103,225 matches
-
european pentru dezvoltare regională”, în D.L. Constantin (coord.), Probleme actuale ale dezvoltării regionale în România. Lucrările Primului Simpozion al Asociației Române de Științe Regionale, Editura Oscar Print, București. Pascariu, Gabriel, 2000, „Politica de dezvoltare regională - în UE și în statele membre”, Sociologie Românească, nr. 3-4. Pascariu, Gabriel (coord.), 2002, EU Cohesion Policy and Romania’s Regional Economic and Social Development: Pre-Accession Impact Studies, Institutul European, București. *** 2003, Politica de dezvoltare regională, Colecția de studii I.E.R., Seria Micromonografii - Politici Europene, HYPERLINK "http
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a susține o dezvoltare durabilă prin dezvoltarea capitalului uman, iar politicile de acces la educație sunt menite, pe de o parte, să reducă excluziunea socială și sărăcia și, pe de altă parte, să conducă la dezvoltarea socială la nivelul statelor membre. Obiective și priorități privind accesul la educație în Uniunea Europeană Obiective generale În cadrul Comisiei Europene și a Directoratului General pentru Educație și Cultură sunt stabilite, ca obiective generale, păstrarea aspectelor pozitive ale diversității educaționale europene și, în același timp, creșterea standardelor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fiecare stat membru poartă întreaga responsabilitate pentru conținutul învățământului și organizarea propriului sistem național de educație. Articolele 149 și 150 din Tratatul Uniunii Europene stipulează rolul acesteia de a contribui la dezvoltarea calității în educație prin încurajarea cooperării între statele membre și, dacă este necesar, de a sprijini și a completa măsurile acestora. Ca scop principal, se urmărește dezvoltarea unei dimensiuni europene a educației, prin încurajarea mobilității și promovarea colaborării între state la toate nivelurile de învățământ. Pentru atingerea acestui scop
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
document care formulează un program coerent la nivel european pentru politicile educaționale de la nivel național. Programul va fi implementat în Uniunea Europeană prin metoda deschisă de coordonare, definită tot la Lisabona (2000), care asigură un nou cadru de colaborare între statele membre în vederea asigurării convergenței politicilor educaționale naționale și a atingerii obiectivelor asupra cărora s-a convenit la nivelul Uniunii. Această metodă de lucru era necesară cu precădere în domenii precum educația, unde nu se putea vorbi despre o politică comună tuturor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
presupune, în esență: a) identificarea și definirea acestor obiective comune; b) definirea unor indicatori comuni care să permită statelor membre evaluarea sistemelor de învățământ și progresul înregistrat în atingerea obiectivelor; c) elaborarea unor instrumente pe baza cărora cooperarea dintre statele membre să devină posibilă (diseminarea unor practici pozitive, proiecte-pilot, etc.). Programul elaborat stabilește trei obiective comune de bază privind educația: îmbunătățirea calității sistemelor de învățământ și formare; asigurarea accesului tuturor la învățarea continuă (lifelong learning); creșterea deschiderii spre exterior a sistemelor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
obiectiv vizează constituirea spațiului european de educație și formare, prin programe de mobilitate și învățarea limbilor străine, precum și prin întărirea legăturilor dintre educație, muncă și societatea civilă. Este promovată, de asemenea, îndepărtarea obstacolelor privind mobilitatea ocupațională și geografică în statele membre. Un element de bază al acestui program îl constituie, așa cum am menționat mai sus, conceptul de învățare continuă (lifelong learning). După o lectură atentă a documentelor elaborate în domeniul educațional la nivelul Uniunii, se poate concluziona că acest concept se
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
că, deși accesul la învățământul de bază are un rol vital în reducerea sărăciei, la nivel comunitar se pune accentul, în egală măsură, pe dezvoltarea sistemelor educaționale la toate nivelurile. Cu alte cuvinte, prioritățile actuale ale sistemelor educaționale din statele membre ale UE sunt, în egală măsură, asigurarea accesului la educația de bază, creșterea șanselor educaționale pentru grupurile defavorizate, creșterea efortului bugetar pentru învățământ, precum și promovarea unei educații incluzive și a învățării pe tot parcursul vieții. Raportul Comisiei Europene privind incluziunea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în egală măsură, asigurarea accesului la educația de bază, creșterea șanselor educaționale pentru grupurile defavorizate, creșterea efortului bugetar pentru învățământ, precum și promovarea unei educații incluzive și a învățării pe tot parcursul vieții. Raportul Comisiei Europene privind incluziunea socială în țările membre ale Uniunii Europene prezintă, la capitolul destinat educației, problemele cu care se confruntă sistemele educaționale din țările membre și politicile de răspuns identificate și aplicate de aceste țări. Disfuncțiile și problemele cu care se confruntă sistemul educațional din România sunt
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru învățământ, precum și promovarea unei educații incluzive și a învățării pe tot parcursul vieții. Raportul Comisiei Europene privind incluziunea socială în țările membre ale Uniunii Europene prezintă, la capitolul destinat educației, problemele cu care se confruntă sistemele educaționale din țările membre și politicile de răspuns identificate și aplicate de aceste țări. Disfuncțiile și problemele cu care se confruntă sistemul educațional din România sunt, în mare măsură, similare cu cele prezentate în acest raport, iar soluțiile identificate de unele state membre ar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu care se confruntă sistemul educațional din România sunt, în mare măsură, similare cu cele prezentate în acest raport, iar soluțiile identificate de unele state membre ar putea constitui direcții de intervenție și în cazul învățământului românesc. La nivelul statelor membre, politicile integrate de răspuns la problematica abandonului școlar vizează, în egală măsură, trei categorii. Primele două categorii sunt obiectul a numeroase politici de răspuns ce sunt destinate atât prevenirii abandonului școlar, cât și intervenției în cazul în care abandonul școlar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
trei categorii. Primele două categorii sunt obiectul a numeroase politici de răspuns ce sunt destinate atât prevenirii abandonului școlar, cât și intervenției în cazul în care abandonul școlar a avut loc, promovând reintegrarea în sistemul educațional. Inițiativele identificate în țările membre includ atât măsuri focalizate pe aspectul educațional, cât și dezvoltarea unei rețele de suport mai complexe, care să integreze toți actorii implicați ( Comisia Europeană, 2001, p. 42). Printre provocările politicilor educaționale din țările membre ale Uniunii Europene se numără așadar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sistemul educațional. Inițiativele identificate în țările membre includ atât măsuri focalizate pe aspectul educațional, cât și dezvoltarea unei rețele de suport mai complexe, care să integreze toți actorii implicați ( Comisia Europeană, 2001, p. 42). Printre provocările politicilor educaționale din țările membre ale Uniunii Europene se numără așadar reducerea dezavantajelor și asigurarea accesului la educație pentru grupurile defavorizate. Unele state membre urmăresc creșterea investițiilor în educație ca o soluție-cheie pentru prevenirea sărăciei și a excluziunii sociale pe termen lung. Acest lucru implică
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de suport mai complexe, care să integreze toți actorii implicați ( Comisia Europeană, 2001, p. 42). Printre provocările politicilor educaționale din țările membre ale Uniunii Europene se numără așadar reducerea dezavantajelor și asigurarea accesului la educație pentru grupurile defavorizate. Unele state membre urmăresc creșterea investițiilor în educație ca o soluție-cheie pentru prevenirea sărăciei și a excluziunii sociale pe termen lung. Acest lucru implică dezvoltarea unor intervenții efective încă de la o vârstă fragedă (în principal, printr-un sistem adecvat și comprehensiv de protecție
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
piața muncii al acestora; c) orientarea școlară mai accentuată încă de la nivelul gimnaziului, astfel încât elevii să opteze pentru integrarea în formele de învățământ secundar adecvate propriilor personalități și capacități - această practică este întâlnită în toate sistemele educaționale moderne din țările membre ale UE, unde, încă din ciclul primar, rolul învățătorului e de a identifica abilitățile elevului, în vederea consilierii familiei în problematica orientării școlare și, mai târziu, profesionale cât mai adecvate personalității și capacității acestuia; un capitol separat în cadrul secțiunii privind educația
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculumul învățământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, Iași. Voicu, Bogdan, 2001, „Dezvoltare socială”, în Luana Pop, (coord.), 2001, Dicționar de politici sociale, Editura Expert, București. *** 2001, Raportul UE privind incluziunea socială în țările membre. Documentele oficiale ale Uniunii Europene în domeniul educației au fost descărcate în principal de pe următoarele site-uri: Comisia Europeană, Education and training 2010, diverse systems, shared goals, HYPERLINK "http://www.europa.eu.int/comm/education/policies/2010/back gen en.html" http
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
depășind cu puțin valoarea 5, asociază Republica Cehă și Ungaria grupei foarte mici de țări cu o distribuție relativ egalitară a veniturilor/cheltuielilor; România și Bulgaria se mențin în categoria țărilor cu creștere pozitivă, inferioară însă celei întregistrate în țările membre ale UE; nivelul PIB per capita în 2002 era inferior celui din țările membre ale UE și din Federația Rusă. Deși apropiate în 1990, ritmul ridicat de creștere economică pe care l-a înregistrat Polonia ulterior acestui an a distanțat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
țări cu o distribuție relativ egalitară a veniturilor/cheltuielilor; România și Bulgaria se mențin în categoria țărilor cu creștere pozitivă, inferioară însă celei întregistrate în țările membre ale UE; nivelul PIB per capita în 2002 era inferior celui din țările membre ale UE și din Federația Rusă. Deși apropiate în 1990, ritmul ridicat de creștere economică pe care l-a înregistrat Polonia ulterior acestui an a distanțat-o net de România (tabelul 1). similitudinea dintre România și Polonia s-a păstrat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și Israelul defineau mai degrabă rute secundare (Sandu, 2002, 2005). Un eveniment important pentru perioada de început a anilor 2000 este obținerea dreptului de intrare liberă în Spațiul Schengen, începând cu 1 ianuarie 2002. Eliminarea necesității vizelor pentru toate țările membre ale Spațiului are consecințe cel puțin la nivelul patternurilor de migrație (probabil o accentuare a caracterului circulatoriu al migrației clandestine pentru muncă) și al implicării/capacității de control a statului român asupra migrației românești clandestine, aflat acum, pentru prima oară
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Recent, a fost inclusă printre sistemele de măsurare în România și perspectiva incluziunii sociale promovată la nivel european. Uniunea Europeană utilizează un set de indicatori de incluziune socială structurat pe mai multe niveluri, având un set comun de indicatori pentru țările membre (de nivel primar și secundar), propus într-o variantă extinsă de studiul lui Atkinson și al colaboratorilor săi (2002) și adoptat de Comisia Europeană într-o variantă mai restrânsă. Indicatorii comuni sunt completați de un set specific național (indicatori de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
propus într-o variantă extinsă de studiul lui Atkinson și al colaboratorilor săi (2002) și adoptat de Comisia Europeană într-o variantă mai restrânsă. Indicatorii comuni sunt completați de un set specific național (indicatori de nivel terțiar selectați de statele membre). Începând cu 2001 este utilizat, de asemenea, un set de indicatori structurali, cu domeniile: context economic, ocupare, cercetare și inovație, reformă economică, coeziune socială și mediu. Prin comparație, sistemul de indicatori de incluziune este mai relevant pentru dezvoltarea socială, dimensiunea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
guvernamental și ceilați factori de decizie, cu ONG-uri și cu cetățenii, entități care trebuie să își unească eforturile pentru o dezvoltare durabilă. Cooperarea pentru o dezvoltare durabilă trebuie să fie o preocupare atât pentru UE cât și pentru statele membre. În consecință, politica comunitară de dezvoltare durabilă trebuie să fie complementară politicilor derulate de statele membre. Concret, o companie care care își desfășoară activitatea prin prisma dezvoltării durabile va urmari ca, în tot ceea ce face , fără a neglija oportunitățile apărute
Educaţia economică în contextul dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ciobanu Mariana Georgeta, Popa Monica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1166]
-
își unească eforturile pentru o dezvoltare durabilă. Cooperarea pentru o dezvoltare durabilă trebuie să fie o preocupare atât pentru UE cât și pentru statele membre. În consecință, politica comunitară de dezvoltare durabilă trebuie să fie complementară politicilor derulate de statele membre. Concret, o companie care care își desfășoară activitatea prin prisma dezvoltării durabile va urmari ca, în tot ceea ce face , fără a neglija oportunitățile apărute în diverse momente, să aibă o abordare și o perspectivă pe termanlung. Cu alte cuvinte, înseamnă
Educaţia economică în contextul dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ciobanu Mariana Georgeta, Popa Monica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1166]
-
Europa. Toate statele Uniunii Europene au adoptat eticheta ecologică comunitară. Avantajul principal al etichetei ecologice este dimensiunea sa europeană. Produsul care are această etichetă ecologică atribuită de către un stat membru al Uniunii Europene poate fi folosit în toate celelalte state membre. Cele mai cunoscute etichete ecologice sunt: Îngerul Albastru, Lebăda Nordică, NF - Environnement. Îngerul Albastru a fost lansat în Germania prin Agenția Federală de Mediu, Juriul de atribuire a etichetei ecologice și Institutul de Asisugrare a Calității și . Povestea de succes
Etichetare ecologică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ada Burescu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1199]
-
privind mediul natural (Directiva Păsări 79/409/CEE amendată prin Directiva 2009/147/CE și Directiva Habitate 92/43/CEE) interzic introducerea în natură a unor specii care pot amenința speciile indigene. Directiva-cadru privind apa (2000/60/ CE) impune statelor membre să obțină o stare ecologică bună a apelor. Directiva privind strategia pentru mediul marin (2008/56/CE) recunoaște că introducerea de specii alogene reprezintă o amenințare majoră la adresa biodiversității europene și solicită în mod expres statelor membre să includă speciile
Biodiversitatea şi speciile invazive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]
-
CE) impune statelor membre să obțină o stare ecologică bună a apelor. Directiva privind strategia pentru mediul marin (2008/56/CE) recunoaște că introducerea de specii alogene reprezintă o amenințare majoră la adresa biodiversității europene și solicită în mod expres statelor membre să includă speciile invazive în descrierea „bunei stări ecologice”. Referiri la speciile invazive la nivel național există în Legea 265/2006 privind protecția mediului (cap. VIII, art. 49-54) și OUG 57/2007 (Legea ariilor protejate), completată prin Ordinul Ministrului mediului
Biodiversitatea şi speciile invazive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]