5,805 matches
-
instalarea se face lent, în câteva zile, pacientul poate fi asimptomatic. Un pacient cu hiponatremie severă simptomatică impune terapie de urgență, în timp ce pacientul asimptomatic poate fi tratat gradat. Hiponatremia și hipoosmolalitatea sunt obișnuit sinonime, exceptând următoarele situații: • hiperproteinemiile importante (mielom, maladia Waldenstrom) sau marile hiperlipidemii. Normal, volumul de apă plasmatică este de 93 %, restul fiind ocupat de grăsimi și proteine. în hiperproteinemii și hiperlipidemii apa plasmatică este redusă, lipidele și proteinele ocupând o parte mai importantă din volumul plasmatic (1 ml
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
reprezentată de hipoventilația alveolară. Hipoventilația alveolară poate fi acută, situație în care intervin doar sistemele tampon, sau cronică, când intervine compensarea metabolică renală. Hipercapnia acută poate apare în: obstrucția căilor aeriene, depresie respiratorie (morfină, hipnotice, leziune nervoasă), miastenie, sindrom Guillain-Barré, maladii restrictive (pneumopatie, pneumotorax). Hipercapnia cronică se întâlnește în BPOC, sindromul somn-apnee, obezitate, maladii restrictive (fibroză pulmonară, deformări ale cutiei toracice). Manifestările clinice ale hipercapniei acute sunt: HTA, transpirații, cefalee, confuzie, somnolență. Hipercapnia cronică este puțin simptomatică, bicarbonatul crescând de o
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
doar sistemele tampon, sau cronică, când intervine compensarea metabolică renală. Hipercapnia acută poate apare în: obstrucția căilor aeriene, depresie respiratorie (morfină, hipnotice, leziune nervoasă), miastenie, sindrom Guillain-Barré, maladii restrictive (pneumopatie, pneumotorax). Hipercapnia cronică se întâlnește în BPOC, sindromul somn-apnee, obezitate, maladii restrictive (fibroză pulmonară, deformări ale cutiei toracice). Manifestările clinice ale hipercapniei acute sunt: HTA, transpirații, cefalee, confuzie, somnolență. Hipercapnia cronică este puțin simptomatică, bicarbonatul crescând de o manieră cronică; corecția brutală poate duce la alcaloză metabolică. Tratamentul acidozei respiratorii este
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
activ. Volumul de distribuție Medicamentul difuzează în diferite organe și țesuturi din organism, în funcție de importanța irigării lor și a lipofiliei substanței. Volumul de distribuție poate varia în funcție de anumite stări fiziologice (vârstă, obezitate, sarcină) sau patologice (insuficiența hepatică, renală, cardiacă sau maladii inflamatorii). In insuficiența renală (IR) legătura cu proteinele plasmatice este diminuată, pentru cea mai mare parte din medicamente (atingere renală severă, sindrom nefrotic) - vezi Tabel 1. Difuziunea unui medicament în organism poate fi modificată la uremic când spațiile de difuziune
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
hipotiroidia (când scade sinteza de corticosteroid-binding globulin). Dimpotrivă, în insuficiența hepatică scade conversia prednisonului în metabolitul său activ, prednisolonul). Bolusul IV are un interes dublu: controlul rapid al inflamației și reducerea dozei totale cumulate. Indicații principale: Manifestările extrarenale ale unor maladii sistemice (de ex. în LES cu trombopenie, afectare neurologică sau pulmonară); Pusee evolutive de PR; Vasculite necrozante (PAN, Wegener, Churg-Strauss); în formele severe se asociază cu plasmafereză; Tratamentul de atac al unor sindroame nefrotice primitive sau secundare unor boli sistemice
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
a ținut conferințe, a dat consultații, a înființat „Universitatea de sub Pământ”. A ieșit din detenție în 1964 și a luat-o de la capăt în același stil irepresibil: agitat, radical, zorit, justițiar, cu limba rea și fraza inspirată, trecând ușor de la maladiile morale ale „ilfovismului” (varianta cea mai decăzută a balcanismului) la Constantin Brâncuși și la problemele metafizicii. Această bulimie spirituală și acest stil repezit, autoritar și deosebit de pitoresc se văd mai bine în literatura sa confesivă. Eseurile și portretele, scrise în
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
întorcându-se împotriva sensului întunecat și, în definitiv, dramatic al unei societăți aflate în declin, nu datorită unor factori din afară, cât mai cu seamă unui morb interior care nu iartă. Întregul univers uman imaginat repetă ciclul natural al unei maladii, de la contaminare până la dezastru. Invazia urâtului sub toate formele posibile nu e decât metafora degringoladei mai cuprinzătoare a unei lumi ce își macină resursele vitale în contemplarea propriei alunecări spre moarte. Omniprezența unui ochi de un realism lucid, necruțător în
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
pusă în seama unui personaj. Simptomatologia pronunțat fiziologică a stărilor interioare, unită cu frecvența cazurilor clinice, a și condus câteodată la concluzia existenței unei orientări naturaliste a romancierei. Totuși, nu se întâlnește decât întâmplător explicația pe bază de ereditate, prezența maladiilor justificându-se mai mult prin preocuparea predilectă pentru analiză. Căci este limpede că boala provoacă îndeobște mari mutații sufletești, fiind, pe de altă parte, și destul de răspândită în realitate spre a putea fi ocolită de literatură. Interdependența psihofizică, accentul analizei
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
efectuează „disecții” asupra personajelor, fie că se limitează la a expune jurnalul banalității existențelor, scriitorul află soluții care să îl salveze din încrâncenarea pe care temele frecventate o presupun. Acestea sunt ironia și aparenta detașare (tipic medicală) în fața gravității unor maladii sau chiar a morții. Formula narativă e definită totodată prin remarcabila știință de a mânui substanța epică și a întreține ritmul necesar captivării cititorului, tradus prin alternanța dintre povestitul cu farmec și efectele bruște, de tipul „loviturilor de teatru”. De
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
iar scopul său nu este atât înțelegerea, comunicarea, oglindirea în afară, cât oglindirea, narcisiacă, în sine însuși. Bujor Nedelcovici are talentul de a individualiza, literar vorbind, o temă morală frecventă. El nu construiește, propriu-zis, o tipologie memorabilă, sugerează doar [...] o maladie morală a timpului și consecințele ei [...], împinge lucrurile spre parabolă, dar trebuie spus că, având fin instinct de romancier, nu insistă și nu complică parabola. El rămâne în planul realului (viața morală a indivizilor) și asta e bine, pentru că aici
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
Mendras (1997) asupra ,,clivajului” dintre Europa Occidentală și ,,cealaltă Europă”, răsăriteană, o viziune argumentată religios (creștinismul catolic și protestant versus ortodoxie și islam), precum și prin procesele istorice legate de națiune, capitalism și democrație. Potrivit lui Mesnil, este vorba aici despre o ,,maladie identitară”, cu rădăcini istorice coborâte până la Carol cel Mare, apoi la Marea Schismă și la cruciada din 1204, fapt ce continuă a produce și azi ,,cartografii mentale” sau ,,rupturi” de civilizație de tipul ,,spațiului Schengen” sau cel al războiului din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
culturii românești, București, 1975; Hippias Minor, Hippias Maior, Ion, Euthyphron, Lysis, Menon, Phaidon, Phaidros, în Platon, Opere, II, București, 1976, IV, București, 1983; Despărțirea de Goethe, București, 1976 Sentimentul românesc al ființei, București, 1978; Spiritul românesc în cumpătul vremii. Șase maladii ale spiritului contemporan, București, 1978; Povestiri despre om. După o carte a lui Hegel, București, 1980; Devenirea întru ființă, vol. I: Încercare asupra filosofiei tradiționale, vol. II: Tratat de ontologie, București, 1981; Trei introduceri la „Devenirea întru ființă”, București, 1984
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
deschiderea către viitoarele inițiative ale criticului, care se vor axa pe pragmatica textului. Asaltul „Caragialiei” este reluat, într-o manieră mai personală, în Caragiale, firește (1999). Cartea reciclează, mai întâi, studiile mai vechi, care, revăzute și aduse la zi, depistează maladiile esențiale ale omului caragialesc: hipersintaxia și hipersemantismul (în traducere aproximativă: entropia lumii operei comice), care conduc la efasarea, până la vidul lăuntric, a identității de sine a indivizilor și a identității lor exterioare, ambele devenind „lichide”, „pură convenție”. Partea a doua
PAPADIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
de baza economică. Statul, politica sau cultura aparțin suprastructurii, iar odată cu rezolvarea contradicțiilor dintre clase prin revoluții apar și premisele dispariției statului și a politicii. Ceea ce pentru Marx era un conflict de clasă, pentru Durkheim era o criză sau o maladie morală. Societățile moderne ale vremii ar fi fost dominate de interesele economice, de o diferențiere tot mai accentuată a funcțiilor și persoanelor și de o lipsă a consensului moral pe care să se bazeze ordinea socială. Tranziția de la societatea tradițională
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pentru a semnifica și pentru a fixa o direcție. Construcția identității apare astfel ca o activitate cognitivă ce organizează informația necesară pentru sine în raport cu un curs al acțiunii. Eșecurile individuale în tranziție sunt de fapt eșecuri în construcția identitară. Două maladii par să fie sursa acestor eșecuri: maladia depresiei și a confuziei. Prima este derivată din explozia libertății și din multiplicarea referințelor culturale, de consum, de acțiune etc. Ea se manifestă printr-o inflație necontrolată a aspirațiilor și opțiunilor și printr-
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o direcție. Construcția identității apare astfel ca o activitate cognitivă ce organizează informația necesară pentru sine în raport cu un curs al acțiunii. Eșecurile individuale în tranziție sunt de fapt eșecuri în construcția identitară. Două maladii par să fie sursa acestor eșecuri: maladia depresiei și a confuziei. Prima este derivată din explozia libertății și din multiplicarea referințelor culturale, de consum, de acțiune etc. Ea se manifestă printr-o inflație necontrolată a aspirațiilor și opțiunilor și printr-o dilatare a subiectivității. Autonomia și libertatea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
stare de inacțiune și de perpetuă prospectare. Prea multe scopuri posibile și nici unul mobilizator, prea multe căi de acțiune și nici o opțiune pentru o alternativă, o permanentă reflecție și nici o decizie, chemarea căii impuse, inexistența ei și căderea în depresie. Maladia depresiei psihice, convertită în inacțiune, este de fapt reversul identitar al lipsei de construcție a sinelui și al lipsei de suport în protecția structurală dispărută. Cealaltă maladie e generată de confuzia valorică și de starea anomică specifice tranziției. Este maladia
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
reflecție și nici o decizie, chemarea căii impuse, inexistența ei și căderea în depresie. Maladia depresiei psihice, convertită în inacțiune, este de fapt reversul identitar al lipsei de construcție a sinelui și al lipsei de suport în protecția structurală dispărută. Cealaltă maladie e generată de confuzia valorică și de starea anomică specifice tranziției. Este maladia confuziei valorice. Știm că orice acțiune normală este condiționată de selecția și orientarea valorică, astfel că dezordinea în acțiuni este congruentă cu confuzia valorică tot așa cum fluxul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Maladia depresiei psihice, convertită în inacțiune, este de fapt reversul identitar al lipsei de construcție a sinelui și al lipsei de suport în protecția structurală dispărută. Cealaltă maladie e generată de confuzia valorică și de starea anomică specifice tranziției. Este maladia confuziei valorice. Știm că orice acțiune normală este condiționată de selecția și orientarea valorică, astfel că dezordinea în acțiuni este congruentă cu confuzia valorică tot așa cum fluxul convergent și eficient de acțiuni este congruent cu un sistem valoric coerent. În
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
capabilă să introducă ordine și echilibru în sistemul valorilor și normelor. Singurul agent capabil să fixeze cadrul valoric coerent și să elimine redundanța anomică este individul însuși prin propria construcție identitară. Identitatea devine condiția acțiunii eficiente, calea de depășire a maladiei confuziei ce corespunde stării anomice și factorul generator de succese. Sinele individual, încrezător în propriile forțe, își construiește propria identitate, devine agent al acțiunilor eficiente, pentru că altfel se pierde în meandrele tranziției. Din păcate, deocamdată, proporția celor întârziați în construcția
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
anomice și factorul generator de succese. Sinele individual, încrezător în propriile forțe, își construiește propria identitate, devine agent al acțiunilor eficiente, pentru că altfel se pierde în meandrele tranziției. Din păcate, deocamdată, proporția celor întârziați în construcția identitară și afectați de maladia depresiei psihice sau a confuziei valorice este încă foarte mare. Inegalitățile nu par să stagneze sau să intre în recesiune, ci mai degrabă cresc și iau proporții endemice. 3.4. Societatea holistă și societatea individualizată. Câteva implicații metodologice M-am
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de prosperitate economică și confort psihologic. Inegalitățile recente sunt, pe de o parte, adăugate ca o specie nouă și distinctă în clasa mai cuprinzătoare a inegalităților. Ele sunt efecte subiective ale acelui sine individual care este ineficient social, afectat de maladiile tranziției și căzut în incapacitatea de acțiune. Pe de altă parte, inegalitățile recente au o funcție metasocială în măsura în care preiau și amplifică inegalitățile clasice și efectele lor. Individualizarea nu modifică forma și extensia inegalităților clasice: săracul tot sărac rămâne, chiar dacă a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
oarecare timiditate își face apariția și la ședințele cenaclului Sburătorul. În 1927 revine la Craiova, intrând în învățământ. Ca profesor suplinitor, predă la Liceul „Carol I” și la Liceul Militar „D.A. Sturdza”. De prin 1929 încep să se manifeste semnele maladiei ce avea să îi aducă sfârșitul. În căutarea unui aer întremător, M. se mută la Câmpulung, ținând acolo, din 1930, ore la Seminar și la Școala Comercială. Însă ftizia care îl mistuie ia un curs galopant, așa încât suferindul, revenit în
MILCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
profundă cunoaștere de sine poate anticipa recunoașterea tainei lui Dumnezeu. Acest exercițiu de recunoaștere și recunoștință poate fi comutat de la un nivel individual într-un plan comunitar. Este ceea ce încearcă să sugereze meditația noastră teologică asupra sensului istoriei și al maladiilor ei. O reflecție asupra politicului își poate găsi locul într-o inspirată vecinătate cu meditația monastică. Este o descoperire făcută pe cont propriu, parcurgând câteva scrieri ale unor autori duhovnicești din vechime (e.g., Evagrie Ponticul) sau contemporaneitate (e.g., arhimandritul Sofronie
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
vizitându-ne țara, că avem mulți monahi, dar nu și un monahism... Ce va fi zicând oare patronul pustnicilor, cel îmbrăcat în mantie de călugăr ca Botezător al Domnului? Când oare vreun ieromonah virtuos a rostit un cuvânt răspicat despre maladiile momentului, fără să fi primit totuși o mustrare, scrisă ori verbală, de la arhiereu? Câți dintre Irozii și nerozii puterii seculare de astăzi au fost oare înfruntați la scenă deschisă, după modelul Înaintemergătorului sau poate al celuilalt Ioan, cel cu gura
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]