4,819 matches
-
una dintre populațiile vorbitoare de limbă maghiară din Transilvania, secuii (szekleri), care erau identificați istoric și cultural cu maghiarii, erau, de fapt, români „autentici”, pentru că așa arăta biologia lor91. Folosind aceste argumente, eugeniștii români sperau să le dovedească tuturor revizioniștilor maghiari că Transilvania era, fără tăgadă, ocupată predominant de români, ale căror caracteristici biologice ereditare, specifice, capitalul uman cel mai important al țării și sursa vigorii ei viitoare, impuneau anumite obiective pentru regiune și pentru statul român. Astfel, accentul pus pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a dizabilitării politice a comunităților diferite etnic. Dacă membrii „naturali” ai națiunii române erau, prin sânge, prin limba vorbită și prin tradiții, românii, atunci părea că, În mod automat, trebuiau excluși neromânii. În termeni practici, aceasta ar fi Însemnat că maghiarii, germanii, evreii, romii, bulgarii, uncrainenii, rușii, turcii și toate celelalte grupuri etnice, care reprezentau 30% din populația României Mari, erau comunități străine, parazite pentru organismul național 23. Moldovan era Însă mai mult un pragmatic decât un idealist. El era conștient
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Însă cu greu, din cauza insuficienței personalului calificat și specializat. În opinia adepților eugeniei, ritmul În care statul gestiona acest proces era chiar Îngrijorător de lent, iar situația, avertizau eugeniștii, putea să creeze oricând numeroase probleme. Eugeniștii se temeau că birocrații maghiari erau Înclinați să nu prețuiască interesele sănătății națiunii române și, de aceea, nu li se putea Încredința responsabilitatea aplicării normelor eugenice. Adepții eugeniei au mers chiar mult mai departe, argumentând că birocrații care nu erau de etnie română reprezentau o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ales asupra femeilor de etnie maghiară ce se căsătoreau cu bărbați români, pe care le descria drept agenți conștienți ai unei conspirații revizioniste al cărei scop era să deposedeze națiunea română de bărbații ei sănătoși și să crească generații de maghiari devotați cauzei revizioniste: Diferența enormă dintre numărul bărbaților români care iau În căsătorie femei maghiare și numărul bărbaților maghiari care iau de soții femei române arată că exogamia practicată În Transilvania nu este rezultatul unei reale stări de coabitare. Femeile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
elaborate de adepții eugeniei acordau elitelor profesionale un rol privilegiat, de forțe de avangardă, a contribuit esențial la succesul ideilor eugeniste printre membrii intelighenției românești, În special În Transilvania, unde intelectualii sufereau Încă de un complex de inferioritate față de cei maghiari. Cu prețul atribuirii unor responsabilități mai mari față de sănătatea generațiilor viitoare ale națiunii, noua ierarhie rezerva elitei profesionale a României o poziție de putere, privilegiată. În România interbelică, nevoia de siguranță și status avea mai multă greutate decât libertatea individuală
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cu mișcarea și ideile eugeniste reproduc totuși argumente biologizante arată importanța influenței eugeniștilor asupra limbajului În care era formulată disputa mai largă despre educație. Această intruziune a argumentelor eugeniste este extrem de semnificativă pentru analiza măsurilor extremiste adoptate ulterior Împotriva minorităților, maghiari și evrei În special, În privința accesului la educație și instruire profesională 4. Limbajul determinismului biologic devenise o dimensiune importantă a argumentelor În favoarea necesității de a canaliza eforturile și fondurile statului către educarea populației de români „autentici”. Este, de asemenea, important
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aprobată În 1940. Argumentele eugeniste În favoarea reformării profunde a sistemului de educație, În conformitate cu principiul naturii ereditare a intelighenției, al aptitudinilor și talentelor, de cele mai multe ori nu conțin nici o sugestie explicită a diferențelor dintre caracteristicile ereditare, transmise genetic, ale românilor, În comparație cu maghiarii sau evreii. Cu toate acestea, autori precum Petre Râmneanțu sau Iordache Făcăoaru au publicat alte cercetări al căror scop era să detalieze diferențele ireductibile dintre populația de etnie română și minoritățile din România Mare, demonstrate de diferențele În calitatea aglutinării
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
indivizii cu cea mai bună Înzestrare intelectuală ereditară aparțin claselor superioare ridica Însă o problemă importantă pentru mișcarea eugenistă din România, În special pentru grupul din Transilvania, din jurul lui Moldovan. Dacă această concluzie era adevărată, atunci implicația logică era că maghiarii și germanii din Transilvania, care reprezentau marea majoritate a claselor de mijloc urbane, erau, de fapt, superiori românilor, ce alcătuiau, În mare parte, clasele inferioare. Cu toate acestea, nimeni din comunitatea românească nu a confruntat direct contradicția dintre teama eugeniștilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
etnice, pentru că era foarte ușor ca unor candidați maghiari să li se reproșeze că aparțin uneia din cele două categorii, mai ales În contextul temerilor de revizionism, destul de răspândite printre români. Textul statutelor nu făcea Însă nici o referire explicită la maghiari sau alte minorități, acordând, În principiu, oricui dreptul de a candida, chiar dacă nu și pe acela de a fi admis În rândurile Șoimilor Carpaților. Organizația a crescut rapid ajungând În 1934 la 20 000 de membri, cei mai mulți probabil din Transilvania
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
astăzi”44. Unul dintre aspectele alegerilor conjugale pe care eugeniștii Încercau să Îl reglementeze chiar mai strict era cel al purității etnice, În special În cadrul populației urbane din Transilvania. Înainte de 1918, orașele din această regiune fuseseră locuite În majoritate de maghiari și germani. Eugeniștii considerau că populația de etnie română trebuie să recupereze dezavantajul numeric, pentru a putea să asigure viitorul comunității etnice. Astfel, adepții ideilor eugeniste au folosit o retorică negativă a crizei, pentru a descuraja românii să ia În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
doar printr-un efort public conștient de promovare a educației civile românii pot Învăța să distanțeze problemele majore politice, economice și sociale din această perioadă de tranziție de facila lor interpretare biologizantă, prin care vinovați direcți devin „ceilalți”- romii, evreii, maghiarii, homosexualii sau femeile ce doresc să aibă libertatea de a decide asupra propriului corp. Unii politicieni au exploatat o strategie biologizantă, pe care au găsit-o folositoare pentru scopurile lor politice, pentru că argumentele ce apelează la biologie par să ofere
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1999), În special capitolul 4. 37. De fapt, există publicații care au depus un real efort de demascare a acestui tip de extremism. Vezi Dilema, vol. 7, nr. 314, 325, 334, 349, 1999 - patru numere speciale dedicate clișeelor despre romi, maghiari, germani și evrei. 38. Gail Kligman și Susan Gal, „Gendering Postsocialism: Reproduction as Politics in East Central Europe”, În Sorin Antohi și Vladimir Tismăneanu (eds.), Between Past and Future: The Revolutions of 1989 and Their Aftermath, Central European University, Budapesta
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de bază Model extins Masculin 0,11 0,11 Vârsta 0,07 0,08 Numărul anilor de școală 0,24 0,23 Relații 0,10 0,06 Venit 0,07 0,07 Dotarea materială a gospodăriei 0,10 0,08 Maghiar -0,07 ns Oamenii pot influența deciziile politice 0,22 Politica are un efect asupra vieții oamenilor 0,08 Încredere în instituții 0,14 Încredere în actorii politici (partide și lideri) 0,12 R2adj (%) 15 29 Regresie multiplă liniară, backward
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
14 0,07 0,17 0,10 Vârsta 0,13 0,10 ns ns Numărul anilor de școală 0,22 0,10 0,17 0,06 Venit ns ns 0,08 0,06 Relații 0,09 ns 0,08 ns Maghiar 0,07 0,08 ns 0,07 Student -0,17 -0,15 -0,08 -0,06 Ocupație intelectuală/de conducere ns ns 0,06 ns Dotarea materială a gospodăriei 0,15 0,08 0,16 0,11 Urban mare 0
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Modelul extins aduce doar o ușoară îmbunătățire a puterii explicative. Nivelul cunoștințelor politice crește dacă subiectul este bărbat, mai în vârstă și mai interesat de politică. Oarecum surprinzător, deși se informează mai mult despre politică (din media și prin discuții), maghiarii au cunoștințe politice ceva mai scăzute comparativ cu restul populației. Din nou, cei cu încredere scăzută în instituții tind să aibă mai puține cunoștințe (aceeași concluzie rezultă și în urma analizelor realizate de Dumitru Sandu în cadrul EuroBarometrului 63.4, pg. 33
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
EuroBarometrului 63.4, pg. 33). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 12. Determinanții nivelului de cunoștințe politice Variabila independentă Model de bază Model extins Masculin 0,17 0,12 Vârsta 0,12 0,09 Numărul anilor de școală 0,25 0,18 Maghiar -0,06 -0,06 Dotarea materială a gospodăriei 0,24 0,21 Oamenii pot influența deciziile politice - 0,05 Interes declarat pentru politică - 0,12 Informare politică - 0,20 Încredere în instituții - -0,09 R2adj (%) 23 30 Regresie multiplă liniară
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și cei din Transilvania participă într-o măsură mai mare, indiferent de nivelul resurselor. Diferențele de participare remarcate rămân chiar și atunci când sunt controlate statistic toate aceste influențe. Astfel, șansele de participare se dublează aproximativ atunci când respondentul este student sau maghiar și cresc cu aproximativ 50% în cazul în care acesta are una din următoarele caracteristici: bărbat, mai educat, pensionar sau status ocupațional ridicat, sănătos, din Transilvania, știe o limbă străină, nu este un consumator puternic de emisiuni TV (model de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
relațiilor): Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 20. Determinanții tipurilor de alegători (regresie logistică) Tip alegător Variabilă independentă Votant partizan Votant pragmatic Non-votant Afon Sociodemografice Bărbat - Vârsta Numărul de ani de școală Relații + - Venit net în ultima lună Dotarea materială a gospodăriei - Maghiar ++++ ---- Student Șomer/casnică Pensionar Ocupat status scăzut Ocupat status ridicat Mediu urban de mici dimesiuni --- +++ Mediu urban de dimensiuni medii -------- ++++ Mediu urban de dimensiuni mari -- Mediu urban de dimensiuni foarte mari ++++ ---- Transilvania - ++ ++ --- Moldova + -- Muntenia +++ Încredere în partide Nu are încredere
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și că alegătorii au de unde alege, însă consideră că indiferent cine câștigă alegerile lucrurile merg la fel, cu sentimente ceva mai pozitive față de orientarea politico-economică actuală, mai integrați social. Principalele caracteristici care diferențiază votanții „partizani” de cei „pragmatici” sunt etnia (maghiarii sunt „partizani” și nu „pragmatici”) și încrederea în partide (încredere ridicată au într-o măsură mai mare „partizanii” iar moderată „pragmaticii”). Votanții „afoni” sunt într-o măsură mai mare fără relații, aparțin mediilor urban de dimensiuni mici sau medii, din
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
PRM Indecis Nu votează Sociodemografice Bărbat 1,37 Vârsta 0,98 1,01 Numărul de ani de școală 1,17 0,96 1,07 Relații 0,91 1,08 Venit net în ultima lună Dotarea materială a gospodăriei 1,46 Maghiar 0,16 0,18 0,00 0,58 Șomer/casnică Pensionar 1,58 Student Ocupat status ridicat Urban mare Transilvania 0,49 Muntenia 0,45 Evaluări generale ale contextului Direcția în care merge țara (-1 greșită; +1 bună) Probleme la
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ridicată în PSD. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 5. Predictori ai încrederii în partide (regresie logistică; model parțial) Variabilă dependentă: încredere mare în... PSD D.A. PRM Vârsta 1,01 1,01 Numărul de ani de școală 0,95 0,94 Maghiar 0,29 0,25 Ocupat status ridicat 0,75 Mediu urban de mari dimensiuni 0,64 0,53 Muntenia 1,32 Direcția în care merge țara (-1 greșită; +1 bună) 1,13 0,80 Probleme la nivelul localității 0,98
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p ≤ 0,05). Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 6. Predictori ai încrederii în partide (regresie logistică; model complet) Variabilă dependentă: încredere mare în... PSD D.A. PRM Numărul de ani de școală 0,97 Maghiar 0,45 Pensionar 1,64 Ocupat status ridicat 0,65 Mediul urban de mari dimensiuni 0,67 1,39 0,60 Muntenia 1,41 Probleme la nivelul localității 0,98 Mulțumirea față de traiul din prezent 0,76 Evoluția traiului comparativ
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
arată lipsa unei relații semnificative statistic (p≤0.05). Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 7. Predictori ai partizanatului (regresie logistică; model parțial) Variabilă dependentă: partizan... PSD D.A. PRM Bărbat 1,70 Numărul anilor de școală 0,92 Relații 1,09 Maghiar 0,33 0,53 0,00 Pensionar 1,81 Transilvania 1,92 Muntenia 1,84 Direcția în care merge țara (-1 greșită; +1 bună) 1,37 0,71 Probleme la nivelul zonei 0,96 Evoluția așteptată a traiului pentru anul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de asociere pozitivă, iar o valoare subunitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p ≤ 0,05). Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 8. Predictori ai partizanatului (regresie logistică; model complet) Variabilă dependentă: partizan... PSD D.A. PRM Maghiar 0,42 Pensionar 1,38 Transilvania 0,39 Muntenia 0,41 Probleme la nivelul localității 1,02 Evoluția așteptată a traiului pentru anul următor 0,70 Interes declarat pentru politică 1,56 Se informează pe teme politice 1,13 1
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
la sfîrșitul războiului președintele cehoslovac Edvard Beneš a hotărît să Îi „transfere” În țările lor „de baștină”. Ca o politică unilaterală, de inspirație cehă, aceste expulzări au fost bine primite de cehi, dar nici slovacii nu se Împotriveau mutării etnicilor maghiari. În mod clar, tratamentul nedrept de care au beneficiat est-europenii nu a fost doar inițiativa comuniștilor sovietici, așa cum le plăcea guvernelor occidentale să afirme În timpul Războiului Rece. De fapt, Vestul nu era nici pe departe inocent În această problemă a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]