3,996 matches
-
Benschop, xe "Halesma"Halesma și xe "Schreurs"Schreurs, 2001), considerând că inegalitățile sunt rezultatul lipsei de oportunități organizaționale pentru femei din cauza, de exemplu, a stereotipurilor de sex, plafonului de sticlă și a lipsei de acces la rețelele informale și la mentori. Alți autori au subliniat, la rândul lor, rolul pe care îl au mecanismele și instituțiile pieței muncii în structurarea (sau chiar influențarea) deciziilor femeilor cu privire la parcursul lor profesional. xe "Trappe"Trappe și xe "Rosenfeld"Rosenfeld (1998), într-un studiu ce
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
o eleganță ușor desuetă, care-i dădea un aer de mesager al unui timp revolut, poetul încuraja cu discreție tentativele de a pătrunde pe teritoriul Polimniei sau al Caliopei. „Vedeta" cenaclului era neuitatul Cezar Drăgoi, care-l nedumerea uneori pe mentorul nostru, scandând versuri în care „băteau vânturi noi". Într-o asemenea companie, abia îndrăzneam să scot la iveală modestele încercări pe care le-am păstrat caligrafiate pe un caiet de dictando: Noapte de tinerețe, Don Quijote, A căzut o frunză... La
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o vreme un fel de Weimar, cu Emil 297 Gârleanu, G.M. Vlădescu, Victor Ion Popa, I. Valerian, V. Voiculescu, C. Moldovea, dar și cu Toma Chiricuță, Tudor Pamfile, Mihai Lupescu, Pamfil Șeicaru, George Nedelea, toți în jurul lui Tutoveanu - având ca mentor pe Alexandru Vlahuță... Bârladul a fost un Weimar... Bârladul poate fi un Weimar... Bârlad - „un oraș cu vocație culturală care a dat cultu rii noastre mai multe personalități decât oricare altul” - cum aprecia, undeva, academicianul Alexandru Zub. „Bârladul, acest Weimar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ion Manta - Roșie, magistratul, împreună cu alți colegi - Constantin Dimoftache, Bernard Leibovici, Adrian Beldeanu - l‐ am vizitat adesea pe maestru la domiciliu. Uneori l‐am avut și printre noi la cenaclu, în haine de heruvim... Acolo, la Bârlad, unde am avut mentori de valoare, pe destoinicii și omenoșii profesori Hary Zupperman, Gh. Popescu, Trăian Tănase, Grigore Ionescu, Ion Ursoi, Cezar Ursu, Gh. Gâlcă ori Jean Budescu, dar și colegi cu seriozitate la învățătură, precum Leibovici Bernard - Lucian Raicu, Constantin Dimoftache ‐ C.D. Zeletin
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de profesionist), în memoria scurtă a televiziunii (TV națională și alte TV, au relatat despre noi) în arhive și în filmografie prin A FOST SAU N-A FOST ! Că, existența TV.V. nu se poate menționa fără inițiativa, munca și meritele mentorului Dumitru V. Marin este clar! Că se marchează, astfel, mai mult EXPLOZIA CULTURAL-INFORMAȚIONAL| în județul Vaslui la acest început de secol și mileniu e și mai clar ! A fost sau n-a fost revoluție ? Dar TV.V. a fost și există
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
dedicat în exclusivitate vieții regionale. A publicat două cărți : "Fenomenul Penicilina", publicistică, 2001 și "Curajul de a crede în victorie", publicistică, 2007. Este vicepreședinte al Asociației scriitorilor și jurnaliștilor de turism și membru în Consiliul Național al Uniunii Ziariștilor Profesioniști. Mentorii săi sunt Grigore Ilisei și Cristian țopescu. BABAN, Ion, n.6 august 1937. Delești, Vaslui. Absolvent al Facultății de Filologie a Universității "Al. I. Cuza" Iași, a funcționat ca profesor la școli și licee din Vaslui, apoi ca inspector școlar
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
desfășoară activitatea AICI cu imense greutăți și piedici. Mulți au contribuții importante și pe plan național, cel puțin într-o a doua treaptă valorică, și fac obiectul nominalizărilor criticilor. "Șef de promoție" Theodor Codreanu. într-un final ne întrebăm: acești mentori legați de glia vasluiană, AICI, reprezintă ceva în plan național sau sunt doar primele valori locale? Subliniem că nu facem decât o scurtă istorie a presei locale și o succintă prezentare a Curentului cultural informațional. De fapt, considerațiile despre animatorii
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Leadership-ul reprezintă un rol foarte important al managerului, deoarece implică interacțiunea cu ceilalți, determinându-l pe manager să imprime energie și entuziasm viziunii pe care dorește să o transmită oamenilor. Ca lider, managerul Încearcă să Își motiveze subalternii devenindu-le mentor, ajutându-i În rezolvarea problemelor și integrând nevoile indivizilor cu obiectivele organizației În așa fel Încât să le asigure satisfacerea. Managerul acționează În primul rând ca o resursă aflată la dispoziția grupului pe care Îl conduce. Managerul folosește de asemenea
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Colecția UNIVERSITARIA 6 Seria Comunicare (c) Institutul European Iași ISBN: 973611-031-1 PRINTED IN ROMANIA Semiotică, societate, cultură DANIELA ROVENȚA-FRUMUȘANI INSTITUTUL EUROPEAN Dedic acest periplu mentorilor mei, care m-au (in)format, studenților care m-au stimulat și nu în ultimul rînd familiei mele, care m-a sprijinit permanent în "aventura" mea semiotică. CUVÎNT ÎNAINTE DE CE SEMNE? DE CE SEMIOTICA? Pentru a oferi noi repere societății postmoderne
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fotografii pertinente. De la sfîrșitul războiului dezvoltarea relațiilor publice a fost constantă. În 1962 s-a creat termenul de relaționist, de homme de communication, precum și un nou domeniu integrat vastului ansamblu al comunicării. Rolul analistului în comunicare evoluează spre cel de mentor, creator și păstrător al unei imagini adoptate pentru o lungă perioadă de fiecare întreprindere. O gramatică eficientă a relațiilor publice se situează pe de o parte sub semnul "casei de sticlă simbol al transparenței" și pe de altă parte sub
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
rural foarte populat și puternic catolicizat, PC a preferat să fondeze un nou partid țărănist, ZSL. După scrutinul semidemocratic din 1989, acest partid compus din comuniști cu "obraz subțire", a surprins prin alianța sa cu Solidarnosc, aducîndu-i pe foștii lui mentori în poziția de minoritari. Între 1989 și 1991, între ZSL și Solidaritatea Rurală a fost o competiție acerbă pentru a-și atribui moștenirea politică a PSL. Preluînd sigla fostului partid al lui Mikolajczyk, dar nu și filozofia sa, ZSL a
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
rezolvare a disfuncțiilor, a modului de a obține rezultate de performanță, a direcțiilor de reflecție critică asupra posibilităților de inițiativă. Căci toate acestea modifică atunci rolurile educatorului, prin corelare cu paradigma centrării pe educat și cu cea a leadershipului: ghid, mentor, asistent, facilitator, cercetător, observator, antrenor, consilier, îndrumător ș.a. Oricum, alternanța metodologică nu apare educatorului practician decât ca o succesiune teorie-practică, pe bază de acțiune-cercetare, o sursă pentru aprofundarea profesionalizării, pentru înțelegerea rolului și a parteneriatului, a câmpului de comunicare și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în diferite situații reale. • Varierea modurilor de prezentare, organizare, relatare. • Înțelegerea modului de cunoaștere științifică. • Exersarea formulării de întrebări, ipoteze, variante, experiențe, interpretări, sinteze, corelații. • Diversificarea situațiilor, sarcinilor diferențiate. • Solicitarea fiecărui educat în toate etapele cunoașterii. • Monitorizarea evoluției educatului ca mentor. • Exersarea combinării modurilor, stilurilor de cunoaștere. Roluri Acțiuni, strategii și competențe ale educatorului • Realizarea de reflecții, interpretări ale problemelor specifice. • Implicarea educaților în organizarea acțiunilor, resurselor. • Afirmarea autocontrolului, metacogniției. Ghidează, îndrumă • Găsirea căilor de parcurgere a cunoașterii independente. • Alegerea mijloacelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
monitorizare pentru depășirea dificultăților, limitelor, nu este goală în conținut, ci arată efectele în învățare, după introducerea soluțiilor noi. • Tipuri: individuală, la nivelul unei clase (de management, de strategii instruire, condiții și mijloace folosite, aspecte ale eficientizării învățării, profesorul ca mentor, oferă asistență și analize, cu impact asupra curriculumului-instruirii-evaluării, oferă noi informații asupra stării critice) sau în grup, pe problemă comună în școală (pentru decizii ameliorative, performanțe în organizație, cu depășirea obstacolelor, îmbunătățirea climatului de muncă și relaționare, leadership, comunicare, factorii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
à l'université. Recherche-Théorie-Application, de Boeck Université, Bruxelles, books.google.com/books?isbn=2804137082 York-Barr, J. & Duke, K. (2004), What does the RESEARCH tell us about Teacher Leadership?, http://cehd.umn.edu/EDPA/People/York-Barr.html Zachary, L.J. (2000), The Mentor's Guide: Facilitating Effective Learning Relationships, John Wiley and Sons, books.google.com/books?isbn=0787947423 Zins, J.E. et al. (2004), Building Academic Success on Social and Emotional Learning. What does the Research Say?, Teachers College Press, Columbia University, books
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
teritoriul posibililor parlamentari. Acest subcâmp de sus este dominat de tinerii PD-iști. Legătură dinte cele două subcâmpuri se obține prin codul kinezic al gestualității mâinii. Configurația (palmă deschisă) și direcția (în sus) a mâinii drepte sugerează configurația semantica a mentorului politic care își prezintă echipa spectatorilor. * Dualitatea sus/ jos reprezintă "confruntarea" dintre realitate și ideal. Și totuși, se poate observa un paradox dacă luăm în considerație reprezentarea lingvistică și cea vizuală. Astfel, dialogul dintre alegători ("Oamenii matale de ce nu sunt
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
umilință. Aceste patru noțiuni care iau în considerație cel puțin câteva dintre componentele fizice vor califica mâna drept un gest polisem. Asociată cu diverse contexte politice, palmă lui Traian Băsescu, prin orientare și localizare, dezvăluie trei tipuri diferite de lider: "mentorul", "omul onest" și "candidatul hotărât". În campania din 2000, Traian Băsescu, primarul Bucureștiului la acea perioadă, oferă o orientare oblica a palmei (FIG.7), localizată la nivelul capului dar îndreptată spre fundalul populat de membrii Partidului Democrat. Am putea interpreta
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
alți actori, devenind, astfel, forța autorității (Perelman, Olbrechts-Tyteca 1993: 481-488), gata să garanteze pentru cei opt necunoscuți candidați. Imaginea celor opt canotori constituie argumentul ilustrării pentru onestitatea lui Băsescu. Folosind dovadă iconica (FIG.7) a candidaților vâslind este ca și cum mâna mentorului promovează mâna muncitoare a tinerilor discipoli. Muncă efectuată de cele 16 mâini implică o performanță fizică unde palmă își schimbă configurația pentru a tine un obiect concret. Reprezentarea iconica a celor opt, prin gestul de vâslire, are un efect de
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
între cuvintele gesta și gestus. Dacă cel de-al doilea termen este asociat cu responsabilitatea individuală a actelor gestuale, primul implică dependența totală a persoanei față de grup. În timp ce palmă lui Băsescu, orientată spre fundal, ne amintește de cuvântul gestus, asociat mentorului, mâinile vâslind sunt materializarea termenului gesta, tocmai prin coeziunea oferită de echipă 8+1. Contextul politic schimbându-se, componentele fizice ale gesturilor candidatului se modifică, semnificația palmei că polisemn având noi conotații. În alegerile din 2004, Traian Băsescu, candidat la
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
abdominal pe linia orizontală și mesajul verbal " Nu pot ei fură cât puteți voi VOTA! Să fie dreptate! Băsescu Președinte" devin de asemenea semne a caror interpretare se referă implicit la o persoană necorupta. Dacă în 2000, Băsescu a fost mentorul care garanta pentru performanța discipolilor prin gestul mâinii drepte, orientată oblic, de această data el este personajul din spatele cortinei, care, prin configurația celor două palme larg deschise, în poziție orizontală, isi atacă oponenții, dar în același timp dezvăluie propria intenție
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
isi atacă oponenții, dar în același timp dezvăluie propria intenție de a nu fraudă alegerile "Ceilalți [PSD] vor să fure voturile; eu vreau justiție". În FIG.9 orientarea palmei se schimbă, optându-se pentru dreapta-sus. În decursul a patru ani, mentorul devine un posibil președinte și astfel trebuie să-și afișeze identitatea. După cum am menționat, identitatea ascunde nu doar un nume, cât o poziție socială. Traian Băsescu alege componentă sintactica a mâinii drepte ca mijloc de a ilustra profesia anterioară, aceea
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
peste o țară (FIG.10). Am analizat deja palmă dreapta a lui Băsescu că un polisemn în FIG.2, dar acest poster electoral (fotografie + caricatură) este interesant deoarece codul corporal și cel al vestimentației dezvăluie identitatea completă a lui Băsescu mentor, căpitan și primar: * palmă dreapta aparține mentorului care își prezintă discipolii; * mâna stângă ține fotografia unei cladiri, care sugerează poziția socială actuala (primar al capitalei). Astfel, procesul de deținere a unui obiect poate fi asociat cu verbul a avea, iar
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
deja palmă dreapta a lui Băsescu că un polisemn în FIG.2, dar acest poster electoral (fotografie + caricatură) este interesant deoarece codul corporal și cel al vestimentației dezvăluie identitatea completă a lui Băsescu mentor, căpitan și primar: * palmă dreapta aparține mentorului care își prezintă discipolii; * mâna stângă ține fotografia unei cladiri, care sugerează poziția socială actuala (primar al capitalei). Astfel, procesul de deținere a unui obiect poate fi asociat cu verbul a avea, iar orientarea în jos simbolizează că acest obiect
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
în funcție de diferite contexte situaționale electorale și prin derivarea componentelor fizice, această parte a corpului omenesc conduce către diverse semnificații: Configurația vehiculului corporal Direcția Poziția Campania electorală Semnificații simbolice contextuale palmă dreapta oblica, stânga, sus la nivelul umărului 2000 onestitate autoritatea mentorului politic palmă dreapta & palmă stânga orizontală la nivel abdominal 2004 onestitate politicianul necorupt palmă dreapta verticală, dreapta, sus la nivelul frunții 2004 onestitate disciplină căpitanului piramida mâinii drepte + obiect jos la nivelul picioarelor 2000 posesia puterea deja obținută piramida mâinii
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
ziarul Mol dova ”, la 17 ianuarie 1931, menționa că Academia Bârlădean ă de sfășura cea de-a optzeci și doua șezătoare literară cu public, la ea conferențiind Ion Scurtu de la ziarul „Curentul” din București, trimis al lui Pamfil Șeicaru, alt mentor cult ural al Bârladului. Prieten al unor scriitori bârlădeni, până și „lui Perpessicius îi plăcea să se declare, în taină, părtaș la viața Academiei Bârlădene și păstra legătura cu fondatorul ei prin corespondență și prin cel ce scrie aceste rânduri
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]