3,292 matches
-
diabolice (asasinate reale inspirate de modele televizuale sau cinematografice). "Semiotica și structuralismul evidențiază mecanismele prin care ne construim experiența. Ele ne ajută să conștientizăm abilitățile de exprimare prin intermediul semnelor și simbolurilor și pun întrebări neliniștitoare privind forța și adecvarea reprezentărilor mediatice și a practicilor de semnificare în lumea contemporană (M. Real, 1989: 255). * Mass-media concentrează puterea economică și socială (logica profitului dictează structurile și practicile oligopolurilor mediatice). Din acest motiv profitul economic și nu angajarea socială primează. * Mass-media ne oferă posibilitatea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
exprimare prin intermediul semnelor și simbolurilor și pun întrebări neliniștitoare privind forța și adecvarea reprezentărilor mediatice și a practicilor de semnificare în lumea contemporană (M. Real, 1989: 255). * Mass-media concentrează puterea economică și socială (logica profitului dictează structurile și practicile oligopolurilor mediatice). Din acest motiv profitul economic și nu angajarea socială primează. * Mass-media ne oferă posibilitatea participării la marile celebrări colective (jocuri olimpice, lansarea unei nave în spațiul cosmic, semnarea unor tratate internaționale, alegerea unui președinte etc.). Analiza rituală a demonstrat de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a transcendenței, a "experienței estetice", culturale, emoționale. În raport cu aceste trăsături dominante ale mass-media, democratizarea culturii și responsabilizarea individului ca actor social trebuie întemeiată pe competența "context-dependentă" a producerii de sens, altfel spus pe lectura critică a discursului public (instituțional și mediatic). 10.3. Mass-media și tranziția în România. O lectură diacronică Într-o manieră sintetică, putem defini trecerea de la totalitarism la democrație prin înlocuirea presupozițiilor ontologice (materia ca sursă a performanței umane), gnoseologice (cunoașterea ca reflex al realității obiective), antropologice (specificitatea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
realizată decît prin restructurarea relațiilor intersubiective, a instituțiilor și organizațiilor (inclusiv mass-media), a sistemului social în ansamblu. În trecerea de la societatea totalitară a monologului, a partidului unic și "vocii" unice la cea democratică a dialogului, convivialității, intersubiectivității, reperele socio-semiotice și mediatice (în corelația legitimă semiotică/mass-media ca "fapte sociale totale") vor fi actorul enunțător și cel receptor, ca principali operatori în contextul pragmatic al tranziției ("ciclonul tranziției" la Zbigniew Brzezinski, laborator mediatic al tranziției la Peter Gross etc.). În perspectiva semiotică
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cea democratică a dialogului, convivialității, intersubiectivității, reperele socio-semiotice și mediatice (în corelația legitimă semiotică/mass-media ca "fapte sociale totale") vor fi actorul enunțător și cel receptor, ca principali operatori în contextul pragmatic al tranziției ("ciclonul tranziției" la Zbigniew Brzezinski, laborator mediatic al tranziției la Peter Gross etc.). În perspectiva semiotică trasată de John Fiske care distinge o semiotică în sens politic (generare de semnificații și identități sociale) și o semiotică metodologică, ni se pare esențial să analizăm dimensiunea culturală a comunicării
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
toate societățile moderne) noile medii au condus la fragmentarea publicului și la coexistența televiziunii publice cu televiziunile comerciale, a canalelor generale cu cele tematice (Eurosport, MTV, Fashion, Discovery etc.), a naționalului cu regionalul sau localul. În perioada romantică, a "cultului" mediatic, a supunerii quasi-religioase (logica lui " Este adevărat, pentru că am văzut la televizor"), mass-media a exercitat o funcție de coagulare a societății civile statu nascendi, ca și o funcție catartică. Din punctul de vedere al vectorialității temporale putem vorbi de o focalizare
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
rebotezare" a străzilor cu etichete internaționalist-comuniste, de demolare a statuilor leniniste, precum și centrarea asupra misterelor revoluției, arhivelor securității, istoriei secrete a familiei dictatorului (casele, conturile în bancă, studiile etc.). ii) Începînd însă cu 1991 apare o anumită saturație sau indiferență mediatică datorată liberalizării prețurilor, crizei econo-mice generalizate. Presa se orientează mai mult spre prezent: încearcă să explice tendințele și modelele tranziției, să reflecteze asupra statutului său social (este perioada dezbaterilor privind utilitatea unei legi a presei, a codului deontologic al jurnaliștilor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
stat; * în plan economic prin eliminarea dependenței financiare; * în plan social prin fidelizarea publicului-client care pă-răsește statutul vegetativ de public captiv; * în plan tehnologic sînt integrate noile tehnologii; * în plan profesional se cristalizează clivajul informație/ opinie. Conceptul general de "transformare mediatică" apare corelat procesului de schimbare socială care presupune un ansamblu de cerințe: * un cadru legislativ apt să ofere garanții libertății și autonomiei presei (legea copy-right-ului, lege anti-monopol etc.); * specializarea și diferențierea mediilor în funcție de nevoile unui public diferențiat (minorități etnice, sociale
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
presei (legea copy-right-ului, lege anti-monopol etc.); * specializarea și diferențierea mediilor în funcție de nevoile unui public diferențiat (minorități etnice, sociale, sexuale, religioase); * profesionalizarea jurnaliștilor (prin instituții academice de profil, școli vocționale și module intensive de reciclare profesională); * demonopolizarea mediilor electronice. În ceea ce privește mesajul mediatic, trebuie menționat faptul că bine cunoscutul principiu grician al cooperării cu maximele cantității, calității, manierei și pertinenței informației a fost sistematic transgresat; principiul calității (al informației veridice, verificate prin încrucișarea surselor) a fost înlocuit de zvonuri, atacuri la persoană, știri
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de practică efectivă a dialogului, negocierii, discuției). Lipsa de petinență este accentuată și de deficitul de reperaj (un fel de maladie a abstracțiilor, a teoriilor disjuncte de contextul real) și de numeroasele reminiscențe ale limbii de lemn. 10.4. Sistemul mediatic postcomunist În modelarea evident simplificatoare a peisajului mediatic post-comunist vom prezenta principalii parametri ai triunghiului comunicațional emițător-mesaj-receptor sau în limbajul retoricii antice ethos-logos-pathos. Vom încerca să punem în evidență caracteristicile mesajelor (noua logică a sistemului mediatic), ca și schimbările actanțiale
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de petinență este accentuată și de deficitul de reperaj (un fel de maladie a abstracțiilor, a teoriilor disjuncte de contextul real) și de numeroasele reminiscențe ale limbii de lemn. 10.4. Sistemul mediatic postcomunist În modelarea evident simplificatoare a peisajului mediatic post-comunist vom prezenta principalii parametri ai triunghiului comunicațional emițător-mesaj-receptor sau în limbajul retoricii antice ethos-logos-pathos. Vom încerca să punem în evidență caracteristicile mesajelor (noua logică a sistemului mediatic), ca și schimbările actanțiale (statutul și rolul jurnalistului, orizontul de așteptare al
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lemn. 10.4. Sistemul mediatic postcomunist În modelarea evident simplificatoare a peisajului mediatic post-comunist vom prezenta principalii parametri ai triunghiului comunicațional emițător-mesaj-receptor sau în limbajul retoricii antice ethos-logos-pathos. Vom încerca să punem în evidență caracteristicile mesajelor (noua logică a sistemului mediatic), ca și schimbările actanțiale (statutul și rolul jurnalistului, orizontul de așteptare al publicului). Mass-media comunistă Mass-media postcomunistă * presă controlată și subvenționată de stat * presă controlată de piață " Sfîrșitul subvențiilor publice, creșterile de preț la hîrtie, precum și la costurile de producție
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pluralistă (cu un spectru extrem de larg; de la presa elitistă: "22", "Dilema":, "România literară" la yellow press: "Evenimentul zilei". Această presă este pîndită în opinia lui Slavko Splichal (1994) însă de pericolul "italianizării". Splichal consideră partizanatul politic, fuziunea elite politice/elite mediatice (modelul Berlusconi), absența unei etici profesionale consolidate drept caracteristici ale sistemului italian și ale tranziției postcomuniste. * sistem închis (redus la lagărul comunist, separat de restul lumii prin cortina de fier) * sistem al liberei circulații a informației: free flow of information
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
negativă what not to say, practicată din anul 1947) Cenzura a creat trei universuri informaționale: i) cel oficial vizînd manipularea și disimularea în scop partinic; ii) cel neoficial la nivelul interpersonal al zvonului și iii) cel construit pe baza sistemului mediatic occidental (posturile de radio "Vocea Americii" și "Europa Liberă", dar și televiziunea "fără frontiere" a perioadei 1987-1989 bulgară în sud, iugoslavă în vest, ungară în vest etc. * la explozia subiectivității și chiar a intoleranței (rasism, xenofobie, intoleranță religioasă etc.), la
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
o tentativă de a contribui la resemantizarea statutului jurnalistului în societățile postcomuniste. * de la jurnalistul agitator (rotița anonimă în vasta mașină a propagandei cf. și Ivan Lenvai, apud P. Gross, 1996:13) * la mediatorul între eveniment (realitatea factuală) și informație (reprezentarea mediatică a factualității, altfel spus schematizarea realului dintr-o anumită perspectivă pentru un anumit public: general sau segmentat). Rolurile tematice ale jurnaliștilor (mai ales în ipostaza de redactor șef sau director de publicație) pot fi de radiologi (bazați pe o etică
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în basmul lui Andersen că "împăratul e gol"). Dacă sarcinile primei faze cantitative a democratizării au fost realizate (mai multe mijloace ziare, posturi de radio și televiziune pentru mai mulți indivizi), aspectele calitative ale democratizării rămîn încă un deziderat (agenți mediatici credibili, o televiziune cu adevărat publică etc.). 10.6. Comunicare, ecologie informațională În foarte recentele sale scrieri de morală (1998, cap. Despre presă) Umberto Eco oferă o schematizare a presei italiene ca sistem, aproape simultan cu analiza necruțătoare a lui
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în orientări generale (de la cîteva cazuri de comportament matern patologic se induce opinia unui tineret dezaxat, egoist, inuman chiar: "O mamă divorțată își dă demisia ca mamă", "Naște și apoi își lasă fiica să moară"). Dominat de logica audimatului, sistemul mediatic se "televizualizează" (televiziunea nu fixează doar agenda presei, ci impune și tipul de discurs: audio-scripto-vizual, global, sacadat, într-un tempo trepidant ce interzice analiza structurală a fenomenelor, corelarea între cauzele și efectele evenimentelor), iar presa scrisă cotidiană se "săptămînalizează" (spațiu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
inventate într-o accentuată ficționalizare a realității (o lansare de carte sau prezentarea unei personalități nu devine eveniment cultural decît atașată unui pseudo-event interpersonal: polemică sau invidie între doi confrați, animozități ireale etc.). Alături de generalizarea modelului televiziunii care caracterizează sistemul mediatic în ansamblul său (ziare preponderent iconice experiența franceză "Inforatin" sau cu pagina întîi exclusiv vizuală "Journal de Montréal"; știri flash în presa scrisă subsumate patternului videoclipului etc.), o altă caracteristică a peisajului mass-media contemporan este polarizarea televiziunii înseși. Dezvoltarea tehnologică
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
spre lume se transformă într-o oglindă; spectatorii și cititorii privesc la o lume politică ce se admiră pe ea însăși precum regina din Albă-ca-Zăpada" (U. Eco, 1998: 52). Mass-media segmentează simbolic realul, transpunînd evenimentele reale în imagini și mituri mediatice și dacă indivizii acționează plecînd de la aceste imagini mai degrabă decît de la propria lor experiență, modalitatea în care presa, radioul, televiziunea operează (construiesc și transmit mesajele) devine o chestiune esențială într-o perioadă de destructurare/restructurare a valorilor fundamentale (libertate
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
corintieni 1.13 ("vedem acum printr-un geam opac ... acum știu doar o parte, mai tîrziu voi înțelege totul") am putea califica mass-media romąnă ca un instrument opac în căutarea transparenței, credibilității și echilibrului între ethosul emițătorului (jurnalistul și instituția mediatică), pathosul (de recîștigat) al auditoriului și logosul (de reinventat) al discursului. CONCLUZII În ultimele două decenii am asistat la o profundă reevaluare a conceptelor de identitate, apartenență, autenticitate în cadrul creat de noua paradigmă (Kuhn) sau condiție (Lyotard) postmodernă. In viziunea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sau din Găgăuzia în Kosovo). Condiția postmodernă este definită de "banda" celor patru: naționalism, istorie, religie, identitate (Jacques Rupnik). Asistăm deci în mod paradoxal la o creștere simetrică a omogenității economice și informaționale (același flux de știri pe toate canalele mediatice, tendințe de hegemonie culturală-americani-zarea ) și la exacerbarea distinctivității, la căutarea dramatică a propriei identități naționale, de grup, sexuale etc. Recursul la identitate devine obligatoriu în momentele de ruptură, de criză, cînd comunitatea revine la miturile fondatoare, la referințele verticale ale
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
feminină" (A.Touraine, 1994:201). Este o reconfigurare a lumii, marcată de întoarcerea a tot ceea ce fusese stigmatizat (popular culture alături de high culture, numeroase contraculturi alături de cultura dominantă), reschematizare și reapro-priere realizată și printr-o acțiune semiotică recuperatoare (de la narațiunea mediatică la identitatea narativă a individului și comunității, de la efectul fatic al comunicării publicitare sau politice la retorica postmodernă a negocierii distanțelor intersubiective). În această mai mult decît sumară introducere în universul semnului și semiozei am încercat să arătăm că principiul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
SEMIOTICA ȘI MASS MEDIA. SCHIMBAREA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ........................................................ 221 10.1. Postmodernitate, identitate, comunicare ................................ 221 10.2. Mass media. Caracteristici structurale, socio-semiotice și rituale ...................................................................... 224 10.3. Mass media și tranziția în România. O lectură diacronică .... 226 10.4. Sistemul mediatic postcomunist ............................................ 232 10.5. Ziaristul, producător de semne și reprezentări ....................... 235 10.6. Comunicare, ecologie informațională ................................ 240 CONCLUZII .................................................................................. 244 BIBLIOGRAFIE ............................................................................ 249 GLOSAR DE SEMIOTICĂ ȘI LINGVISTICĂ ............................. 282 În aceeași colecție au mai apărut: Seria Medicină G. Bouvenot et. al., Patologie
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
precipitat, măsuri discutabile împotriva românilor, de către guvernul Prodi, la cererea expresă a primarului de atunci al Romei, Walter Veltroni. Pentru o perioadă de trei-patru luni "problema românească", înțeleasă în totalitate ca o problemă de siguranță publică, a dominat întregul spațiu mediatic. Românii au fost prezentați pe toate paginile ziarelor ca potențiali delincvenți, fără nicio deosebire. O trecere în revistă a presei din acea perioadă (de la momentul comiterii delictului până la alegerile din 2008) ar fi elocventă. Practic nu a existat un episod
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
informare în masă, de care nu sunt străine anumite forțe politice italiene care au vădit scopuri electorale. Acum, după încheierea acestei atmosfere agitate, (care în mod curios s-a încheiat odată cu victoria dreptei la alegerile parlamentare din 2008), această campanie mediatică ar trebui să fie analizată cu metode științifice (de exemplu prin intemediul unei analize a surselor de informații italiene din perioada 2008-2009). Privind-o observăm că au existat trei direcții: a) sublinierea, cu insistență, chiar dacă situația nu o cerea, a
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]