5,675 matches
-
la Parchet și nu în ultimul rând la echipa de intervenții a asociației de propietari. - Acum o strică pe-a lui Verescu! observă ea, ascultând zgomotele care vin de jos. Nu am niciun fel de reacție. De abia când sosește „meșterul” și întreabă cine plătește manopera, mă ofer s-o fac eu. - O să vă coste ceva! - Dau cât face! îl liniștesc și-i întind două bancnote de cât cincizeci de dolari. Ajunge! Omul clipește des din ochi. - E prea mult! - Tu
DRUMUL APELOR, 37 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376316_a_377645]
-
de cât cincizeci de dolari. Ajunge! Omul clipește des din ochi. - E prea mult! - Tu pune, mai întâi, ușa! îl ia la rost d-na Florescu. La banii ăștia aș pune-o și eu! Remarca d-nei Florescu îl face pe meșter să zâmbească. - Vă cred! D-na Florescu bodăgănește ceva despre mitocănia meseriașilor, apoi mă invită la dânsa ca nu cumva să mă tragă curentul. În apartamentul vecinei miroase a sarmale proaspete și a pâine de casă. - M-ați omorât! Zâmbește
DRUMUL APELOR, 37 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376316_a_377645]
-
împăcam foarte bine cu ea! - E la spital! mint. Face niște investigații! - Sărăcuța! Transmiteți-i însănătoșire grabnică din partea mea! Pentru prima oră observ că d-na Florescu are ochii verzi, ca apa din Caraibe. - Am să-i transmit, fiți sigură! Meșterul sună la ușă și ne comunică triumfător că a terminat. - Numai că trebuie lăsată să se întărească până mâine dimineață! adaugă el. D-na Florescu se oferă să mă găzduiască peste noapte, are o cameră de oaspeți mobilată și nu
DRUMUL APELOR, 37 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376316_a_377645]
-
ceva cu circumstanțe atenuante. Note întregi în game majore se-nălțau, din amprentele noastre, într-o chiromanție aproape armonică. Poate... doar mimau cântecul, însă voința ritmului era vizibilă. Eu locuiesc undeva pe-aici, într-o poezie suspect de rimată... însă meșteri mari zugrăvesc reforma, lăcuind-o apoi c-un soi de parfum, încât place tuturor enoriașilor. După un suspin discret, ea... mă-ntrebă de păcatele noastre!? Am ridicat ușor mâna stângă, într-un dialog deschis, prietenos, în gând! Voi continua să
SOLFEGIU CU FLORI PE GEAM de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376355_a_377684]
-
autorul românului “Un ocean de deșert “, ca drept recunoștiință pentru bunicii Gheorghe și Ana Roșianu și unchiul său locotenent Victor Roșianu, mort în Munții Tatra pentru elibererea Cehoslovaciei, personaje în românul mai sus amintit, a ridicat un monument (construit de meșterul Nicu Ghițescu-Sârbu ) în cimitirul comunei Roșiile din județul Vâlcea , lângă Biserică, cu rol de Mănăstire, monument istoric, construit în 1633. Cu această ocazie în ziua de 10 septembrie, ora 10, a fost sfințit monumental de către preotul Dan Băescu ( ridicat sub
SFINŢIREA MONUMENTULUI RIDICAT ÎN MEMORIA PERSONAJELOR DIN ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376377_a_377706]
-
Ponțiu Pilat cu o parte din banii alocați apeductului care trebuia să aducă apă la Ierusalim. De cum sosise pentru prima dată în fortăreață, procuratorul comandase unui arhitect continuarea decorării unor încăperi printre care și sala Augusta, iar marmura fasonată de meșteri elini fusese adusă din Corint, mozaicul fiind realizat cu meșteri aduși de la Roma. Tot atunci fusese restaurat și pretoriul, care fusese pus la dispoziția părții romane și care făcea parte de fapt din palatul Hasmoneilor, reședința lui Irod Antipa la
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376369_a_377698]
-
trebuia să aducă apă la Ierusalim. De cum sosise pentru prima dată în fortăreață, procuratorul comandase unui arhitect continuarea decorării unor încăperi printre care și sala Augusta, iar marmura fasonată de meșteri elini fusese adusă din Corint, mozaicul fiind realizat cu meșteri aduși de la Roma. Tot atunci fusese restaurat și pretoriul, care fusese pus la dispoziția părții romane și care făcea parte de fapt din palatul Hasmoneilor, reședința lui Irod Antipa la Ierusalim, însă procuratorul agreea mai mult încăperile fortăreței Antonia, poate
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376369_a_377698]
-
ceva cu circumstanțe atenuante. Note întregi în game majore se-nălțau, din amprentele noastre, într-o chiromanție aproape armonică. Poate... doar mimau cântecul, însă voința ritmului era vizibilă. Eu locuiesc undeva pe-aici, într-o poezie suspect de rimată... însă meșteri mari zugrăvesc reforma, lăcuind-o apoi c-un soi de parfum, încât place tuturor enoriașilor. După un suspin discret, ea... mă-ntrebă de păcatele noastre!? Am ridicat ușor mâna stângă, într-un dialog deschis, prietenos, în ... Citește mai mult Într-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
mereu,în ceva cu circumstanțe atenuante.Note întregi în game majorese-nălțau, din amprentele noastre,într-o chiromanție aproape armonică.Poate... doar mimau cântecul,însă voința ritmului era vizibilă.Eu locuiesc undeva pe-aici,într-o poezie suspect de rimată...însă meșteri mari zugrăvesc reforma,lăcuind-o apoi c-un soi de parfum,încât place tuturor enoriașilor.După un suspin discret,ea... mă-ntrebă de păcatele noastre!? Am ridicat ușor mâna stângă,într-un dialog deschis, prietenos,în ... VII. MANUSCRISELE DE LA MAREA
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
Unduind din aripioare Și vibrînd ușor prin apă Parc-a fi un pește mare! Apare și-apoi dispare, Se ascunde printre alge, Precum pescăruși în zare, Se ascund printre catarge! Lunecînd mai peste tot, Nu stă locului un pic, Mare meșter de innot, Peștișorul lui, cel mic! Meșterul de felinare M-am gîndit acum să fac, Felinar dintr-un dovleac, Îl scobesc cu-ndemanare, Îi dau alta-nfatisare, Meșter șunt de felinare 1 Instalez în el lumină, Un capăt de lumanare
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI' (1992) PARTEA 1 CONTINUARE de TELA MOCANU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375897_a_377226]
-
apă Parc-a fi un pește mare! Apare și-apoi dispare, Se ascunde printre alge, Precum pescăruși în zare, Se ascund printre catarge! Lunecînd mai peste tot, Nu stă locului un pic, Mare meșter de innot, Peștișorul lui, cel mic! Meșterul de felinare M-am gîndit acum să fac, Felinar dintr-un dovleac, Îl scobesc cu-ndemanare, Îi dau alta-nfatisare, Meșter șunt de felinare 1 Instalez în el lumină, Un capăt de lumanare Și-i croiesc două ferestre, Luminoase ca
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI' (1992) PARTEA 1 CONTINUARE de TELA MOCANU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375897_a_377226]
-
printre catarge! Lunecînd mai peste tot, Nu stă locului un pic, Mare meșter de innot, Peștișorul lui, cel mic! Meșterul de felinare M-am gîndit acum să fac, Felinar dintr-un dovleac, Îl scobesc cu-ndemanare, Îi dau alta-nfatisare, Meșter șunt de felinare 1 Instalez în el lumină, Un capăt de lumanare Și-i croiesc două ferestre, Luminoase ca-n poveste! Referință Bibliografica: Poezii din volumul ,, Prietenii copilăriei' (1992) partea 1 continuare / Tela Mocanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI' (1992) PARTEA 1 CONTINUARE de TELA MOCANU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375897_a_377226]
-
mai multor secole, începând cu secolul al III-lea înainte de Hristos. Acest teritoriu este cunoscut sub denumirea de teritoriu Carpato-Danubiano-Pontic” - afirmă lingviștii și istoricii autorizați. În procesul de construire a „Daciei Felix” populația localnică, soldații de rând, cei mai mulți dintre negustori, „meșterii aduși pentru înălțarea și întărirea forturilor, a cetăților, pentru amenajarea drumurilor și a podurilor, ridicarea caselor și implementarea sistemelor de canalizare”, trebuiau să vorbească o limbă comună, iar aceasta nu putea fi, practic vorbind, cea oficială, adică latina cultă, apanajul
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
în 170 de ani s-a format poporul și limba română, „ceea ce mie, personal, mi se pare că este imposibil! Să nu uităm că în Dacia au fost prezente doar câteva legiuni romane și, firesc, aparatul administrativ, la care adăugăm meșterii aduși pentru construirea cetăților... . Atât militarii cât și meșterii ... erau de origini diferite, proveniți din țări cucerite de romani, stăpâni pe propria limbă... Cu populația autohtonă se înțelegeau prea puțin în această limbă romană vulgară. Așa cum se întâmplă și astăzi
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
limba română, „ceea ce mie, personal, mi se pare că este imposibil! Să nu uităm că în Dacia au fost prezente doar câteva legiuni romane și, firesc, aparatul administrativ, la care adăugăm meșterii aduși pentru construirea cetăților... . Atât militarii cât și meșterii ... erau de origini diferite, proveniți din țări cucerite de romani, stăpâni pe propria limbă... Cu populația autohtonă se înțelegeau prea puțin în această limbă romană vulgară. Așa cum se întâmplă și astăzi, în condiții similare, limba vorbită de populația majoritară, băștinași
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
este bâlciul din Cocentaina, care se ține fără întrerupere de mai bine de 650 de ani (adică de la descoperirea Americii!). În cele două zile de târg, orășelul de provincie lasă impresia că nimic nu s-ar fi schimbat, de când lumea. Meșterii, îmbrăcați în straie medievale, exercită în public cele mai diverse îndeletniciri istorice. Străzile strâmte, cât să încapă un cărucior tras de un măgăruș, au pavajul lustruit de tălpile fluviului uman curgător. O jumătate de milion de oameni trec pe aici
MAGII CUM SOSIRA de GABRIELA CĂLUŢIU-SONNENBERG în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375133_a_376462]
-
lume. Inima Parcului Național Yosemite e formată de căldarea unei văi imense, modelate în urmă cu 30 de milioane de ani de ghețari monumentali: zece kilometri de pajiști și lunci, străjuiți de monoliți impozanți, din granit șlefuit parcă de un meșter gigantic. Peste tot se ridică spre cer domuri de stâncă, sau se cască prăpăstii abrupte. Toată valea se asemuie cu o singură alee, pregătită parcă să-și întâmpine un prezumptiv oaspete uriaș, o cale regală flancată de gardieni din rocă
YOSEMITE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375251_a_376580]
-
am fost chiar eu, Dio. Era imediat după 89 : gările și stațiile de tramvai erau invadate de primii capitaliști postrevoluționari - cei cu alba-neagra. Și , ca orice român de bună-credință, eram fascinat de cele două cuvinte magice, dar și de măiestria meșterului gitan. Și cum fascinația câștigului aduna pe toți românii gură-cască, de ce n-aș fi aruncat și eu plasa norocului !? Că, până la urmă, toată chestia era pusă în mișcare de nițică șmecherie...Și părea c-am dibuit-o ; așa că, hai să
LEFTER POPESCU REDIVIVUS SAU BUZUNARUL PROSTULUI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372766_a_374095]
-
Lazăr Morcan, „interfață grafică“ a acestui număr al revistei), Vasile Cristea, Iosif Ciuterei, Petru Jichici, Romulus Moldovan, Gjekȅ Marinaj, Oana Manolescu, George Echim, Ioan Cărășel, Eleonora Kohn, Horea Gana, Laurențiu Orășanu, Pat Ingoldsby (din Irlanda, magistral tălmăcit de Radu Vida), Meșter Jozsef Tamâș (tradus de Regeczy Szabina Perle), Geo Călugăru, Ana Selicean. Este de subliniat faptul că, deși publicația clujeana este editata de Liga Scriitorilor din România, în paginile „Agorei literare“ își găsesc loc autori de pretutindeni, indiferent dacă aparțin sau
A APĂRUT AGORA LITERARĂ, ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372763_a_374092]
-
păgâni ca să îți pun pe frunte a dragostie cunună, când au cântat haiducii la crâșma dintre sâni, din harfele iubirii rupând ultima strună ce a speriat de moarte ai sufletului câini. Nu pot clădi în tine castele de nisip. Sunt meșterul Manole, ce-a vrut să îți dea viață într-o zidire nouă, după-al iubirii chip. Mi-am tatuat cu ură durerile pe față și sufletului ochii i-am scos, precum Oedip, când am aflat că doru-mi a fost doar
OBLOANELE SUNT TRASE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373299_a_374628]
-
lungul gardului, am lăsat poarta în urmă pentru a mă opri să admir și să fotografiez, în stânga acesteia, o altă lucrare în lemn, la fel de înaltă și monumentală ca troița, lucrată dintr-un trunchi de copac din a cărui scoarța groasă meșterul păstrase o bună parte, lateral și în partea de sus a sculpturii, care să vorbească vizitatorului despre vârsta și specia sa, despre istoria locurilor în care a crescut zeci de ani ori poate sute. Este vorba de „Bucovineancă cu cofițe
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
limpede, roșie la culoare și cu aromă plăcută. Aveam să constat, foarte curând, „gustând” vreo două păhărele, că era afinată. Așa au întâmpinat grupul de femei ce reprezentau „Universul Prieteniei”. S-au apropiat în rânduri de câte patru, după ce buciumul meșterului popular Vasile Alboi a răsunat convingător anunțând ceremonialul. În primul rând, se apropiau cu pași înceți și egali, parcă plutind pe iarba verde și bogată din curte, Mioara Vișan, Rodica Rodean, Carmen Prepeliță și Nicolina Petrov. Urma rândul doi, la
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
urce ca iedera-n noi, te voi ajunge odată, chip de naiadă, vom fi iară mireasmă în doi; lasă-te pe umărul meu, s-ascultăm murmurul ploii, mutând în legendă visele, râzând și plângând... cad ploile pe casa mea de meșter cioplitor în cuvinte, te inundă toamna, poezie, cu dansuri stranii de cocori, poate că noi în rotire continuă și-n veșnică ardere suntem naivii acestui secol care mai credem în tine, lacrima noastră poate renaște o altă lume cu alte
TRECE SEPTEMBRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376123_a_377452]
-
grandoare de a fi, generația dela 1939 se reîntâlnește cu Ion Șiugariu într’un moment în care întunericul care l-a ucis pare a face loc luminii care din Soare începuse să curgă peste noi.” (Vintilă Horia, „Ion Șiugariu dela Meșterul Manole“ Madrid, 21 I. 1985). „Născut la 6 iunie 1914, Ion Șugar(iu) este primul dintre cei șase copii ai familiei minerului aurar Ion Șugar și Floarea Șugar (n. Griga), de confesiune greco-catolică, din satul Băița, comitatul Maramureș (Máramoros), administrat
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
al vârstei lui: simplu și curat. Poesia lui este poesia unei adolescențe tumultoase care se revarsă firesc în slavă. Ea este pentru el o cale aleasă care se străbate cu sufletul întinerit de sărbătoare“... În 1939 începe colaborarea la revista „Meșterul Manole” deținând rubrica de critică, Poezia tânără, și „creindu-și un limbaj critic propriu, distinct“. În articolul Poezia/ Poezia tânără, scria: „Credem din tot sufletul nostru într‘o literatură românească mare, unică, universală. O literatură fără compromisuri, fără resemnări minore“ (Ion
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]