KorAP: Find »[drukola/base=management & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...67 68 69 ...6433 >

160,815 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233

specifice: marketing, resurse umane, management. Spre deosebire de acestea, comportamentul organizațional este mai degrabă o disciplină meta-departamentală, o disciplină utilă tuturor membrilor organizațiilor pentru a eficientiza propriile relații în cadrul organizației și în afara acesteia, în mediul organizațional. Iată câteva definiții clarificatoare pentru disciplinele management, marketing, management al resurselor umane și comportament organizațional. Managementul Este procesul de exercitare și facilitare a controlului și coordonării în și între departamentele unei organizații. Există trei niveluri diferite de management: Managementul general: formulează strategii și politici de implementare pentru

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
resurse umane, management. Spre deosebire de acestea, comportamentul organizațional este mai degrabă o disciplină meta-departamentală, o disciplină utilă tuturor membrilor organizațiilor pentru a eficientiza propriile relații în cadrul organizației și în afara acesteia, în mediul organizațional. Iată câteva definiții clarificatoare pentru disciplinele management, marketing, management al resurselor umane și comportament organizațional. Managementul Este procesul de exercitare și facilitare a controlului și coordonării în și între departamentele unei organizații. Există trei niveluri diferite de management: Managementul general: formulează strategii și politici de implementare pentru organizație în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
este mai degrabă o disciplină meta-departamentală, o disciplină utilă tuturor membrilor organizațiilor pentru a eficientiza propriile relații în cadrul organizației și în afara acesteia, în mediul organizațional. Iată câteva definiții clarificatoare pentru disciplinele management, marketing, management al resurselor umane și comportament organizațional. Managementul Este procesul de exercitare și facilitare a controlului și coordonării în și între departamentele unei organizații. Există trei niveluri diferite de management: Managementul general: formulează strategii și politici de implementare pentru organizație în ansamblu; Managementul de nivel mediu: este exercitat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
în mediul organizațional. Iată câteva definiții clarificatoare pentru disciplinele management, marketing, management al resurselor umane și comportament organizațional. Managementul Este procesul de exercitare și facilitare a controlului și coordonării în și între departamentele unei organizații. Există trei niveluri diferite de management: Managementul general: formulează strategii și politici de implementare pentru organizație în ansamblu; Managementul de nivel mediu: este exercitat de responsabilii cu administrarea resurselor organizației în scopul atingerii obiectivelor acesteia; Managementul de nivel inferior: supervizează și dirijează activitatea angajaților. Marketingul Este

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
mediul organizațional. Iată câteva definiții clarificatoare pentru disciplinele management, marketing, management al resurselor umane și comportament organizațional. Managementul Este procesul de exercitare și facilitare a controlului și coordonării în și între departamentele unei organizații. Există trei niveluri diferite de management: Managementul general: formulează strategii și politici de implementare pentru organizație în ansamblu; Managementul de nivel mediu: este exercitat de responsabilii cu administrarea resurselor organizației în scopul atingerii obiectivelor acesteia; Managementul de nivel inferior: supervizează și dirijează activitatea angajaților. Marketingul Este „procesul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
resurselor umane și comportament organizațional. Managementul Este procesul de exercitare și facilitare a controlului și coordonării în și între departamentele unei organizații. Există trei niveluri diferite de management: Managementul general: formulează strategii și politici de implementare pentru organizație în ansamblu; Managementul de nivel mediu: este exercitat de responsabilii cu administrarea resurselor organizației în scopul atingerii obiectivelor acesteia; Managementul de nivel inferior: supervizează și dirijează activitatea angajaților. Marketingul Este „procesul de planificare-concepere, fixare a prețului, promovare și distribuire a ideilor, bunurilor și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
și între departamentele unei organizații. Există trei niveluri diferite de management: Managementul general: formulează strategii și politici de implementare pentru organizație în ansamblu; Managementul de nivel mediu: este exercitat de responsabilii cu administrarea resurselor organizației în scopul atingerii obiectivelor acesteia; Managementul de nivel inferior: supervizează și dirijează activitatea angajaților. Marketingul Este „procesul de planificare-concepere, fixare a prețului, promovare și distribuire a ideilor, bunurilor și serviciilor pentru a crea schimburi care să satisfacă obiectivele individuale și ale organizațiilor” (Marketing News, 1985, apud

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
determinarea acestor nevoi, conceperea produsului adaptat la ele, fixarea prețului acceptabil pentru client și promovarea produsului), vânzările sunt centrate pe nevoile vânzătorului, urmărind exclusiv vânzarea produsului care este deja conceput și promovat (Proctor, T. 1996). Ignorarea faptului că procesul de management este „responsabil pentru identificarea, anticiparea și satisfacerea cerințelor clientului în mod eficient și profitabil” (Proctor, 1996, p. 3) conduce la ceea ce s-a numit miopia marketingului, adică „eșecul managementului în a mai recunoaște scopul afacerii/organizației” (Levitt, 1962, apud Proctor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
conceput și promovat (Proctor, T. 1996). Ignorarea faptului că procesul de management este „responsabil pentru identificarea, anticiparea și satisfacerea cerințelor clientului în mod eficient și profitabil” (Proctor, 1996, p. 3) conduce la ceea ce s-a numit miopia marketingului, adică „eșecul managementului în a mai recunoaște scopul afacerii/organizației” (Levitt, 1962, apud Proctor, 1996, p. 14) și centrarea pe produs în loc de beneficiar. Este ceea ce vedem de foarte multe ori și în organizații-profit și în organizații nonprofit: managerii și implicit angajații au uitat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
acesta; la fel, o organizație caritabilă care uită de nevoile beneficiarilor și se centrează pe oferirea de condiții de lucru și de salarii cât mai bune angajaților sau pe mediatizarea cu costuri foarte mari a organizației și a rezultatelor sale. Managementul resurselor umane Presupune o „filosofie” a managementului indivizilor bazată pe convingerea că resursele umane au o importanță crucială pentru succesul/performanța organizației. Scopurile managementului resurselor umane sunt: Recrutarea persoanelor capabile, flexibile și determinate; Managementul și recompensarea performanțelor acestora; Dezvoltarea competențelor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
uită de nevoile beneficiarilor și se centrează pe oferirea de condiții de lucru și de salarii cât mai bune angajaților sau pe mediatizarea cu costuri foarte mari a organizației și a rezultatelor sale. Managementul resurselor umane Presupune o „filosofie” a managementului indivizilor bazată pe convingerea că resursele umane au o importanță crucială pentru succesul/performanța organizației. Scopurile managementului resurselor umane sunt: Recrutarea persoanelor capabile, flexibile și determinate; Managementul și recompensarea performanțelor acestora; Dezvoltarea competențelor acestora. Comportamentul organizațional Se referă la studiul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
mai bune angajaților sau pe mediatizarea cu costuri foarte mari a organizației și a rezultatelor sale. Managementul resurselor umane Presupune o „filosofie” a managementului indivizilor bazată pe convingerea că resursele umane au o importanță crucială pentru succesul/performanța organizației. Scopurile managementului resurselor umane sunt: Recrutarea persoanelor capabile, flexibile și determinate; Managementul și recompensarea performanțelor acestora; Dezvoltarea competențelor acestora. Comportamentul organizațional Se referă la studiul comportamentului uman în cadrul unei organizații și implică: înțelegerea; predicția; controlul comportamentului uman în organizații. Această disciplină presupune

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
a organizației și a rezultatelor sale. Managementul resurselor umane Presupune o „filosofie” a managementului indivizilor bazată pe convingerea că resursele umane au o importanță crucială pentru succesul/performanța organizației. Scopurile managementului resurselor umane sunt: Recrutarea persoanelor capabile, flexibile și determinate; Managementul și recompensarea performanțelor acestora; Dezvoltarea competențelor acestora. Comportamentul organizațional Se referă la studiul comportamentului uman în cadrul unei organizații și implică: înțelegerea; predicția; controlul comportamentului uman în organizații. Această disciplină presupune studiul comportamentului indivizilor și grupurilor și se centrează pe modalitățile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
Așa cum menționam mai sus, a înțelege și controla comportamentul indivizilor și grupurilor în contextul unei organizații, al culturii și mediului ei, nu ține de un departament sau de altul, ci este o necesitate pentru toate departamentele și mai ales pentru managementul de orice nivel. Răspundeți la următoarele întrebări recapitulative: Care sunt elementele principale în definiția organizațiilor? Ce scopuri și obiective au organizațiile voastre? Aceste obiective le sunt comune tuturor membrilor? Cât de bine cunosc angajații obiectivele organizației? Care este structura organizației

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
sunt comune tuturor membrilor? Cât de bine cunosc angajații obiectivele organizației? Care este structura organizației voastre? Ce departamente există și ce funcții îndeplinește fiecare? Ce funcții (activități) nu sunt acoperite sau sunt insuficient acoperite? Care este deosebirea dintre disciplinele marketing, management, managementul resurselor umane și comportament organizațional? Ce studiază comportamentul organizațional? Care este utilitatea acestei discipline? Exercițiu: „Eu și Organizația mea” Răspundeți la următoarele întrebări: De ce m-am angajat în organizația mea? Care sunt cele mai importante trei priorități ale organizației

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
comune tuturor membrilor? Cât de bine cunosc angajații obiectivele organizației? Care este structura organizației voastre? Ce departamente există și ce funcții îndeplinește fiecare? Ce funcții (activități) nu sunt acoperite sau sunt insuficient acoperite? Care este deosebirea dintre disciplinele marketing, management, managementul resurselor umane și comportament organizațional? Ce studiază comportamentul organizațional? Care este utilitatea acestei discipline? Exercițiu: „Eu și Organizația mea” Răspundeți la următoarele întrebări: De ce m-am angajat în organizația mea? Care sunt cele mai importante trei priorități ale organizației mele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
însemnă cultură organizațională și care sunt elementele ei componente a explica ce sunt problemele etice, codurile etice și argumentele pro și contra utilizării lor. 2.1. Teorii privind organizațiile Teoriile clasice De obicei, în categoria teoriilor clasice sunt incluse: teoria managementului științific clasic, birocrația și teoria relațiilor umane. Ele au fost rezultatul acumulărilor din perioada revoluției industriale și s-au cristalizat la începutul secolului XX (primele două) și în anii ’30 și deceniile următoare (teoria relațiilor umane). Managementul științific clasic sau

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
sunt incluse: teoria managementului științific clasic, birocrația și teoria relațiilor umane. Ele au fost rezultatul acumulărilor din perioada revoluției industriale și s-au cristalizat la începutul secolului XX (primele două) și în anii ’30 și deceniile următoare (teoria relațiilor umane). Managementul științific clasic sau organizarea eficientă, rațională a muncii Obsesie a perioadei industriale, obținerea unei productivități cât mai ridicate din partea muncitorilor și-a găsit o primă bază teoretică în lucrarea-sinteză Principiile managementului științific publicată în 1911 de Frederich Taylor. Autorul, numit

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
în anii ’30 și deceniile următoare (teoria relațiilor umane). Managementul științific clasic sau organizarea eficientă, rațională a muncii Obsesie a perioadei industriale, obținerea unei productivități cât mai ridicate din partea muncitorilor și-a găsit o primă bază teoretică în lucrarea-sinteză Principiile managementului științific publicată în 1911 de Frederich Taylor. Autorul, numit ulterior „părintele managementului științific clasic”, era un inginer american care trecuse prin toate etapele muncii în atelierele industriale și care publicase anterior alte lucrări despre organizarea eficientă a muncii industriale. În

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
sau organizarea eficientă, rațională a muncii Obsesie a perioadei industriale, obținerea unei productivități cât mai ridicate din partea muncitorilor și-a găsit o primă bază teoretică în lucrarea-sinteză Principiile managementului științific publicată în 1911 de Frederich Taylor. Autorul, numit ulterior „părintele managementului științific clasic”, era un inginer american care trecuse prin toate etapele muncii în atelierele industriale și care publicase anterior alte lucrări despre organizarea eficientă a muncii industriale. În esență, principiile managementului științific formulate de Taylor sunt următoarele: Dezvoltarea științei (acumularea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
în 1911 de Frederich Taylor. Autorul, numit ulterior „părintele managementului științific clasic”, era un inginer american care trecuse prin toate etapele muncii în atelierele industriale și care publicase anterior alte lucrări despre organizarea eficientă a muncii industriale. În esență, principiile managementului științific formulate de Taylor sunt următoarele: Dezvoltarea științei (acumularea tuturor cunoștințelor despre modalitățile eficiente de producție): studiul mișcării; studiul timpului; opțiunea pentru cea mai bună modalitate (one best way) de a realiza o operație; optimizarea și standardizarea sculelor (instrumentelor de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
fabrică, personajul continua și pe stradă, involuntar, să facă din mână aceeași unică mișcare de strângere cu cheia a unui șurub, mișcare pe care o făcuse toată ziua la fabrică. Alți autori au avut și ei contribuții importante la dezvoltarea managementului științific clasic, printre ei numărându-se și Henry Gantt, autorul celebrei diagrame Gantt pentru planificarea activităților, care se utilizează și în prezent. O variantă a managementului științific a fost teoria managementului administrativ lansată în Franța de Henrri Fayol. Acesta a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
toată ziua la fabrică. Alți autori au avut și ei contribuții importante la dezvoltarea managementului științific clasic, printre ei numărându-se și Henry Gantt, autorul celebrei diagrame Gantt pentru planificarea activităților, care se utilizează și în prezent. O variantă a managementului științific a fost teoria managementului administrativ lansată în Franța de Henrri Fayol. Acesta a dezvoltat 14 principii care stau la baza funcțiilor fundamentale ale managerului, acelea de planificare, organizare, conducere, coordonare și control, funcții valabile și în prezent. Printre cele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
autori au avut și ei contribuții importante la dezvoltarea managementului științific clasic, printre ei numărându-se și Henry Gantt, autorul celebrei diagrame Gantt pentru planificarea activităților, care se utilizează și în prezent. O variantă a managementului științific a fost teoria managementului administrativ lansată în Franța de Henrri Fayol. Acesta a dezvoltat 14 principii care stau la baza funcțiilor fundamentale ale managerului, acelea de planificare, organizare, conducere, coordonare și control, funcții valabile și în prezent. Printre cele 14 principii generale de management

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
managementului administrativ lansată în Franța de Henrri Fayol. Acesta a dezvoltat 14 principii care stau la baza funcțiilor fundamentale ale managerului, acelea de planificare, organizare, conducere, coordonare și control, funcții valabile și în prezent. Printre cele 14 principii generale de management/administrare publicate de Fayol în 1916 se află următoarele: Diviziunea muncii; Unitatea de comandă și de acțiune (fiecare muncitor să aibă un singur șef direct și toți cei care au de contribuit la o operațiune/acțiune comună să aibă același

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]