KorAP: Find »[drukola/base=magistratură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...67 68 69 ...2217 >

55,424 matches

Corola-website/Law/118549_a_119878

de ministrul justiției sau nu, ori dacă va accepta propunerea ministrului justiției de a transfera un judecător sau de a-l promova. Orice recomandare sau, după caz, propunere ar face ministrul justiției, ea poate fi blocată de Consiliul Superior al Magistraturii, dacă acesta nu este de acord cu acceptarea ei. Așa fiind, nu sunt știrbite atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii. De altfel, în prezent, în ceea ce îi privește pe judecătorii Curții Supreme de Justiție, conform Legii nr. 56/1993, Colegiul permanent

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
a-l promova. Orice recomandare sau, după caz, propunere ar face ministrul justiției, ea poate fi blocată de Consiliul Superior al Magistraturii, dacă acesta nu este de acord cu acceptarea ei. Așa fiind, nu sunt știrbite atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii. De altfel, în prezent, în ceea ce îi privește pe judecătorii Curții Supreme de Justiție, conform Legii nr. 56/1993, Colegiul permanent al acestei Curți are, între atribuțiile sale, si pe aceea de a prezenta recomandări Consiliului Superior al Magistraturii pentru

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
al Magistraturii. De altfel, în prezent, în ceea ce îi privește pe judecătorii Curții Supreme de Justiție, conform Legii nr. 56/1993, Colegiul permanent al acestei Curți are, între atribuțiile sale, si pe aceea de a prezenta recomandări Consiliului Superior al Magistraturii pentru numirea de judecători la instanța supremă, fără a se considera că prin această sunt știrbite prerogativele Consiliului Superior al Magistraturii. În realitate, prin modul în care sunt reglementate, în actuala formulare, textele art. 73, se realizează o conlucrare strânsă

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
Colegiul permanent al acestei Curți are, între atribuțiile sale, si pe aceea de a prezenta recomandări Consiliului Superior al Magistraturii pentru numirea de judecători la instanța supremă, fără a se considera că prin această sunt știrbite prerogativele Consiliului Superior al Magistraturii. În realitate, prin modul în care sunt reglementate, în actuala formulare, textele art. 73, se realizează o conlucrare strânsă, o colaborare a autorităților judecătorească și executivă în asigurarea bunei funcționari a instanțelor judecătorești, a parchetelor și evitarea oricărui blocaj. A

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
autorităților judecătorească și executivă în asigurarea bunei funcționari a instanțelor judecătorești, a parchetelor și evitarea oricărui blocaj. A accepta ideea, care se caută a fi acreditata prin sesizările adresate Curții Constituționale, în sensul că, în ceea ce privește numirile, promovările și transferările în magistratură, acestea ar trebui să fie exclusiv de resortul Consiliului Superior al Magistraturii, fără nici un amestec din partea executivului, ar însemna să se nege necesitatea colaborării între autoritățile statului, a echilibrului care trebuie să existe între acestea, ceea ce contravine concepției moderne despre

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
parchetelor și evitarea oricărui blocaj. A accepta ideea, care se caută a fi acreditata prin sesizările adresate Curții Constituționale, în sensul că, în ceea ce privește numirile, promovările și transferările în magistratură, acestea ar trebui să fie exclusiv de resortul Consiliului Superior al Magistraturii, fără nici un amestec din partea executivului, ar însemna să se nege necesitatea colaborării între autoritățile statului, a echilibrului care trebuie să existe între acestea, ceea ce contravine concepției moderne despre separația puterilor. În cazul în care ministrul justiției, prin recomandările sau propunerile

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
necesitatea colaborării între autoritățile statului, a echilibrului care trebuie să existe între acestea, ceea ce contravine concepției moderne despre separația puterilor. În cazul în care ministrul justiției, prin recomandările sau propunerile făcute ori prin refuzul de a investi Consiliul Superior al Magistraturii cu propuneri ori recomandări, ar bloca activitatea Consiliului Superior al Magistraturii și ar perturbă astfel activitatea autorităților judecătorești, el ar fi tras la răspundere în condițiile Constituției și ale legilor în vigoare. Prevederea alin. 4 al art. 73 din lege

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
între acestea, ceea ce contravine concepției moderne despre separația puterilor. În cazul în care ministrul justiției, prin recomandările sau propunerile făcute ori prin refuzul de a investi Consiliul Superior al Magistraturii cu propuneri ori recomandări, ar bloca activitatea Consiliului Superior al Magistraturii și ar perturbă astfel activitatea autorităților judecătorești, el ar fi tras la răspundere în condițiile Constituției și ale legilor în vigoare. Prevederea alin. 4 al art. 73 din lege, care stabilește că, pentru numirea în funcția de președinte al Curții

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
președinte al Curții Supreme de Justiție, vor fi prezentate Președintelui României trei propuneri, nu încalcă nici o dispoziție constituțională. Nici o prevedere a Constituției nu conține restricții în ceea ce privește numărul de propuneri ce pot fi prezentate Președintelui României pentru numirile în funcțiile din magistratură. Este firesc ca pentru funcția supremă în magistratură să fie oferită posibilitatea Președintelui țării de a desemna pe cel pe care îl consideră cel mai potrivit pentru înaltă misiune ce îi va reveni; h) cu privire la art. 79^1, se arată

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
prezentate Președintelui României trei propuneri, nu încalcă nici o dispoziție constituțională. Nici o prevedere a Constituției nu conține restricții în ceea ce privește numărul de propuneri ce pot fi prezentate Președintelui României pentru numirile în funcțiile din magistratură. Este firesc ca pentru funcția supremă în magistratură să fie oferită posibilitatea Președintelui țării de a desemna pe cel pe care îl consideră cel mai potrivit pentru înaltă misiune ce îi va reveni; h) cu privire la art. 79^1, se arată că măsura detașării, astfel cum este prevăzută în

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
în textul criticat, nu încalcă în nici un fel statutul judecătorilor sau al procurorilor, așa cum este el prevăzut de Constituție. Această măsură nu poate fi luată decât cu consimțământul scris al judecătorului sau al procurorului, astfel încât Ministerul Justiției, Institutul Național al Magistraturii sau alte instituții publice să poată beneficia, când este necesar, de experiență profesională și de cunoștințele de specialitate ale magistratului. Din moment ce acestea sunt rațiunile și condițiile detașării, iar în nici un caz motive de ordin politic, rezultă că art. 79^1

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
forța juridică supremă. Or, din dispozițiile constituționale rezultă, astfel cum s-a reținut și prin Decizia Curții Constituționale nr. 73/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 22 octombrie 1996, că Ministerul Public reprezintă o magistratură specială care nu îndeplinește atribuții jurisdicționale. Aceste considerente își păstrează valabilitatea și în prezent, neintervenind nici un element care să conducă la reconsiderarea lor, astfel încât soluția din art. 1, care face distincție între autoritatea judecătorească și puterea judecătorească, nu este în

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
fundamentală și trebuie respectate de către toate autoritățile. Pe de altă parte, art. 80 alin. (2) din Constituție se referă la "puterile statului", astfel încât și acest text constituie un temei pentru aprecierea textului atacat ca fiind constituțional. Nici Consiliul Superior al Magistraturii nu face parte din puterea judecătorească, deoarece nu înfăptuiește justiția, ci reprezintă un organism care se interpune între puterea judecătorească și puterea executivă, reprezentată de Președintele României și Guvern, în principal pentru asigurarea unei cât mai depline independente a justiției

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
astfel cum presupune profesia. 7. Nu este întemeiata nici obiecția de neconstituționalitate formulată în legătură cu art. 73 din lege. Potrivit art. 124 alin. (1) teza finală din Constituție, promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile legii. Pe de altă parte, art. 133 alin. (1) teza întâi din legea fundamentală stabilește, de asemenea, ca, în condițiile legii, Consiliul Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile legii. Pe de altă parte, art. 133 alin. (1) teza întâi din legea fundamentală stabilește, de asemenea, ca, în condițiile legii, Consiliul Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari. Așadar legiuitorul constituant a stabilit că prin lege să se detalieze modalitățile de numire a judecătorilor și a procurorilor, precum și cele de avansare, de transfer și

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
prin lege să se detalieze modalitățile de numire a judecătorilor și a procurorilor, precum și cele de avansare, de transfer și de sancționare a judecătorilor. De aceea, faptul că textul atacat a introdus recomandarea ministrului justiției în legătură cu atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii nu contravine Constituției. Consiliul Superior al Magistraturii nu este ținut de recomandarea ministrului justiției și o poate refuza, solicitând alte recomandări. În măsura în care ministrul justiției ar bloca procesul firesc de numire, de promovare sau de transferare nefăcând alte recomandări, se poate

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
numire a judecătorilor și a procurorilor, precum și cele de avansare, de transfer și de sancționare a judecătorilor. De aceea, faptul că textul atacat a introdus recomandarea ministrului justiției în legătură cu atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii nu contravine Constituției. Consiliul Superior al Magistraturii nu este ținut de recomandarea ministrului justiției și o poate refuza, solicitând alte recomandări. În măsura în care ministrul justiției ar bloca procesul firesc de numire, de promovare sau de transferare nefăcând alte recomandări, se poate angaja răspunderea ministrului justiției, pentru neîndeplinirea unei

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
refuza, solicitând alte recomandări. În măsura în care ministrul justiției ar bloca procesul firesc de numire, de promovare sau de transferare nefăcând alte recomandări, se poate angaja răspunderea ministrului justiției, pentru neîndeplinirea unei obligații legale. Numai în cazul în care Consiliul Superior al Magistraturii nu ar avea dreptul de a dispune asupra recomandărilor, textul ar fi fost neconstituțional, deoarece ar fi transformat consiliul într-o curea de transmisie între două componente ale puterii executive. Soluția din text are în vedere faptul că ministrul justiției

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
executive. Soluția din text are în vedere faptul că ministrul justiției, prin aparatul pe care îl are la dispoziție, este în permanență informat asupra situației magistraților. Pe de altă parte, potrivit art. 73 alin. 3 din lege, Consiliul Superior al Magistraturii poate cere Ministerului Justiției, instanțelor judecătorești sau parchetelor relații sau acte referitoare la activitatea profesională ori la conduită magistraților, iar art. 46 alin. 1 din Regulamentul Consiliului Superior al Magistraturii stabilește că membrii săi se pot informa și la sediile

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
potrivit art. 73 alin. 3 din lege, Consiliul Superior al Magistraturii poate cere Ministerului Justiției, instanțelor judecătorești sau parchetelor relații sau acte referitoare la activitatea profesională ori la conduită magistraților, iar art. 46 alin. 1 din Regulamentul Consiliului Superior al Magistraturii stabilește că membrii săi se pot informa și la sediile instanțelor și ale parchetelor cu privire la problemele care intră în competența să. Desigur că ar putea fi de discutat dacă legiuitorul actual s-a oprit la cea mai bună soluție, excluzând

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
problemele care intră în competența să. Desigur că ar putea fi de discutat dacă legiuitorul actual s-a oprit la cea mai bună soluție, excluzând posibilitatea ca și alte structuri legate de înfăptuirea justiției să facă recomandări Consiliului Superior al Magistraturii, dar soluția din textul atacat reprezintă o opțiune politică a Parlamentului, pe care Curtea Constituțională nu o poate cenzură, nefiind în contradicție cu Constituția. Pe de altă parte, în cadrul unei conlucrări între Consiliul Superior al Magistraturii și ministrul justiției, nici

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
recomandări Consiliului Superior al Magistraturii, dar soluția din textul atacat reprezintă o opțiune politică a Parlamentului, pe care Curtea Constituțională nu o poate cenzură, nefiind în contradicție cu Constituția. Pe de altă parte, în cadrul unei conlucrări între Consiliul Superior al Magistraturii și ministrul justiției, nici textele constituționale și nici textul legal atacat nu împiedică pe membrii consiliului să-l informeze pe ministru asupra unor situații de care au luat cunoștință și care ar justifica formularea unor recomandări de către ministrul justiției. Critică

DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/118549_a_119878]
Corola-website/Law/117839_a_119168

Partea I, nr. 197 din 13 august 1992, cu modificările ulterioare, se modifica și se completează după cum urmează: 1. Articolul 1 va avea următorul cuprins: "Art. 1. - Autoritatea judecătorească se compune din instanțele judecătorești, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii, fiecare cu atribuțiile proprii prevăzute de Constituție și de lege. Puterea judecătorească este separată de celelalte puteri ale statului, având atribuții proprii ce sunt exercitate prin instanțele judecătorești, în conformitate cu principiile și dispozițiile prevăzute de Constituție și de celelalte legi ale

LEGE nr. 142 din 24 iulie 1997 privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/117839_a_119168]
complet de divergenta. Completul de divergenta se constituie prin includerea, în completul de judecată, a președintelui sau a vicepreședintelui instanței ori a unui alt judecător desemnat de președinte." 9. Articolul 19 va avea următorul cuprins: "Art. 19. - Consiliul Superior al Magistraturii și ministrul justiției veghează la respectarea independenței justiției. Ministrul justiției răspunde de buna organizare și funcționare a justiției ca serviciu public. Prin judecători inspectori de la curțile de apel, ministrul justiției este informat cu privire la funcționarea instanțelor și la abaterile de natura

LEGE nr. 142 din 24 iulie 1997 privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/117839_a_119168]
prin procurori inspectori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție și din parchetele de pe lângă curțile de apel sau alți procurori delegați, exercita controlul asupra tuturor procurorilor. Când considera necesar, ministrul justiției, din proprie inițiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, efectuează controlul prin inspectori generali sau prin procurori detasati în Direcția relații cu Ministerul Public și coordonarea strategiei antiinfractionale din cadrul Ministerului Justiției. Controlul se efectuează prin verificarea lucrărilor, a modului cum se desfășoară raporturile de serviciu cu justițiabilii și cu

LEGE nr. 142 din 24 iulie 1997 privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/117839_a_119168]