2,518 matches
-
a spațiului analizat și care poate fi o consecință a lipsei unei cercetări sistematice ori fără prea mare profunzime pentru spațiul respectiv. Totodată, este inexplicabilă diminuarea numărului așezărilor într-o perioadă când arealul est-carpatic nu a fost afectat de pătrunderile migratorilor, întrucât nu a intrat în planurile politice de dominație ale celui de-al doilea Kaghanat Avar sau în sfera de pătrundere a garnizoanelor militare bulgare de la sudul Dunării. De altfel, indiciile de ordin etno-demografic și socio-cultural au înregistrat creșteri succesive
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
se adaugă și sistemul exterior, constituit din șanțuri, valuri și palisade, totul cu scopul întregirii unui complex de locuire unitar. Explicațiile privind rolul acestor construcții sunt diferite: unii specialiști (printre care D. Gh. Teodor) le consideră un răspuns pentru pericolul migrator, iar alții (printre aceștia V. Spinei) sunt de părere că nu puteau avea un asemenea scop, atât timp cât pe culoarul de pătrundere (via gentium), din zona meridională, nu s-au găsit astfel de „horodiști”. Indiferent de rolul lor, trebuie să remarcăm
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
determinat să le catalogăm drept situri distruse, precum cel descoperit la Cociu-Motoșeni, Bacău. Plecând de la descoperirile arheologice ale culturii Costișa-Botoșana-Hansca și până la cele de tip Dridu, s-a constatat o evoluție etno-culturală a populației autohtone, aflată în contact direct cu migratorii slavi, ultimele enclave rămase fiind asimilate, datorită însușirii modului de viață sedentar și a ocupațiilor de bază (agricultura, creșterea animalelor, olăritul la roată). Totodată, relațiile cu lumea bizantină a înlesnit transformarea populației romanizate într-o civilizație înfloritoare, care și-a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pe cale comercială, dinspre Bizanț spre provincii, inclusiv monedele din bronz sunt foarte rare sau lipsesc. 4. AUTOHTONI ȘI ALOGENI. CONTACTE ȘI INFLUENȚE În inventarul așezărilor, de la finalul secolului VIII, se găsesc obiecte puține de influență slavă, datorită asimilării grupurilor de migratori de către comunitățile locale. Cultura materială a stațiunilor autohtone este mult mai bogată și variată decât cea precedentă, întrucât pe lângă ceramică, care rămâne elementul dominant, s-au descoperit diverse obiecte din os, lut, piatră și metal. În cazul ceramicii, se constată
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la mână și la roată, dar cu o răsturnare de situație, în privința cantității, astfel că, în perioada veacurilor VIII-IX, ceramica la roată domină inventarele așezărilor, față de etapa anterioară, când ceramica la mână era net superioară cantitativ. Dacă în secolul VI, migratorii slavi au adus o ceramică lucrată la mână, grosieră, de culoare brună, executată slab și inexact, fără a cunoaște ceramica obținută la roată, ulterior, datorită coabitării, triburile slave au preluat formele culturii romanice, iar prin însușirea lor s-a ajuns
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
secolelor VI-VII (în bazin numărul locuitorilor este mai mic, decât în restul teritoriului Moldovei, datorită numărului redus de așezări și locuințe), pe fondul unui climat politic liniștit (cel puțin un secol, mijlocul veacului V - jumătatea lui VI, nu pătrund migratori), situație ce a permis o sporire demografică cu circa 50-70%, față de perioada secolelor IV-V. Depășirea acestui barem demografic în Moldova se petrece în intervalul veacurilor VIII-IX, când se înregistrează o creștere majoră, de aproape 85-90%, datorită prelungirii conjuncturii favorabile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Moldovei au elemente de fortificație, probabil ca răspuns la pericolul extern. Conținutul culturii materiale, de tip Dridu, reflectă nu doar nivelul avansat de dezvoltare social-economică al societății locale, ci surprinde și perioada de noi frământări politice marcată de pătrunderea grupurilor migratoare (îndeosebi pecenegi și uzi), care au avut un rol militar important în desfășurarea evenimentelor. Noua situație a impus transformări de ordin social-economic, care au condus și la apariția primelor așezări fortificate (Fundu Herții, Dersca, Tudora, Orofteana, Baranga ș.a., județul Botoșani
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
toartă. Pentru zona Moldovei nu s-au găsit exemplare întregi sau care pot fi restaurate, ci doar fragmente. Foarte rare, acestea sunt semnalate printre altele și la Dodești (pl. LIII/3, 4). Tipul VII: Căldarea (cazanul) de lut este atribuită migratorilor (pecenegi, cumani). Acest ultim tip este semnalat în arealul bazinului la Dănești (fragmente din pastă cu cioburi pisate, modelate la roată), Drăgești (fragmente decorate cu linii vălurite), Buda-Oșești și Viișoara-Todirești (Vaslui) (pl. LIV), precum și în alte așezări din Moldova (Chircești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
stratigrafic, deoarece o parte s-au găsit în periegheze și se datează mai târziu, în secolele XI-XIII. Aceste căldări de lut, considerate de tip Răducăneni, după stațiunea eponimă, au format și o cultură aparte(secolele XI-XIII), fiind pusă în legătură cu prezența migratorilor și care s-a desfășurat ulterior culturii Dridu, fiind catalogată de specialiști un derivat al acesteia, datorită elementelor pe care le-a preluat (plasamentul așezărilor, forma caselor, inventarul, în special vasele borcan). Trecerea de la o cultură la alta s-a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și Câmpineanca - Vrancea. Prezența armelor (vârfuri de săgeți și unul de lance) este dublată și de câteva obiecte de harnașament (o zăbală dintr-o singură tijă la Simila-Zorleni și un pinten din fier la Dodești), elemente ce susțin trecerea grupurilor migratoare prin zona bazinului și prin vecinătatea acestuia (pl. LXX/5, 6). Analogii întâlnim la Dragosloveni - Vrancea, Bârlad-Moara lui Chicoș, Grivița - Vaslui, Umbrărești - Galați, Plavni - Reni, Pavlovca - raionul Arciz, Fridensfeld (Mirnopole), ultimele trei situri din regiunea Odessa - Ucraina (pentru zăbală), Bâtca
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din Basarabia a condus la perceperea asemănările și deosebirile religioase din spațiul est-carpatic românesc. Evidențierea trăsăturilor ritului și ritualului funerar a fost înlesnită de separarea complexelor creștine, care au anumite particularități (poziționarea scheletului, inventar, lipsa ofrandelor), de cele aparținând populațiilor migratoare, păgâne, care se deosebesc prin alte caracteristici (inventar dominat de arme și piese de harnașament, prezența ofrandelor de animale, în special de la cai). Analiza și interpretarea arheologică a întâmpinat dificultăți în cazul descoperirilor întâmplătoare de morminte izolate, când factorii naturali
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
indice apartenență ambilor defuncți la populația veche românească, din secolele X-XI, asemănător altor două descoperiri de la Băneasa și Berești, județul Galați. Numărul mare (9 din 11) al mormintelor cu defuncți alogeni este justificat dacă luăm în calcul prezența grupurilor de migratori, care s-au perindat pe teritoriul Moldovei, în perioada respectivă. Chiar dacă ritul este același, ritualul practicat este total diferit de cel creștin. Morții au fost războinici, iar obiceiul de înmormântare a inclus obligatoriu depunerea lângă defunct a calului sau a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în intervalul X-XIII, asemănându-se din acest punct de vedere cu cimitirul de la Hansca-Limbari. Din cele 11 descoperiri funerare ale bazinului, doar două aparțin localnicilor (mormântul dublu de la Dumeștii Vechi și cimitirul de la Bârlad-Prodana, ambele pe teritoriul județului Vaslui). Amprenta migratorilor turanici se reflectă în celelalte inventare funerare, ale acestui areal geografic, situație ce denotă intensele contacte dintre băștinași și noii veniți. Analiza comparativă a ritului și ritualului funerar, din mormintele autohtonilor creștinați și mormintele alogenilor păgâni, a dorit să evidențieze
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nu au fost atribuite uzilor, întrucât aceștia au stat prea puțin pe teritoriul românesc. Posibil ca și celelalte morminte turanice de la Banca, Bârlad-Parc, Matca, Drăgănești și Grivița să fi aparținut tot pecenegilor. În pofida acestor dovezi, prezența și superioritatea militară a migratorilor turanici în viața socio-politică a zonei geografice stabilite nu s-a materializat și în privința nivelului de civilizație, fapt dovedit de izvoarele istorice și cercetările arheologice care au demonstrat inferioritatea culturii materiale nomade față de cea locală, veche românească. Chiar dacă inițial au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pe seama populațiilor de la Dunărea de Jos ci sunt atribuite și triburilor turanice (pecenegi, uzi, cumani), din stepele nord-pontice (îndeosebi exemplarele foliacee, cu decor fito-florar). În privința utilizării lor există mai multe păreri: s-a afirmat că erau obiecte de podoabă pentru migratori (purtate singular ori în asociere cu mărgele), că stilizau piese de harnașament (clapetele de piele din dreptul ochilor) sau că aveau un caracter magico-religios. 3.1. Arme și unelte Din categoria armelor, un prim obiect este vârful de săgeată de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
veniți în teritoriul sud-dunărean a provocat întreruperea legăturilor comerciale dintre bizantini și populația veche românească. Revenirea stăpânirii bizantine, prin acțiunile întreprinse de unii împărați asupra slavilor, pecenegilor și cumanilor, readuce influența acestei civilizații asupra spațiului nord-dunărean. Potrivit unor opinii, invaziile migratorilor slavi și ale triburilor pecenege au determinat prezența unor tezaure monetare, ca urmare a nevoii de tezaurizare a monedei bizantine (tezaurele de la Obârșeni - Vaslui și Dolhești - Iași). Consecințele acutizării crizei monetare din Imperiul Bizantin (secolele VIII-IX) au fost resimțite și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
implicit, pe teritoriul bazinului bârlădean, se datorează scăderii treptate a comunităților sedentare, agricole, din anumite zone geografice. Turanicii le-au impus localnicilor un tribut periodic și i-au deposedat de unele bunuri materiale. Nu sunt excluse eventualele schimburi dintre triburile migratoare și localnici (câteva obiecte, caracteristice nomazilor, fiind găsite în așezări și necropole autohtone), cum este cazul zăbalei fără curbă de la Simila-Zorleni sau a pintenului de la Dodești - Vaslui. Penetrarea ținuturilor nord-dunărene de către pecenegi (în prima jumătate a secolului al XI-lea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
-lea) a impus grăbirea și definitivarea elementelor evolutive ale culturii Dridu. Ca argument al acestei teorii este situația de la Curcani - Ilfov, unde groapa mormântului unui călăreț nomad (posibil peceneg), din secolele X-XI, a perforat stratul corespunzător culturii amintite. La impactul migratorilor, autohtonii au putut răspunde doar prin două variante: una de a rămâne pe loc, în propriile așezări, cum este cazul stațiunii de la Șuletea - Vaslui (ceramica Dridu și o monedă de la Constantin al IX-lea Monomahul, 1042-1055, dovedesc continuarea locuirii sitului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
IX-lea Monomahul, 1042-1055, dovedesc continuarea locuirii sitului chiar și în condiții vitrege, poate până la invazia uzilor), iar cealaltă de a se retrage din fața pecenegilor în zone ferite și sigure. Fenomenul depopulării anumitor zone din spațiul românesc, datorită pătrunderii triburilor migratoare (pecenegi, uzi), care a determinat și o scădere demografică în rândul băștinașilor, s-a înregistrat și în alte părți ale Europei, cum a fost cazul populației din Bazinul Nistrului refugiată spre nord, din fața nomazilor. Ulterior, în condițiile retragerii turanicilor, cei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
printre cele mai frecvente în mormintele spațiului bârlădean sunt vârfurile de săgeți și cuțitele. Primele sunt din fier, cu peduncul, de tipuri diferite, unele cu trei aripioare (la Banca), răspândite la slavi și unguri, dar prezente și la alte populații migratoare (pecenegii). Cuțitele, executate tot din fier, au lama dreaptă și păstrează pedunculul de fixare a mânerului (în siturile de la Banca și Grivița) - pl. LXXII/7, 8. Aceste exemplare sunt des întâlnite în mormintele turanicilor din Europa răsăriteană și centrală. Dintre
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
explozii demografice) și implicit a numărului așezărilor și locuințelor. Apogeul perioadei veacurilor VI-XI este înregistrat în intervalul final, cuprins între secolele X-XI, ca urmare a unei conjuncturi favorabile, un climat politic ceva mai liniștit, datorat unor relații pașnice cu migratori (pecenegii, uzii), precum și adaptarea la noile condiții a populației autohtone. Totodată, nu toată aria bazinului a fost afectată de prezența turanicilor, idee susținută de argumente arheologice ce indică preferințele acestora pentru un mediu propice creșterii animalelor, se pare zona actuală
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
legi ferme, competente, precum și o structură religioasă bine definită, spre deosebire de provinciile vechi românești, care nu dispuneau încă de organizare statală și religioasă. Ulterior, din cauza transformărilor social-economice și politice, datorate necesităților etnice (apropieri culturale, comerciale, matrimoniale) și opresiunii constante a valurilor migratoare, s-au produs schimbări pozitive, prin formarea uniunilor de obști, acele „romanii populare”, cu scopul rezistenței în fața pericolelor externe. În zonele unde s-au constituit aceste uniuni de obști, au fost păstrate până astăzi denumirile de țări, câmpuri, codri sau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
care ulterior s-a transformat într-o apărare colectivă. Toate acestea au condus la apariția unor instituții colective, cu o largă autoritate administrativă și militară, precum și la existența unor reprezentanți ai acestor obști, care să intermedieze relațiile dintre autohtoni și migratori. Mai târziu, uniunile de obști s-au transformat în importante nuclee etno-politice, bazate pe interese comune, cunoscute sub numele de cnezate și voievodate (secolele IX-XIII). Similar Antichității, când satul geto-dacic, anterior, dar îndeosebi posterior, cuceririi romane, era influențat de formele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mai rar zonele inundabile ale Bârladului (lunca acestuia), excluzând, în acest caz, locurile montane sau submontane. Mai rar era folosită câmpia, ce nu oferea gradul de securitate necesar, datorită frecventei pătrunderi a alogenilor, crescători de animale. Ulterior, retragerea unor grupuri migratoare spre zonele de stepă și sporul demografic au determinat popularea unor zone din câmpie, îndeosebi în segmente cu grinduri înalte. Totuși, pentru arealul bazinului au fost preferate terasele superioare, inferioare și văile râului Bârlad, urmate de văile Zeletinului, Berheciului, Șacovățului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Vaslui, Bacău și Iași. Aceste văi, care au preluat numele afluentului datorită vecinătății, au strâns în cuprinsul lor multe așezări, viitoare sate, unele compacte, luând aspectul unor microregiuni caracterizate de coabitarea pașnică a localnicilor, chiar și în condițiile pătrunderii triburilor migratoare. În ansamblu, pe lângă aceste microregiuni umane, formate din 3-4 până la 8-10 așezări (unele foarte apropiate și posibil bazate, în timp, pe relații de rudenie), se pot observa, prin intermediul hărților, acele zone mai intens ori mai slab locuite: Harta I (Anexa
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]