3,268 matches
-
relativ mic, chiar dacă În creștere (2,7% În 1813 și 17,5% În 1848) <endnote id="(535, p. 55)"/>. Voi exclude, de asemenea, situațiile În care unii comentatori sau unele recensăminte i-au inclus tot la capitolul „negustori” pe evreii meseriași, pe motiv că aceștia din urmă Își vindeau ei Înșiși produsele, În „dughene la uliță”. În astfel de cazuri, este vorba de un viciu (uneori voluntar) de Încadrare. În 1838, de pildă, Într-o „catagrafie” realizată În București, mai mulți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
realizată În București, mai mulți meșteri evrei (tinichigii, sticlari, fierari) sunt Înregistrați ca negustori <endnote id="(536, p. 191)"/>. La fel se Întâmplă În „catagrafia” (recensământul) evreilor „sudiți” (supuși străini) din Moldova anilor 1824-1825. „O delimitare riguroasă Între comercianți și meseriași este foarte dificilă - observă corect Stela Mărieș -, pentru că unul și același [evreu] sudit putea să producă marfa pe care o vindea ulterior În prăvălie” <endnote id=" (777, p. 67)"/>. Într-o scenetă comică, Vasile Alecsandri scrie că „În Iași nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iar bucovineanul E. Gregorovitza (1857-1915) scrie Într-o nuvelă despre dugheana de fierărie a unui evreu <endnote id="(130, p. 640)"/>. Evident, „dugheana”, adică pră vălia, este În astfel de cazuri doar anexa comercială a atelierului În care lucrează evreul meseriaș. Întotdeauna Însă această anexă este mai „vizibilă” decât atelierul propriu-zis. Din păcate, tendința de a-i considera pe „producătorii mărfurilor pe care le vindeau” drept negustori apare și la unii comentatori contemporani <endnote id="(535, p. 37)"/>. În anul 1820
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vindeau” drept negustori apare și la unii comentatori contemporani <endnote id="(535, p. 37)"/>. În anul 1820, În timpul domniei lui Mihai Șuțu, s-a făcut un recensământ al Întregii populații care plătea impozite În Moldova. În acest caz, negustorii și meseriașii au fost Încadrați corect, la rubrici diferite. Am ales anume această „catagrafie” și pentru că ea a fost realizată după mai multe valuri succesive de imigrare a evreilor În Moldova - la sfârșitul secolului al XVIII-lea și Începutul secolului al XIX
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe bună dreptate istoricul Carol Iancu - dacă am lua În considerare numai situația din Moldova, unde locuiau atunci circa trei sferturi din populația evreiască din România <endnote id="(125, pp. 274-275)"/>. În schimb, s-a ignorat mereu faptul că numărul meseriașilor evrei era mult mai mare decât cel al negustorilor evrei. Conform aceleiași „catagrafii” din 1820, În Iași erau Înregistrați 268 de meșteri și calfe (adică 40,5%) din numărul evreilor pământeni și, respectiv, 410 meșteri și calfe (adică 36%) din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În Iași erau Înregistrați 268 de meșteri și calfe (adică 40,5%) din numărul evreilor pământeni și, respectiv, 410 meșteri și calfe (adică 36%) din numărul evreilor supuși străini <endnote id="(215, p. 63)"/>. Și Radu Rosetti vorbea despre „numeroșii meseriași jâdovi” din Moldova acelor ani <endnote id="(680, p. 145)"/>. Pe la mijlocul seco lului al XIX-lea, J.F. Neigebauer - un om care cunoștea foarte bine situația, fiind consulul prusac la Iași - scria următoarele : „Marea problemă pe care alte state n-au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
următoarele : „Marea problemă pe care alte state n-au rezolvat-o Încă, și anume aceea de a-i atrage pe evrei spre meserii, este În Moldova rezolvată. O mare parte a evreilor din Iași trăiesc din munca mâinilor lor ca meseriași. Cei mai mulți sticlari, tâmplari, croitori, pantofari, giuvaergii sunt evrei” <endnote id="(535, p. 43)"/>. „Evreul [din Moldova] - nota la rândul lui francezul E. Desjardins (Les Juifs de Moldavie, Paris, 1867) - este croitor, tăbăcar, tinichigiu, cizmar, ceasornicar...” <endnote id=" (743, p. 48
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
E. Desjardins (Les Juifs de Moldavie, Paris, 1867) - este croitor, tăbăcar, tinichigiu, cizmar, ceasornicar...” <endnote id=" (743, p. 48)"/>. Cam la aceeași concluzie ajungeau În 1839 doi misionari scoțieni călători prin Țările Române : „Majoritatea evreilor din Foxshany [= Focșani, Moldova] sunt meseriași ; foarte mulți sunt croitori și pantofari” <endnote id="(382, p. 399)"/>. La Piatra-Neamț, de pildă, În 1902, din 42 de croitori, 39 erau evrei (adică 93%), din 40 de cizmari, 34 erau evrei (85%), din 18 fierari, 12 erau evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cizmari, șepcari, tâmplari, tinichigii, zugravi, zidari, argintari, alămari, sticlari, cărăuși etc.), În timp ce procentul de negustori și cămătari era de numai 9,4% („telali”, „boccegii”, „lipițcani”, „mămulari” și „zarafi”) <endnote id="(343 și 109, p. 122)"/>. Acest raport Între numărul evreilor meseriași și cel al evreilor comercianți a fost confirmat și de Iuliu Barasch, care În 1842 observa următoarele despre „comunitatea zisă judeo -polonă” din București : „Evreii sunt, În mare parte, meșteșugari, [pre]cum croitori, cizmari, tâmplari, tinichigii ș.a.m.d. Și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
transmise apoi din tată În fiu. Interesant și chiar paradoxal este faptul că găsim cam aceeași repartiție profesională după aproximativ un secol (În primele decenii ale secolului XX), atât În România (În 1913, 45% dintre evrei lucrau În industrie, erau meseriași sau muncitori ; <endnote id="cf. 611, p. 62"/>), cât și la capătul celălalt al lumii, În SUA. O statistică efectuată asupra unui număr de aproximativ un milion de evrei emigrați În SUA - mai ales din Europa Centrală și de Est
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(423, pp. 191 ș.u.)"/>. Clișeele referitoare la evrei au traversat oceanul odată cu evreii. În aceste condiții, rămâne să ne Întrebăm ce mecanisme psihologice complicate au concurat pentru a crea imaginea evreului negustor tipic și, respectiv, cea a evreului meseriaș atipic, În condițiile În care cifrele par să indice exact contrariul. În orice caz, concluzia mea este diferită de cea a lui B.P. Hasdeu din 1866 („Ovreii ne prezintă spectacolul unui neam Întreg de zarafi și de prăvăliași” ; <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
comercianți bogați) asimilați, și În afară de o burghezie puțin numeroasă (negustori) mai mult sau mai puțin asimilată, majoritatea evreilor trăiau din munca manuală [...]. Ei erau croitori, cizmari, tinichigii, tâmplari, tapițeri, strungari, zidari, birjari, fierari, hamali, vidanjori etc., constituind o clasă de meseriași și proletari, având caracteristicile unei populații subdezvoltate” <endnote id="(125, p. 167)"/>. În 1891, socialistul dr. Ștefan Stâncă ajungea la aceeași concluzie. El făcea un apel către tinerii evrei să colaboreze la Întocmirea unei statistici a evreilor pe profesiuni. Scopul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
deceniilor, situația nu s-a schimbat substanțial : În 1941, de exemplu, toți tinichigiii din orașul Cernăuți erau evrei, În afară de unul <endnote id="(499 și 693, II, p. 260)"/>. Tot la Începutul secolului XX, Într-un articol intitulat chiar „Evreii ca meseriași” (apărut pe prima pagină a publicației Biruința, nr. 166 din 1909), poetul român Alexandru Macedonski se lupta și el cu prejudecățile populare privind mercantilismul evreilor, Încercând să demonstreze că aceștia „nu se dedau, după cum zic unele dintre popoarele printre care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și cinstit În toate direcțiunile. Cum rămâne deci cu legenda că evreul nu este decât cămătar, zaraf, bancher, vânzător de mărunțișuri și altele ? Ca și multe legende, și aceasta trebuie să cadă...” <endnote id="(100, pp. 93-94)"/>. În aceeași epocă, meseriașul evreu era apreciat chiar și de unii intelectuali români care nu-i simpatizau pe evrei. Este cazul lui Radu Rosetti, care În 1903 scria următoarele : „Îmi este [...] imposibil să vorbesc de rău pe meseriașul acestei rase : el este demn de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
100, pp. 93-94)"/>. În aceeași epocă, meseriașul evreu era apreciat chiar și de unii intelectuali români care nu-i simpatizau pe evrei. Este cazul lui Radu Rosetti, care În 1903 scria următoarele : „Îmi este [...] imposibil să vorbesc de rău pe meseriașul acestei rase : el este demn de tot respectul, sobru, liniștit, ordonat, muncitor neobosit ; el nu dă prilejul la critică” <endnote id="(281)"/>. Cam În aceiași termeni gândea tot atunci Adolphe Stern, liderul comunității evreiești : „În toate orașele și târgurile [din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu este decât un singur mijloc : munciți și civilizați-vă” <endnote id="(898, p. 33)"/>. De la aceeași tribună, deputatul evreu Mayer Ebner (din Cernăuți) declara următoarele În 1926 : „Nu-i va trece nimănui prin minte de a contesta industriașului și meseriașului evreu productivitatea sa” ; iar În 1928, deputatul Wilhelm Filderman (reprezentând Uniunea Evreilor din România) critica manualul de geografie a României pentru clasa a III-a, prin care se inoculau elevilor clișee negative de tipul „evreii se ocupă cu comerțul și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cumpătarea, voința puternică, perseverența” sau, În altă parte, „munca, seriozitatea și statornicia” lor. Analizând „cauzele sociale” ale antisemitismului și vorbind despre „anti- semitismul concurenței”, el considera că anume aceste calități (În bună măsură profesionale) au generat sentimente iudeofobe În rândul meseriașilor și al comercianților creștini <endnote id="(677, pp. 2- 3)"/>. Iată-l pe Ioan Petru Culianu comentând după mai mult de un secol, În 1990, discursul lui Petre Carp la care m-am referit mai sus : „P.P. Carp, șeful partidului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
era că etica muncii la români și la evrei era cu totul diferită. Dacă românul dorea bunăstare, trebuia să adopte o etică a muncii de tip capitalist” <endnote id="(644, p. 167)"/>. Ceea ce nu putea să admită Radu Rosetti despre meseriașul evreu a putut Mihai Eminescu, În postura sa de publicist. De-a lungul anilor ’70 ai secolului al XIX-lea, el l-a prezentat pe evreu ca fiind parazit și speculant, care Înșală și corupe. Eminescu a Încercat să demonstreze
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și speculant, care Înșală și corupe. Eminescu a Încercat să demonstreze că evreul nu este un producător, ci doar un trafi cant de marfă <endnote id="(vezi 607)"/>. Atunci când totuși o produce, marfa e proastă și scumpă : „Dacă [evreul] e meseriaș, e superficial, lucrează numai pentru ochi”, spre deosebire de omologul său român, german sau ceh. „«Ieftin și rău» e deviza evreului [meseriaș], până ce ruinează pe lucrătorul creștin - scria Eminescu În 1877 -, «scump și rău» e deviza lui când rămâne stăpânul pieții” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trafi cant de marfă <endnote id="(vezi 607)"/>. Atunci când totuși o produce, marfa e proastă și scumpă : „Dacă [evreul] e meseriaș, e superficial, lucrează numai pentru ochi”, spre deosebire de omologul său român, german sau ceh. „«Ieftin și rău» e deviza evreului [meseriaș], până ce ruinează pe lucrătorul creștin - scria Eminescu În 1877 -, «scump și rău» e deviza lui când rămâne stăpânul pieții” <endnote id="(285, p. 133)"/>. Nu Eminescu este primul care a susținut astfel de idei. Consulul francez În Moldova, Guéroult, susținea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un doctor neamț, I.H. Zucker, scria și el despre meșteșugarul evreu - „tâmplar, croitor, cizmar, sticlar, argintar, tinichigiu” - care, „pentru o plată mai mică, face de obicei lucru de pospăială [Pfuscherarbeit]”. Astfel, acest „murdar evreu polon” - comenta Zucker - face concurență altor meseriași și mai ales „meșteșugarului neamț”, care ar fi „harnic, curat, ieftin, dar bețiv” <endnote id="(431)"/>. Peste un secol, Nicolae Iorga va susține și el că meseriașii evrei „se adaptau cu cea mai mare ușurință la orice mediu” și Își
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de pospăială [Pfuscherarbeit]”. Astfel, acest „murdar evreu polon” - comenta Zucker - face concurență altor meseriași și mai ales „meșteșugarului neamț”, care ar fi „harnic, curat, ieftin, dar bețiv” <endnote id="(431)"/>. Peste un secol, Nicolae Iorga va susține și el că meseriașii evrei „se adaptau cu cea mai mare ușurință la orice mediu” și Își „biruiau [concurenții] prin iuțeala lucrului adesea superficial și prin modeste pretenții” <endnote id="(479, p. 186)"/>. Cercetătoarea Olga Goldberg-Mulkiewicz a pus În evidență un fenomen similar celui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 186)"/>. Cercetătoarea Olga Goldberg-Mulkiewicz a pus În evidență un fenomen similar celui din România, de apariție a clișeelor amintite În coordonatele mentalității populare poloneze. În pofida structurii ocupaționale reale a comunității evreiești din Polonia, „care includea un important grup de meseriași”, În producțiile folclorice evreul apărea - cu rare excepții - pe post de cârciumar, prăvăliaș, negustor ambulant sau cămătar. În mod evident, pentru țăranul polonez anume aceste ocupații erau mai „prezente”, mai „vizibile”. „Contactele dintre evrei și polonezi se produceau mai ales
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
altă formulare pentru „evreii au spirit mercantil” (78% dintre răspunsuri), „băgăreți” (66%), „vicleni” (63%), „rapaci” (62%) și „lacomi” (45%) <endnote id="(496, p. 16 ; 250, p. 26)"/>. Aceste trăsături de caracter stereotipice definesc mai degrabă negustorul sau cămătarul, și nu meseriașul. Nu este locul să fac aici analize socio-economice ample și profunde. O astfel de abordare ar depăși cu mult limitele studiului de față. Cert este Însă că și În această privință realitatea nu este reflectată corect de prejudecăți și de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În general, și din România, În particular. Dar această Îndeletnicire nu s-a dezvoltat ca În alte părți, din cauza precarității clasei de mijloc. În Țările Române, de exemplu, societatea era structurată, În principal, În două clase extreme : boieri și țărani. Meseriașii, negustorii și Întreprinzătorii - care, având nevoie de capital, apelează de regulă la serviciile cămătarilor - formau În spațiul românesc o pătură mijlocie relativ subțire, compusă mai ales din străini <endnote id=" (362)"/>. În plus, așa cum a demonstrat Nicolae Iorga <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]