4,239 matches
-
Eparhiot al Oradiei. Știut fiind faptul că biografia sa este arhicunoscută, am ținut să punem accent aici pe câteva momente din vasta și bogata sa activitate pastoral-misionară din timpul celor patrusprezece ani de arhierie ai săi ca arhipăstor asupra acestor meleaguri ai perioadei dintre anii 1936-1950. Noul Episcop al Oradiei încă din primele zile de după investirea sa în această treaptă a purces la drum alcătuindu-și un program foarte riguros și foarte sistematic în același timp în vederea rezolvării și soluționării diferitelor
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
o colaborare foarte fructuoasă cu toate instituțiile și organismele locale și centrale, câștigându-și în foarte scurt timp toată aprecierea și prețuirea tuturor factorilor de decizie. De aceea, putem spune cu toată convingerea și certitudinea că Biserica Ortodoxă de pe aceste meleaguri a intrat într-un real progres spiritual, cultural, social și material. Preasfințitul a știut să-i implice pe toți oamenii de bună credință și doritori de bine, fie ei clerici sau mireni, în diferitele activități și acțiuni ale Bisericii, făcându
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
cârmuiască neamul moldovenesc, ecou de glorie prin timp străbate până la urmașii care-l prețuiesc. Când năvăleau barbarii la hotare, Vodă chema boieri la sfătuire. Cu tactică să-nvingă provocare, să nu îi cadă neamul în robire. Voind să-și apere meleaguri sfinte, doar cu o mână de oșteni destoinici, la Dumnnul făcea rugă înainte s-alunge dușmani de mărire dornici. Din corn vestit suna spre adunarea vitejilor la luptă ostășească. Cu prețul vieții să-și apere țara, ca-n cinste și
COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343361_a_344690]
-
trezească, să mai lupte și țara să își apere prin vremuri, de toți care îi vor hotare rupte. Simțind oștenii ce ar vrea să-l cheme. Dar neputând, rămâne să se roage la Dumnezeu, de undeva, din ceruri, spre binele meleagurilor drage. Și cuget temerar duce prin vremuri. Iar duhul său veghează la hotare, ca-n tronul de cetate din Suceava. Că aprig fost-a Ștefan-Vodă-Mare, stârpind dușmani și pedepsind gâlceava. O rugăciune-mi fac în încheiere, dorind ca-n suflet
COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343361_a_344690]
-
ar fi trăit împreună. Mult mai târziu, s-ar fi găsit niște savanți (cică, români) să le spună că limba lor, nu este a lor, că toate cuvintele pe care le vorbesc provin de la toate neamurile care le-au „călcat” meleagurile, sau de la neamurile vecine, că mai au ei și niște cuvinte de „origine necunoscută”, de care, nimeni nu știe unde le-au auzit. Că ei, românii, nu au nici un cuvânt creat de ei, ci toate vorbele din graiul lor le-
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
un morocănos, ci sunt puțin trist, că românii sunt așa cum sunt, că Maica noastră România nu este așa de dodoloață pe cât este de frumoasă și bogată, dar cu fii săraci, veșnic dezbinați și împrăștiați prin lume. Fii, care, ajunși pe meleaguri străine, îți duc dorul și când au ocazia, te vorbesc cu drag și mândrie, că ești atât de „dulce și frumoasă”, „ca un fagure de miere”, cum au spus poeții, îngerii tăi. Bucură-te, sfânto, că românașii tăi te iubesc
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
-te, sfânto, că românașii tăi te iubesc și te prețuiesc mai mult, atunci când trăiesc prin străinătățuri și te vorbesc atât de rar! Tu ești balsamul dorului de Țară și lacrima sufletului nemângâiat. Tu ești ombilicul care-i ține legați de meleagurile natale. Și când te vorbesc, sufletele lor cântă și îți aduc ofrande. Primește-le, Sfântă Limbă Românească, și alină-le dorul de tine! Și mă iartă pe mine, umil slujitor al tău care te iubește cu patimă, că am scris
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
pun în valoare călita- tile le dau o notă aparte. Fiind departe de țară, am avut plăcerea să-l întâlnesc aici pe profesorul Dan Zamfirache, omul care a reușit că prin pasiunea să pentru cartofilie să ne țină aproape de frumoasele meleaguri românești. După succesul primei sale lucrări “Călimănești’2000” - premiul III în rang de medalie de bronz la primul For Internațional de Cartofilie - Bucures ți 1998, ne-a oferit un prilej deosebit de a ne reîntâlni cu minunatele ținuturi românești prin intermediul cărților
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
marcate prin trecerea atâtor generații. D-l Zamfirache se întoarce acasă cu o adevarată comoara de lucrări și cunoștințe incluse în cărțile scrise în India și Egipt, ceea ce îl recomandă că pe un foarte bun cunoscător și atent cercetător al meleagurilor românești dar și al tradițiilor și culturii indiene și egiptene. Impresiile despre țări de marimea unor continente, India și Egipt, sunt cuprinse în lucrările ”Indiei”(Agra - minunea numită Taj Mahal, Goa - pa- mant neînlănțuit, Plimbare la New Delhi, Khajuraho - mit
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
castrele române, drumul săpat în defileu încă din vremea românilor mărturisesc - dacă mai e nevoie - latinitatea noastră că de altfel și existența unui templu păgân aflat în curtea mănăstirii Cozia zidit de daci dar dărâmat în timpul lui Bibescu voda1(*. Că meleagurile au fost populate încă din epoca preistorica o dovedesc și urmele de la Boisoara descrise în cartea lui I. Simionescu ”|ara Noastră. Oameni, locuri, lucruri” din 1938. Mențiuni despre rolul politic și militar al mănăstirii Cozia pe domeniul căreia se va
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
las uitării imaginea a ceea ce a fost odată această minunată stațiune - perla a Oltului, numită Călimănești - loc plin de istorie peste care timpul și vicisitudinile n-au reușit să-i știrbească din faima și frumusețe”. Dan Zamfirache Cairo - 2006 Prefață Meleagurile vâlcene, cele scăldate de valurile spumegate altădată ale Oltului ce au săpat la poalele munților poartă de netrecut a Turnului Roșu și un defileu până la străvechea Cozie, înscriu azi o pagină nouă în istoria stațiunii Călimănești atestata din timpul domnitorului
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
Mircea cel Bătrân - ctitorul așezării - ce va împlini în 2038 venerabila vârstă de 650 de ani. Este și motivul care a stat la baza alcătuirii monografiei ilustrate ”Călimănești’2038” a domnului profesor, matematician și informatician Dan Zamfirache, fiu al acestor meleaguri, pasionat numismat și cartofil care a strâns timp de peste 30 de ani o bogată colecție de cărți poștale imaginând pentru noi, cei de azi, farmecul de altădată al unor locuri binecuvântate. {n contextul schimbărilor de azi, noul Călimănești păstrează frumoasă
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
istorie, intrată în memoria cartonului ilustrat. Călimăneștiul nu este numai cel de azi, el este și cel de mai de mult, cu pitorescul sau național, de drumeție și de petrecere de bun simț al omului îndrăgostit de natură. Călimăneștiul este meleagul udat de bătrânul Olt, cel cântat frumos și duios de Octavian Goga. mai 1997 Aurica Smaranda, Secretar general al Societății Numismatice Române Cuvânt înainte Nimic nu e mai plăcut că întoarcerea la origini, amintirea și păstrarea intactă a imaginii locului
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
1947), la capitolul rezervat poemului "Țiganii" (pag. 91-92), găsim următorul fragment revelator pentru rațiunea scrierii sale: "Încă fratele lui Pușkin spune, ca poetul a disparut odată din Chișinău și a lipsit mai multe zile, colindând cu o tabără țigăneasca pe meleagurile Basarabiei. Această aventură s-ar fi legat de satele familiei Ralli, Dolna și Iurceni, unde el ar fi cunoscut-o pe a sa Zamfira, fata unui bulibaș, rătăcind cu tabăra ei până la Vărzăreștii noi. Așa ne-a povestit baroana Elenă
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
colectivizării forțate, atât de tragică pentru România acelor ani, aventurile prin școlile timpului, precum și începuturile sale de pescar amator, care sunt o caracteristică a oamenilor din preajma mării și care la maturitate devine un al doilea mod de existență pe aceste meleaguri. Dar cea mai captivantă lectură o avem despre perioada maturității, în paginile de dragoste, care ne dezvăluie un suflet zbuciumat și mereu în căutarea infinitului absolut, precum și în cele deosebit de documentate și pline de bucuria relatării impresiilor de la pescuit și
REACTIILE UNOR PERSONALITATI LA SCRIERILE MELE. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343102_a_344431]
-
ani din viața copilei de la acel nefericit eveniment când își descoperise adevăratele origini. Nu se știe prin ce împrejurări, un tânăr gorjean pe nume Ion Pătruică din comuna Drăguțești, localitate aflată la vreo opt kilometri de Târgu Jiu, trece prin meleagurile vasluiene, venind cu mașina de la Iași. Fiind șofer de profesie, oprește în sat să repare o pană la o roată și cum hazardul le rezolvă pe toate în stilul său caracteristic, aici o cunoaște pe Natalia Galiția din Vetrișoaia, care
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
bune. Dorm și visez că am pornit la drum. Încotro? Habar nu am. Nu mi-am propus să ajung undeva anume. Doar să merg fără o țintă precisă, să mă desprind din brațele monotone ale vieții. Să întâlnesc oameni noi, meleaguri noi, orizonturi noi, lucruri pe care nu le-am mai văzut vreodată. Pline de inedit, pline cu speranța, că ceva se va schimba în bine." Urmează câteva povestiri absolut pline de haz. Cum ar fi episodul cu nașterea puilor de
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343106_a_344435]
-
bune. Dorm și visez că am pornit la drum. Încotro? Habar nu am. Nu mi-am propus să ajung undeva anume. Doar să merg fără o țintă precisă, să mă desprind din brațele monotone ale vieții. Să întâlnesc oameni noi, meleaguri noi, orizonturi noi, lucruri pe care nu le-am mai văzut vreodată. Pline de inedit, pline cu speranța, că ceva se va schimba în bine. De fapt caut Binele, pe care nu știu încă să spun ce ar însemna el
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343112_a_344441]
-
strigă din lumea de dincolo despre calvarul bolșevic. Nu tace, ci urlă-n morminte, tace vorbind printre crânguri, vorbește plângând... La capătul tăcerii se înalță el, strigătul ultimilor eroi reduși la tăcere, furați de credință, înfometați de pâine, alungați pe meleaguri străine, îngropații de vii. La capătul tăcerii suntem noi urmașii morților noștri, care nu am uitat cine suntem, de unde venim, pentru ce mai trăim. La capătul tăcerii amintirea stă neatinsă. Arzând... Liubastra, 06.13.2016 Notă: În noaptea de 12
LA CAPĂTUL TĂCERII (ÎN MEMORIA STRĂBUNILOR MEI DEPORTAȚI) de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343152_a_344481]
-
nectar, ca pe un mir al împărtășaniei sfinte în tainele spiritual - creștine. Era mirul iubirii ce se năștea în inima celor ce poposeau pe banca fermecată. Era pecetea ce marca legătura ancestrală a iubirii,moștenită din vremurile când pe aceste meleaguri marele Ștefan apăra cu sabia, dreptul de moștenire a neamului românesc și dreptul la iubire a pământului străbun. Spiritul marelui voievod și al lui Eminescu, va veghea dea lungul anilor asupra celor ce poposesc în Dealul Copoului, sub teiul secular
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343108_a_344437]
-
descopere și mai profund setea de a fi, de a ajunge sau de a deveni. „Așa ne trecem viața/ Ca-ntr-o poză suprapusă” Se prea poate ca impresiile sosirii în Țara Făgăduinței să fi fost alterate de mercantilismul unor meleaguri ce noi le credeam sfinte, privindu-le de departe. Se prea poate ca în această țară de adopție să descoperi că totul nu este altceva decât o „sforărie”, un loc unde „Uneori nu mai vezi obiectele din cauza sforilor”. De aceea
VERSURI ROMÂNEŞTI DIN EXIL AMERICAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343169_a_344498]
-
două propuneri de angajament din Franța și pleacă la Paris, unde este angajat în urma unei audiții, În 1925 are loc debutul la Lyon, în „Baiadera”, reprezentând un mare succes. Se reîntoarce în țară, dar nu reușește să relanseze opereta pe meleagurile bucureștene, fiind rechemat în Franța, unde va începe turneul în orașul Marsilia. Bolnav, cu frisoane și temperatură, Leonard va juca de parcă nu a avut nimic, având un succes fulminant. Urmează o serie de 40 de spectacole de mare succes susținute
NICOLAE LEONARD de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343179_a_344508]
-
cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce urmărea stabilizarea lor pe acele meleaguri.[ Sursă de documentare: comuna Pecineaga = WIKIPEDIA Enciclopedia on-line libera. http://ro.wikipedia.org/wiki/Pecineaga, Constanta] Pescarul, care aducea pește părinților mei, era și cel care trăgea clopotul bisericii în timpul săptămânii, la vreo sărbătoare sau vreun deces; de aceea i
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
povestitoare se confirmă o dată în plus, venind în întâmpinarea dorinței fiecăruia dintre noi, de a cunoaște măcar prin ochi împrumutați minunatele locuri prin care poate nu vom reuși să ajungem la timp, într-o viață de om. Frumoasele vacanțe, frumoasele meleaguri, frumoasă carte! Gabriela Căluțiu Sonnenberg - Spania Referință Bibliografică: FRUMOASELE VACANȚE / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1283, Anul IV, 06 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Rodica Elena Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
FRUMOASELE VACANŢE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343556_a_344885]
-
era imensa și renumita „Pădure Neagră”. Aici brazii, prin desimea lor, oferă o priveliște uimitoare, plină de senzații noi și necunoscute, dar în același timp și înfiorătoare. Dacă pătrunzi mai mult în interiorul pădurii, ajungi să cunoști oamenii calzi de pe aceste meleaguri, cu tradițiile și obiceiurile lor. Vei vedea ca viața locuitorilor din Schwarzwald și Schwäbische Alb este diferită de cea a locuitorilor din restul Germaniei. În liniștea pădurilor de aici simți cum muzele muzicii, ale poeziei și tradiției se împletesc, descoperind
TROSSINGEN – LOCUL UNDE MUZICA SE ÎMBINĂ CU NATURA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343478_a_344807]