7,605 matches
-
deloc încurajate, fie și pe hârtie, după 1989? C.A. - Scopul mărturisit al Salonului a fost acela de a promova nu numai cartea românească, ci și de a susține și încuraja publicațiile periodice românești din com unități și de a media publicarea scriitorilor români din aceste spații în revistele din țară și invers, scriitorii din țară să fie cunoscuți în zonele amintite. Ceea ce s-a și petrecut. Dacă ne uităm cum arată acum și cum arăta cu 15 ani în urmă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
roman specular și analitic, cu o puternică componentă metaliterară. Eroul său predilect este un personaj-problemă, un intelectual ca atâția alții din romanele interbelice ale lui Camil Petrescu, Mircea Eliade, G. Ibrăileanu, Anton Holban, deci un ins care are un raport mediat cu "viața". În cazul lui Lovinescu, personajul este o conștiință melodramatică ce a prins de veste că trăiește într-o melodramă și, de aceea, caută să iasă din ea. Nici într-un caz deci nu poate fi vorba despre lipsă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
să urmeze cu aceeași probabilitate orice simbol. Sursă discretă cu constrângeri fixe se numește sursa, la care unele simboluri nu pot fi utilizate, decât în anumite condiții bine determinate. Se poate ajunge pornind de la informația proprie a unui simbol și mediind pe toate simbolurile: Din cele precedente rezultă că entropia este egală cu incertitudinea medie a priori asupra evenimentelor . Informația în sensul lui Shannon În lucrarea clasică [Shannon'48] se caută o măsură a informației asociată unui set finit de evenimente
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
un set de interacțiuni cu multe fațete care apar predominant în și prin intermediul rețelelor computerizate", în timp ce Jones (1997) evidențiază două înțelesuri ale termenului comunități virtuale: primul sens este utilizat ca echivalent pentru diferitele forme de grupuri a căror interacțiune este mediată prin intermediul calculatorului. A doua abordare afirmă că din punct de vedere sociologic comunitățile virtuale sunt noi forme de comunitate create prin intermediul utilizării variantelor diferite de comunități mediate computerizat. Ambele abordări ale definirii comunităților virtuale evidențiază faptul că acestea sunt mai
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
care oferă un bun cadru pentru delimitarea obiectului cercetării, îi aparține lui Porter (2004): "Comunitățile virtuale sunt agregări de indivizi sau parteneri de afaceri ce relaționează în jurul unui interes comun și în care interacțiunea este, cel puțin parțial, susținută sau mediată de tehnologie și ghidată de protocoale sau norme". Includerea variantei în care comunitățile virtuale pot fi parțial mediate computerizat extinde definiția asupra unei serii de structuri și interacțiuni sociale care nu se încadrează în tiparul comunităților online, al căror specific
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
sentimentul membrilor de atașament emoțional împărtășit, apartenență, influență, integrarea și împlinirea nevoilor, care face comunitatea diferită de un simplu grup de indivizi" (McMillian & Chavis, 1986). În acest context, comunitățile virtuale sunt "grupuri umane relativ stabile, care interacționează în primul rând mediat de computer și care au dezvoltat un sentiment al comunității" (Blanchard, 2004, p. 3). Conceptul de comunitate se referă de obicei la un set de relații sociale care operează în cadre specifice, căruia i se alătură și o componentă ideologică
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
care inițiază și susțin interacțiunile sociale, joacă rolurile specifice comunității, comunică la diferite niveluri, creează și modelează produsele intelectuale și culturale comune; b. scopul împărtășit, care înglobează interesele, nevoile, problemele comune pentru toți membrii comunității; c. sistemul computerizat (tehnologia), care mediază interacțiunea socială și care se referă atât la componentele hardware, cât și la programele destinate comunicării în spațiul virtual (software social); d. sistemul de politici și reguli, care iau forma ritualurilor, protocoalelor, regulilor și legilor care ghidează interacțiunile membrilor comunității
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
acest nivel devin maturi și prezintă un nivel ridicat al implicării în aplicarea sistemului de reguli al grupului și în comunicare, utilizând frecvent și corect limbajul specific. După o perioadă de durată variabilă, membrul matur poate deveni lider al comunității, mediind interacțiunile sau conflictele, propunând reguli noi de interacțiune sau reafirmându-le pe cele vechi, susținând participarea membrilor mai noi. Ultima fază a ciclului de participare a unui membru la comunitățile virtuale este aceea a părăsirii comunității în virtutea lipsei provocărilor, apariției
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
învață regulile acesteia). Din perspectiva dinamicii grupului, participarea la comunitățile virtuale poate fi abordată cu referire la patru trăsături comune tuturor grupurilor sociale: interacțiunile sociale, structura grupului, coeziunea și identitatea socială (Forsyth, 1999). 1. Interacțiunile sociale din cadrul comunităților online sunt mediate computerizat și au legătură, în general, cu două tipuri de activități: sarcinile grupului și crearea relațiilor interpersonale. În funcție de scopul comunității, unul dintre aceste tipuri de activități va fi predominant. Un bun nivel al participării la comunitățile virtuale presupune existența a
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
ca Nie (2001), Bromberg (1996, apud Williams, 2006), Rheingold (2000) sau Wellman et al. (2001), mulți dintre participanții la comunitățile virtuale nu se retrag din interacțiunile sociale, ci le caută activ, chiar dacă sub alte forme decât cele tradiționale. Deși comunicarea mediată de calculator nu poate substitui experiența întâlnirii față în față, ea poate facilita și promova înțelegerea între oameni, poate crea contextul pentru constituirea unor noi relații între persoane care nu au posibilitatea de a se întâlni în spațiul real. Transformările
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
esența fenomenului studiat. O simplă analiză a cercetărilor publicate până acum demonstrează faptul că suntem încă departe de o soluție inovatoare. IV.2. Analiza comunicării în comunitățile virtuale Cele mai multe dintre dificultățile cercetării comunităților virtuale își au rădăcinile în particularitățile comunicării mediate computerizat. Atunci când din oportunitățile de interacțiune între membrii unei comunități se elimină contactul fizic și vizual, singurul canal de comunicare fiind cel mediat computerizat, oamenii sunt nevoiți să găsească modalități noi de a utiliza uneltele disponibile pentru a transmite mesaje
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
reda conținutul comunicării din cadrul comunităților virtuale religioase după cum se observă în Figura 2. Principala temă a comunicării din cadrul comunităților virtuale religioase de limba română este Dumnezeu, care ocupă locul central al preocupărilor și discuțiilor membrilor. Relația dintre Dumnezeu și om, mediată de Isus Christos ca persoană a dumnezeirii, poate fi considerată axa comunicării, toate celelalte teme, reprezentate prin termeni consacrați în domeniul teologiei, fiindu-i subordonate. Figura 2. Principalele teme ale comunicării în comunitățile virtuale religioase de limba română 5 VII
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
work", ACM Transactions of Information Systems, (12), 1994, pp. 119-149. McGonigal, J., Gaming can make a better world, 2010 (februarie), preluat pe 01.04.2010, de pe TED Ideas Worth Spreading: http://www.ted.com/talks/ jane mcgonigal gaming can make a better world.html McLuhan, M., Understanding Media: The Extensions of Man, McGraw-Hill, New York, 1964. McMillian, D., Chavis, D., "Sense of community: A definition and theory", Journal of Community Psychology, 14, 1986, pp. 6-23. Meriam Webster Online Dictionary, preluat pe 30.01.2008, http://www.merriam-webster.com/dictionary
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Sociology of Religion, 63(2), 2002, pp. 239-254. Anexa nr.1 Chestionar "Impact CVR" Studiul Impact CVR își propune să studieze comunitățile virtuale cu specific religios (forumuri, camere de chat sau orice altă formă de comunitate în care comunicarea este mediată computerizat și se centrează pe o tematică religioasă) și impactul pe care îl au acestea asupra modului în care se raportează persoanele la diferitele organizări sociale religioase, în special la comunitățile religioase locale. Chestionarul care urmează a fost construit ca
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
care transmite, înlesnește trecerea întregului mesaj dintr-un idiom în altul"392, cel care apropie orizontul operei de orizontul cititorului. Monica Lovinescu își asumă rolul de intermediar între două culturi atât prin discursul media, cât și prin traduceri. Dacă discursul media transmite cultura europeană pentru publicul românesc, traducerile aduc literatura română în spațiul franțuzesc. După cum semnalează Paul Ricoeur, "traducerea nu presupune doar o îndeletnicire intelectuală, teoretică și practică, ci și o problemă etică. Să-l călăuzești pe cititor către autor, să
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
profesor-elev este una de colaborare, de încredere și de respect reciproc. Elevul nu se simte "controlat", ci sprijinit. Profesorul trebuie să fie mai mult un organizator al situațiilor de învățare și un element de legătură între elev și societate, care mediază și facilitează accesul la informație. Implicarea în egală măsură a elevilor și profesorilor în procesul didactic înseamnă responsabilități împărtășite. 5. ELEMENTE DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ 5.1. PROIECTAREA DIDACTICĂ 5.1.1. Noțiuni introductive Definiție. Proiectarea reprezintă o acțiune complexă de
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
și oral); definirea termenilor de bază în cuvinte proprii, scris sau oral; completarea unor texte cunoscute (cu informație lacunară); descrierea dirijată sau structurată a unor elemente, procese și fenomene, reale sau reprezentate artogr și artographic; exprimarea elementelor observate direct sau mediat prin cuvinte proprii; compararea elementelor și fenomenelor percepute direct sau indirect; observarea mediului din orizontul local și apropiat; dezvoltarea creativității și exprimării opiniei personale rezumarea unor texte (oral sau în scris). 5.2.4. Proiectul didactic/planul de lecție Notă
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
ființării este, de fapt, sentimentul dominant al acestei cărți în care se refac cărările pierdute ale unor cuvinte, se reconstituie fazele unor îndeletniciri aflate în preajma neantizării, se reinterpreteză ritualuri și obiceiuri pe care le credeam înghețate, se încearcă a se media viețuirea pașnică a omului cu natura. Spre a da o ideie cititorului despre temele acestei cărți, voi transcrie din fișa mea de lectură. Așadar, despre ce scriu Eugenia și Costache Buraga? Despre traiul ,,în gloată “ al omului primitiv și procesul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
înnoire a rolului cadrului didactic care este partener important în procesul de modernizare a sistemului de învățământ. Cadrul didactic trebuie să fie mai mult un organizator al situațiilor de învățare și un element de legătură între elev și societate care mediază și facilitează accesul la informație. Importanța lucrării este dată mai ales de identificarea problemelor cu care se confruntă resursa umană din învățământul preuniversitar și mai puțin asupra oferirii de soluții pentru aceste probleme. Se prezintă o alternativă de dezvoltare profesională
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
poeziilor cărora autorul nu lea atribuit un termen de intitulare, sa generalizat practica selectării primului vers/a unei secvențe din incipit drept titlu. Alături de titlu, incipitul și finalul (desinitul/excipitul) constituie repere strategice ale textului literar, având rolul de a media între lumea reală și universul ficțional. Incipitul (lat. incipit - „aici începe...“) este o secvență textuală prin care lectorul este introdus în spațiul estetic al operei. Liviu Rebreanu afirma: „Pentru mine chinul cel mare este prima frază și primul capitol. Prima
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
plătească găzduirea sa și atunci unde este ospitalitatea gratuită dăruită de donatori, garantată de lege și pusă sub auspiciul Sf. Spiridon și onor Epitropii?" Cazurile de alienați abandonați erau tot mai numeroase. Intervenind Ministerul de Interne, cu o anchetă, a mediat oarecum un acord între Epitropie și Prefectura orașului Iași, prin adresa care a venit la o lună de la apariția neînțelegerii de care ne ocupăm. Prin adresa 11256 către Epitropie la 9 iulie 1982, ministerul menționa că "tot acum am scris
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
la Budapesta, Rakovski asigură și el că Sovietele erau pregătite să atace România dinspre est, traversând Bucovina și făcând joncțiunea cu Armata Roșie maghiară. Altă armată urma să-i alunge pe români din Basarabia. Simultan, Béla Kun se oferea să medieze conflictul cu puterile europene, pariind pe ușurința cu care Occidentul se lăsa înșelat de propaganda bolșevică. În aprilie 1919, serviciile secrete franceze raportau că România "era amenințată de un posibil atac ungaro-rus, la care s-ar fi putut alătura chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
să neutralizeze rețelele de informații sovietice și maghiare, consilierii sovietici pleacă din țară, Gheorghiu-Dej se opune ferm construirii Zidului Berlinului, contestând divizarea permanentă a Germaniei, excepție în Tratat, apoi, se declanșează bătălia cu istoricii rolleriști, se rescrie istoria Transilvaniei, se mediază conflictul chino-sovietic și criza rachetelor din Cuba etc. Serviciile americane observă trecerea de la "cea mai sovietică dintre toți sateliții" la independență, concluzia cea mai importantă fiind că naționalismul devine cel mai important oponent al bolșevismului: "sporirea libertății interne și independenței
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
a lui Gheorghiu-Dej, asociind-o cu câțiva ani de reală deschidere spre adevăr, între 1966-1971, și-n interior, nu numai spre exterior. Momentul de glorie va fi anul invaziei trupelor Tratatului de la Varșovia în Cehoslovacia, 1968. În acei ani, România mediase tratativele dintre America și China, apoi în Laos, Vietnam și în Orientul Mijlociu, fiind singura țară din Bloc care nu a rupt relațiile cu Israelul. Devenise și primul stat socialist care deținea președinția Adunării Generale ONU, prin Corneliu Mănescu, țara fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
realitate, producînd o distanțare a omului de realitate sinonimă cu libertatea, iar, pe de altă parte, intermediază accesul omului la ceea ce există, la realitatea înconjurătoare, ceea ce produce instituirea obiectivității (Sachlichkeit)311. Din faptul că legătura dintre limbă și realitate este mediată de gîndire (iar uneori este implicat și psihicul, cu diferitele lui paliere) rezultă că această obiectivitate este totuși relativă din punct de vedere filozofic, fiindcă antropocosmosul (și, cu atît mai mult, glosocosmosul) este și un produs al omului, o construcție
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]