3,007 matches
-
un simbol referențial, prin excelență antimetafizic. „Cel mai moale și cel mai urât dintre metale“, cu greutatea lui specifică mare, cu o culoare deprimantă, metalul alchimiștilor - niciodată transformat în aur - devine în textul bacovian metaforă absolută a existenței apăsătoare, cenușii, mediocre, a unei vieți iremediabil captive în materie. În același timp, substantivul polisemantic din titlu sugerează (tehnica sugestiei este o altă caracteristică a simbolismului) și actul scriiturii, prin semnificațiile sale arhaice („condei“ și „matriță pentru litere de tipar“). Repetat obsesiv în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de compoziție, de structură și/sau de limbaj ale romanului ales semnificative pentru analiza relației dintre cele două personaje Având un rol modelator în procesul maturizării lor, experiența primei iubiri îi singularizează pe cei doi adolescenți în lumea pragmatică și mediocră în care trăiesc - mica burghezie din Bucureștiul antebelic (timpul diegetic: iulie 1909-martie 1911). Astfel, prin contrast, devin și mai evidente lăcomia, egoismul atroce și meschinăria clanului de parveniți căruia îi aparțin cei din familiile Tulea, Rațiu, Giurgiuveanu. Aceștia sunt surprinși
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
admirația cu care o privește pe femeia de care este îndrăgostit. 7. Comparația utilizată în enunțul Retras în firida aceea [...] parcă mă afundam întrun vis se referă la senzația de irealitate, la starea de pace, de retragere din lumea reală, mediocră, întrun spațiu privilegiat, al frumuseții, al iubirii. 8. Genul epic are drept trăsătură definitorie prezența instanțelor comunicării narative. De exemplu, în fragmentul citat, se evidențiază prezența unui personajnarator, desemnat prin persoana I (îmi luasem obiceiul să mă duc...), și a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
justiție, ci mai ales din luciditatea orgolioasă cu care disecă realitatea: Câtă luciditate atâta existență, deci atâta dramă. Când „jocurile“ lumii reale se dovedesc mai puternice decât jocul ideilor pure, adevărate axe ale vieții, eroul refuză complicitatea cu această lume mediocră guvernată de „adevăruri“ relative, pragmatice și alege sinuciderea: Era prea inteligent ca să accepte lu mea așa cum este... la pierdut orgoliul lui nemăsurat... (Praida). Item 3: ilustrarea a patru elemente de structură și de compoziție ale textului dramatic studiat semni ficative
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nu trebuie uitat că oamenii sunt, de obicei, mult mai centrați pe propriul interes si propria persoană decât pe ceilalți: „Gândițivă un moment la contrastul ce există între interesul pasionat pe care îl aveți pentru propriile voastre treburi si atenția mediocră pe care o acordați restului lumii" (Carnegie, 1991, p. 120). De aici rezultă că, dacă cineva ne acordă atenție referitor la problemele noastre, acea persoană tinde să devină importantă pentru noi. Există însă si tactici mai subtile, un adevărat cal
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
a comerțului maritim și a navigațiunii) sunt cele mai cunoscute exemple. În acest sens este și doctrina franceză care arată că "ideea unui drept profesional și autonom s-a găsit condamnată. Imperiul a permis elaborarea unui Cod de comerț relativ mediocru, arhaic și golit rapid de conținut. S-a dezvoltat deci expresia de drept comercial pentru a exprima existența unei reguli de drept privat, derogând de la Codul Civil și aplicându-se unei serii de operațiuni obiective 43". Și în doctrina română
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
nearabofonă (exclusiv Republica Sud-Africană) - 364 unități. Așadar, mapamondul lumii vechi (Europa, Asia, Africa) este bonitat după modelul unei piei de leopard, cuprinzând areale de mare potențial al infrastructurilor critice de transport care îl echipează, în alternanță cu arii de potențial mediocru sau foarte scăzut, date de volumul precar al rețelelor de transport ce le înzestrează. În acest puzzle spațial, lumea arabofonă ocupă o poziție intermediară nu doar din punct de vedere geografic, ci și al valorilor de potențial IC, jucând rolul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
învățătură au scăzut dramatic.Dacă în primele două clase M.R. se afla printre cei mai buni elevi din clasă, în cel de-al treilea an școlar aceasta și-a pierdut motivația pentru învățare, iar rezultatele școlare o situează printre elevii mediocri. Fetița sociabilă de până atunci a început să devină tot mai retrasă, iar întâlnirile cu prietenii s au rărit simțitor. Începând cu clasa a IV a, eleva a început să vorbească neîntrebată în ore, să se concentreze tot mai puțin
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
bolnav mintal, incapabil de a întelege "jocul social", exilat în lumea miturilor sale poetice. Or, "a doua viață a lui Eminescu" a fost tocmai aceasta, implicarea politică și socială, pe viață și pe moarte, ceea ce li s-a părut inadmisibil mediocrelor somități ale vremii, inclusiv lui Maiorescu. Deși îl lansase ca stea de primă strălucire pe firmamentul poeziei românești, avocatul, parlamentarul, ministrul, omul Maiorescu, n-au pregetat să ia parte la cabala timpului, editând "celebra" antologie din decembrie 1883, fără știrea
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
în fața puterii politice sau a unor poziții sociale de anvergură deținute de diverși confrați. Polemica între Lovinescu, "iritabilul" apărător al instituției talentului, și profesorul Vianu, adaugă tușe caracteriale definitorii la portretul omului. Când amfitrionul "Sburătorului" spune că " necesitatea unei cariere mediocre a asasinat în domnul Vianu un critic literar", universitarul îi va răspunde peste ani în analist super partes: "Mi-am spus adeseori că sentimentul care l-a dominat în chip mai statornic pe Lovinescu a fost acela al puterii, nevoia
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
de la hiperbola voluptuoasă la inițierea în prozaicul concret, nu este doar un invidiabil ambitus tematic și stilistic, ci și o permanență a viziunii manniene despre lume și istorie. Dezmințind imaginea falsă a unui Thomas Mann temperat și auster, uneori chiar mediocru în aseptica sa decență, Lucian Raicu descifrează în romanele genialului german (începând cu "Casa Buddenbrook" și terminând cu "Alesul") marea sinteză între spirit și trup, sănătate și boală, doliu și sărbătoare păgână a împreunării, nuntă și moarte, dionisiac și thanatic
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
îi păcăleau pe politruci; alții lăsau doar impresia; erau și ideologi care se prefăcea că nu observă "șopîrlele"; am cunoscut și cîțiva "selecționeri" cu-adevărat minunați, care au contribuit la afirmarea unor valori! Dar majoritatea era formată din inși amorfi, mediocri, ratați invidioși, complexați care nu ar fi avut altă șansă de afirmare socială dacă despre afirmare se poate vorbi cu adevărat. Ce-i ciudat, mă întîlnesc azi cu mulți din ei, perfect schimbați; nu pot să-l uit pe tovarășul
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
inteligent, se zbate, luptîndu-se cu memoria, pe scena căreia i-a fost prinț")? Cum să nu te ungă la inimă cuvintele adresate de Camil Petrescu lui Sică Alexandrescu, tartorul teatrului românesc între anii '45-'70: "Ai fost întotdeauna un regizor mediocru, de bulevard, un afacerist incapabil să conducă și să impună ținută unui teatru Național!"? Cum să nu regreți amarnic declinul unui excepțional actor, Cozorici, ajuns, înainte de moarte, să recite Rilke mașiniștilor, între două sticle de votcă? Cum să nu te
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
pe Aura Buzescu și Bălțățeanu și-n plus, ca să fie pe linie, anunțase că-și face copilul... tractorist?! Sau arestarea lui Iancovescu în timpul unei repetiții, pentru acțiuni dușmănoase la adresa socialismului? În fine, nu era strigător la cer faptul că niște mediocri "artiști" sovietici, necunoscuți pe meleaguri natale, veniseră-n România pe post de consilieri și dădeau verdicte-n cazul marilor oameni de teatru ai momentului și a montărilor pe care le realizaseră?... La vorbă cu Vlad Mugur e o carte incitant
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
din flori și de pripas/ Dar îndrăzneț cu ochii", "cu obrăjei ca doi bujori", trăiește într-o lume unde nu poate reprezenta unicitatea și o învață pe Cătălina meșteșugul iubirii după modelul vânătorului, prin gesturi tandre, mângâietoare. Întruchipând calitățile omului mediocru, Cătălin stabilește cu repeziciune legături sentimentale în lumea sa și oferă o altă ipostază a iubirii. Idila Cătălin-Cătălina e ca un joc amăgitor în care tânărul recurge la tehnica prinderii păsărilor în evul mediu: "Cum vânătoru-ntinde -n crâng/ La păsărele
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de mii de ani încoace/ Lumea-i veselă și tristă" (Strofa a șasea). Înțeleptul caută să se regăsească în sine, departe de falsitatea prezentului și să-și construiască un sistem de valori bazat pe înțelegerea superioară, conștient de jocurile societății mediocre: Nu spera când vezi mișeii/ La izbândă făcând punte/ Te-or întrece nătărăii/ De oi fi cu stea în frunte" (Strofa a șaptea). Numai rațiunea te poate ajuta să te strecori printre relele sociale, într-o societate meschină, și îndemnul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fiecare strofă are opt versuri scurte de opt silabe (măsura populară), rima încrucișată, ritm trohaic. Scrisoarea III Eminescu recreează istoria sub semnul vizionarismului, căutând sensurile istoriei universale și naționale. În Scrisoarea III, "omul politic, patriotul dispare într-o lume meschină", mediocră. Prin antiteză, poetul aduce față-n față trecutul reprezentat de Mircea cel Bătrân și prezentul judecat de "istoria eroică"; o istorie ideală și alta monstruoasă. Partea întâi este dominant epică și cu unele momente dramatice, partea a doua este lirică
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
iluzia autenticității. El își construiește scenele, multiplică experiențele, vocile; nu o singură subiectivitate modelează romanul, ci mai multe, completându-se. Mai întâi scrisorile Doamnei T. deschid romanul, apoi își face apariția Fred Vasilescu, într-o după-amiază călduroasă. În patul actriței mediocre, Emilia Răchitaru, Fred Vasilescu, plictisit, citește scrisorile trimise de G.D. Ladima acestei iubite. Autorul intervine și el, ca personaj, ia cuvântul în subsolul paginii, unde adună propriile precizări și explicații. Dacă epilogul I i-a aparținut lui Fred, cel de-
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
scrisorile pe care Doamna T. i le încredințează, prezentându-le nemodificate, pentru mai multă autenticitate. Aceeași poveste de dragoste este relatată în caietele sale de Fred Vasilescu, pline de însemnări pe care le făcea în timp ce se afla în patul actriței mediocre Emilia Răchitaru. Triunghiurile erotice se conturează treptat din această pluralitate de "oglinzi". Aflăm că Emilia fusese iubită de Ladima, poet sărac și ratat, care o iubea, o diviniza și pe Doamna T. Neîndrăznind să-i împărtășească dragostea, se va sinucide
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
posibil numărul de victime. Cu cât acesta se anunța mai mare, cu atât nevoia de autoritate sigură, stabilă, competență, devenea mai clară. De unde însă autoritatea? Nu dispuneau de ea decât cei care o exercitaseră oarecum și mai înainte, fie și mediocru. Acestora trebuia să li se facă loc în rândul întâi, ca salvatori ai patriei, singurii capabili să exercite ingrata misiune de a asigura tranziția spre democrație. Vechile structuri ale puterii prăbușite, altele se cereau puse la lucru, sub presiunea evenimentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de filosof-artist, desi Cioran atacă frecvent tentativele de apropiere dintre filosofie și literatura, după cum neagă că ar exista vreo legătură între filosofie și viața că existența concretă și obiectivă a filosofului -, or, viața este izvor pentru literatură. În filosofie, abordare mediocra a vieții, spune Cioran, nimic nu e direct, totul e derivat, "degradat, de un rang inferior", iar "filosofii sunt agenții meschini ai absolutului"4. În limbaj, Cioran vede un alt punct de ruptură între filosofie și literatura. Prima folosește jargonul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
nietzschean, el vrea să fie "vindecat de nașterea lui" printr-o "agonie dincolo de continente", "într-un desen fluid", "într-o geografie a nimicului"46. Cum spune Nietzsche, acest gen de gânduri arată tristețea celor țări și mari, contrar celor mici, mediocri și vulgari. Speculațiile lui Cioran se referă la stările imposibile ale ființei umane, la "gândurile de negândit", însă acestea apar după Nietzsche, care lașase bine definită deja cu un secol în urmă aproape toată gândirea lui Cioran. De ce se întreabă
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
De ce să ne încântam cu iluziile morale, când am putea găsi iluzii și mai frumoase? Orice plăcere nesatisfăcuta este o ocazie pierdută pentru viață. Nu voi veni, în numele suferinței, să opresc lumea de la plăceri, de la orgii, de la excese. Numai oamenii mediocri vorbesc de consecințele placerilor. Dar consecințele durerii nu sunt și mai mari? Deci suferiți, beți, sorbiți cupă plăcerii până la urmă, plângeți sau radeți, scoateți strigate de disperare sau de bucurie, cântați de iubire sau de moarte, ca și așa nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
cărora nu trebuie să le facă nici o concesie. Nu ia în discuție cazul său, ci vorbește de Dostoievski, ca despre un "exemplu enorm": "În toată epoca lui Stalin, Dostoievski a fost persecutat ca fiind nesănătos, putred, contrarevoluționar, distructiv, în timp ce scriitorii mediocri își făceau veacul cu produse care aveau în comun cu literatura că afișul de propagandă cu pictură. Cu toate acestea, Dostoievski este unul dintre martorii cei mai teribili și adevărați ai timpului său"61. Viziunea pe care un scriitor o
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de obicei, îl hăituiește cu câinii, trage în el cu arme de foc, îl ucide dușmanul său de moarte. În timp ce mistrețul mă analizează cu ochii săi mici (sau cu nasul, se pare că văzul mistreților este deficitar, pe atât de mediocru pe cât îi e de dezvoltat mirosul), eu mă gândesc la Aristotel ("Vedem minunății pretutindeni în natură"), la eroarea lui Descartes, care nu vede în animale decât niște mașinării, la marile mituri indiene ale Americii, la contesa care preda porceasca. În
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]