aducă până începe serialul Grey’s. Sushi? — Stai o clipă, spuse Emmy. — Stai! Graso! Stai! Graso! croncăni Otis. — Nu știu cum de suporți creatura asta respingătoare, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
apartament era de fapt apartamentul lor, lucru pe care mai mult ca sigur l-ar fi aflat dacă ar fi stat sub același acoperiș. Nu, asta era inacceptabil. Hotărâtă să se calmeze de dragul tenului ei, Adriana s-a așezat la măsuța de toaletă și, cu ajutorul unei pensule groase, a aplicat niște pudră bronzantă pe obraji și pe frunte. Și-a conturat cu grijă buzele cu un creion de culoare deschisă, apoi a aplicat un ruj mat ușor mai închis și deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
se ghemuiască pe sofa. În această dimineață demonstrase cât de mult se schimbase când, în sfârșit, a dat răspunsul corect după câtă instrucție făcuse Adriana cu el. — OK, Otis, încearcă să te concentrezi, querido, gânguri ea scoțând o oglinjoară din măsuța ei de toaletă. Merseră în camera de zi și se așezară amândoi pe podea unde Otis ciugulea fericit un morcov și Adriana îi învăța cuvinte noi. Fii atent, eu am să-ți arăt oglinda și tu ai să-mi spui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
tăiat-o! Își lărgi nodul la cravată (cea pe care părinții ei i-o cumpăraseră de ziua lui anul trecut), apoi, ca și când tot nu avea suficient aer să respire, se hotărâ să o scoată peste cap și o aruncă pe măsuța de cafea Lucite. — Ei, doar o știi pe Emmy, e întotdeauna pe fugă. — Hmm. Ai comandat de mâncare? — Scuze, Emmy a vrut să treacă să mă salute când se întorcea de la aeroport, am stat de vorbă doar câteva minute și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Adriana, bătând din palme. — Ba da, spuse Emmy cu un zâmbet larg. — Ba nu! — Ba da. Și nu pot să-ți spun ce bine m-am simțit. Adriana o îmbrățișă pe Emmy trăgând-o spre ea cât se putea peste măsuța mică. Erau la Alice’s Tea Cup în Upper East Side, unde veneau zeci, poate chiar sute de femei de toate vârstele, și povesteau despre momentul de glorie al lui Emmy. — Ai făcut exact ce trebuia. — Ăă, da! spuse Emmy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
spre dormitorul mamei sale, simți că aerul era Închis, cu un miros de sudoare străin. Hainele mamei sale erau răspîndite pe patul nefăcut, iar pe jos zăceau valize deschise. Cineva măturase periile de păr și sticluțele ei de parfum de pe măsuța de toaletă, iar pudra de talc acoperea parchetul lustruit. Se vedeau zeci de urme de pași, tălpile goale ale mamei lui amestecate cu urmele clare ale unor ghete grele, semănînd cu figurile de dans complicate tipărite În manualele de foxtrot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
o imagine poate prea clară a felului cum arăta Europa - și se opri În fașa ușii principale. Un sul japonez era prins de tăbliile ușii de stejar. Ușa se deschise și apărură două servitoare chinezoaice, trăgînd În jos pe scări măsuța de toaletă a doamnei Raymond. — Este acasă Clifford? Sau Derek? Femeie...! Le știa bine pe ambele femei și aștepta ca ele să-i răspundă În engleza lor stricată. Dar ele Îl ignorară și trăgeau Înainte de măsuța de toaletă. Picioarele lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
În jos pe scări măsuța de toaletă a doamnei Raymond. — Este acasă Clifford? Sau Derek? Femeie...! Le știa bine pe ambele femei și aștepta ca ele să-i răspundă În engleza lor stricată. Dar ele Îl ignorară și trăgeau Înainte de măsuța de toaletă. Picioarele lor deformate, ca niște pumni strînși, alunecau pe trepte. — SÎnt eu, Jamie, doamna Raymond... Jim Încercă să treacă pe lîngă servitoare, cînd una din ele Întinse mîna și Îl pălmui. Stupefiat, Jim se duse Înapoi la bicicletă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
toate astea, dulapurile din cămările lor erau goale, obligîndu-l pe Jim să se hrănească doar cu gustările, rămase după cincizeci de ani de petreceri ale fostului Shanghai. Uneori, după ce găsea o cutie intactă de bomboane de ciocolată În sertarul vreunei măsuțe de toaletă, Jim se Înviora și Își amintea de părinții săi dansînd pe muzica de la radio, Înainte de masa de prînz de duminică, și de dormitorul său de pe Amherst Avenue, acum ocupat de ofițeri japonezi. Juca biliard În saloanele Întunecoase sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
spuse el oricui Îl asculta, n-o să ghiciți la ce lucrez În momentul ăsta. Concep ambalajul unui defibrilator - știți, chestia aia cu plăci electrice cu care Îi resuscitează doctorii pe pacienți. Puse jos sticla de vin și se duse la măsuța de cafea. Se Întoarse cu o cutie de carton maro. Le explică tuturor că firma de defibrilatoare făcea aparate cu baterii pentru uz domestic și că Îi dăduseră și lui unul să se joace cu el. —Mamă, e fantastic, exclamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]