5,864 matches
-
III ( figura 31.4). 31.5.2. Etiologie Blocurile atrioventriculare pot fi tranzitorii sau permanente. De asemenea, se pot clasifica în congenitale și câștigate. Cauzele câștigate ale tulburării de conducere sunt: leziunile degenerative(cel mai frecvent), cardiopatia ischemică cronică, infarctul miocardic acut (IMA) bolile infiltrative și de colagen, boli infecțioase, neuromiopatii, precum și cauze iatrogene: medicamentoasă (amiodaronă, digoxin, betablocante, verapamil etc.), postprotezare valvulară, postablație cu radiofrecvență. Multe dintre cauzele blocurilor AV sau ale perturbărilor de conducere sunt cunoscute, dar în mod obișnuit
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
toleranța la efort, prezența blocului mediat prin anticorpi materni, structura cardiacă) este tratamentul recomandat (34). Studiile prospective recente au demonstrat că pacing-ul timpuriu (la momentul diagnosticării) oferă avantajul îmbunătățirii ratei de supraviețuire,limitând riscul episoadelor sincopale și stopând evoluția disfuncției miocardice progresive și a regurgitării mitrale la un număr semnificativ de pacienți. Multe dintre schimbările generate de îmbătrânire la nivelul structurilor cordului care au fost observate la om apar în aceeași măsură la o varietate mare de specii. Perspectivele generate de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
nitric endotelial dependentă și creșterea eliberării de endotelină;scade complianța vasculară;crește postsarcina cardiacă din cauza rigidizării vasculare;apare disfuncție cardiacă hipodiastolică secundară fibrozei miocardului ventricular;există disfuncție sistolică a ventriculului stâng din cauza frecvenței crescută a hipertensiunii arteriale (HTA) și ischemiei miocardice;apar modificări ale aparatului valvular mitral și aortic: degenerescență grasă și calcificări;scăderea funcționalității pacemakerului fiziologic și creșterea frecvenței tulburărilor de ritm (fibrilație atrială, în context de boala nodului sinusal) și de conducere;răspunsul sistemului nervos autonom simpatic și parasimpatic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91968_a_92463]
-
arterială afectează cuplajul ventriculo-arterial, care este normal în repaus, dar devine anormal la efort. Rigiditatea arterială (RA) și dimi - nuarea răspunsului vasodilatator la efort determină creșterea marcată, inadecvată, a presiunii arteriale sistolice. Creșterea postsarcinii ventriculare crește travaliul cardiac și consumul miocardic de oxigen. Pentru menținerea debitului cardiac, umplerea ventriculară trebuie să se facă la presiuni de umplere crescute, deoarece VS necompliant are o revervă scăzută de presarcină. Frecvența cardiacă nu crește adecvat în timpul efortului, din cauza scăderii numărului de receptori beta-adrenergici la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
venoase cronice sau a medicamentelor vasodilatatoare de tip dihidropiridinic. La vârstnici, boala cardiacă ischemică se însoțește mai rar de durere anginoasă și debu tează frecvent prin insuficiență ventriculară stângă acută (13-15). Majoritatea vârstnicilor au în antecedente HTA, iar asocierea ischemiei miocardice cu hipertrofia ventriculară stângă determină disfuncție diastolică severă cu creșterea presiunilor de umplere și dispnee, în condițiile în care FE rămâne păstrată. Bărbații vârstnici cu boală cardiacă ischemică și sechele de infarct miocardic dezvoltă mai frecvent IC cu FE scăzută
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
au în antecedente HTA, iar asocierea ischemiei miocardice cu hipertrofia ventriculară stângă determină disfuncție diastolică severă cu creșterea presiunilor de umplere și dispnee, în condițiile în care FE rămâne păstrată. Bărbații vârstnici cu boală cardiacă ischemică și sechele de infarct miocardic dezvoltă mai frecvent IC cu FE scăzută. În concluzie, lipsa de specificitate a simptomelor și semnelor de IC, cât și prezența comorbidităților pot întârzia diagnosticul IC la vârstnici. 26.4. Comorbidități asociate Prezența comorbidităților reprezintă o particularitate a IC la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
dietetic hiposodat, controlul greutății, depistarea decompensărilor și a factorilor precipitanți. Urmărirea acestor bolnavi se face de către echipe multidisciplinare, în centre de îngrijire a vârstnicilor, în spitale sau în clinici specializate în tratamentul IC. Corectarea condițiilor clinice asociate, HTA, FA, ischemia miocardică sau valvulopatiile severe, reprezintă un obiectiv important de tratament. 26.7.1. Tratamentul IC cu FE scăzută Principiile tratamentului medicamentos în IC cu FE scăzută sunt similare cu principiile generale de tratament. Sunt utilizate medicamente care cresc supraviețuirea prin reducerea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
pentru embolia pulmonară la vârstnici, este necesară profilaxia primară a bolii utilizând la acești pacienți la risc atât măsuri mecanice,cât și farmacologice. 32.3.6. Prognostic Embolia pulmonară este a treia cauză de deces prin afecțiuni cardiovasculare, după infarctul miocardic și bolile cerebrovasculare. Conform studiului PIOPED, mortalitatea în spital prin embolie pulmonară la pacienții cu vârsta mai mare de 65 de ani a fost de 21%, iar la un an a fost de 39% (85,86). În plus, conform datelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
boli cardiovasculare pot primi benzodiazepine sau antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) pentru afecțiunile asociate. Administrarea de benzodiazepine pentru tratamentul insomniilor crește riscul de tulburări cognitive și poate determina vertij și căderi, ceea ce crește riscul de apariție a fracturilor. La persoanele cu infarct miocardic acut (IMA) trebuie evitate 1,4-benzodiazepinele, deoarece scad forța de contracție a cordului și debitul cardiac. Administrarea de AINS poate determina sângerări digestive și poate agrava afecțiunea cardiovasculară (IC, hipertensiune arterială) a pacientului. O parte din medicația folosită pentru tratamentul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Elena Lupușoru, Cristina Mihaela Ghiciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91961_a_92456]
-
se desprind ramuri craniale atriale care formează anasto moze și ramuri caudale ventriculare care au caracter terminal și reprezintă suportul anatomic al ocluziei de etiopatogenie variabilă (ateromatoză, embolie, tromboză), cu necroza con secutivă a peretelui ventricular, echivalent anatomopatologic al infarctului miocardic. Odată cu înaintarea în vârstă, aorta și arterele coronare devin mai puțin compliante, ceea ce determină creșterea rezistenței vasculare periferice. Concomitent, se produc hipertrofia ventriculară stângă (HVS) și a septului interventricular, cu creșterea presiunii de filtrare în vederea menținerii adecvate a fluxului sanguin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
apariția bolilor noncardiace cronice multiple cu posibile complicații ca pneumonia, insuficiența renală acută (IRA), accidentul vascular cerebral (AVC), demența, factori ce cresc semnificativ mortalitatea postoperatorie. Modificările structurale și funcționale induse de vârstă interesează cordul și vasele coronare și alterează perfuzia miocardică, determinând diminuarea rezervei fiziologice. Clinic, majoritatea pacienților nu prezintă semne vizibile de alterare a performanței hemodinamice, dar stresul determinat de un posibil act operator deseori nu acoperă rezerva cardiacă preoperatorie limitată. Aproximativ o treime dintre pacienții octogenari prezintă un grad
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
nivelului de performanță anterior intervenției chirurgicale, depresia, delirul, disfuncția cognitivă progresivă fiind accentuate prin procedee specifice anesteziei și chirurgiei cardiace (4). Declinul gradual al fluxului coronarian de rezervă poate fi secundar creșterii travaliului cardiac, capacității vasodilatatorii anormale sau diminuării fluxului miocardic. Alterarea dilatației la nivel endotelial a vaselor mari epicardice determină reducerea rezervei de dilatație, diminuarea rezistenței vaselor coronariene cu eliberarea de oxid nitric la nivelul endoteliului coronarian sau augmentarea efectului vasoconstrictor al endotelinei-1. Îngustarea progresivă a lumenului coronar induce un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
efectului vasoconstrictor al endotelinei-1. Îngustarea progresivă a lumenului coronar induce un dezechilibru necesitate-aport de oxigen cu apariția anginei pectorale cronice, stabile. Ruptura plăcii de aterom cu tromboză supraiacentă determină majoritatea sindroamelor coronariene acute (SCA) ce includ clasic angina instabilă, infarct miocardic fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI), infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST (STEMI) în special în segmentele coronariene fără stenoze severe, la care se adaugă disfuncția endotelială și sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS). Factorii semnificativi de risc asociați
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
coronar induce un dezechilibru necesitate-aport de oxigen cu apariția anginei pectorale cronice, stabile. Ruptura plăcii de aterom cu tromboză supraiacentă determină majoritatea sindroamelor coronariene acute (SCA) ce includ clasic angina instabilă, infarct miocardic fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI), infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST (STEMI) în special în segmentele coronariene fără stenoze severe, la care se adaugă disfuncția endotelială și sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS). Factorii semnificativi de risc asociați sunt hipertensiunea arterială (HTA), dislipidemia (niveluri crescute de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS). Factorii semnificativi de risc asociați sunt hipertensiunea arterială (HTA), dislipidemia (niveluri crescute de LDL-colesterol și scăzute de HDL-colesterol), diabetul zaharat (DZ), fumatul și obezitatea. Managementul complex al bolii coronariene asociază:tratamentul medical optim;revascularizația miocardică prin proceduri intervenționale (angioplastie, stent) sau chirurgicale;identificarea și tratarea bolilor asociate care pot agrava angina pectorală (DZ, hipertiroidism, HTA); reducerea factorilor de risc și modificarea stilului de viață (alimentație, stres). Evaluarea completă a comorbidităților și excluderea focarelor potențiale de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
se impune o estimare atentă a raportului risc-beneficii (trombocitopenie și acțiune protrombotică a afecțiunii în sine sau a chimioterapiei, speranță de viață redusă). 21.3.2. Tratament intervențional Ateroscleroza coronariană este asociată cu un polimorfism simptomatic variind de la IMA/ infarct miocardic cronic (IMC), la angină pectorală de repaus/efort, instabilă sau asimptomatică. Leziunile coronarografice se clasifică conform TIMI (tabelul 21.3). Coronarografia asociată ecocardiografiei, coroborate în contextul general impus de statusul clinic al pacientului, permit luarea unei decizii terapeutice juste, tratament
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
se evaluează după examinarea clinică, stabilirea extensiei și naturii afectării vasculare, a gradului de ischemie conform testelor de stres și a statusului funcției ventriculare, obiectivele primare ale oricărei strategii fiind reprezentate de diminuarea leziunilor ischemice, prevenirea sau minimizarea extensiei leziunilor miocardice. Majoritatea pacienților vârstnici care suferă evenimente coronariene acute nu sunt candidați la tratamentul intervențional întrucât adesea prezentarea este tardivă, cu simptome atipice, electrocardiograma (ECG) nu permite stabilirea cu precizie a diagnosticului, și există comordibități multiple. 21.3.2.2. Angioplastia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
derivă din faptul că nu ia în considerare leziunile arterelor mici, cu diametru sub 1,5 mm, indiferent de severitatea lor, și clasarea stenozelor în 3 grupe (sub 50%, între 50-90% și ocluzie totală) (9,10). Complicațiile APTL asociază infarctul miocardic acut (IMA) postprocedural prin disecția vasului și ocluzie, tamponada cardiacă prin perforarea vasului, tulburări de ritm, accidente embolice cerebrale, sângerare și hematom local (artera femurală sau radială), lezarea nervului femural, radial sau ulnar, infecții locale. Mortalitatea post APTL a scăzut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
mediană limitată sau minitoracotomii, revascularizație transmio-cardică cu laser (transmiocardial revascularization), BAC efectuat pe cale endoscopică sau chirurgie robotică (7) (caseta 21.2). În cazul leziunilor coronariene complexe, multiple, cu fracție de ejecție redusă a ventriculului stâng (FEVS) din cauza cardiomiopatiei ischemice, infarctele miocardice repetate sau formare de anevrisme ventriculare, abordarea terapeutică este strict chirurgicală, posibilitățile de revascularizare intervențională fiind depășite. 21.3.3.1. BAC clasic Analiza leziunilor coronariene și a contextului clinic general al pacientului permit stabilirea oportunității abordului chirurgical, elaborarea planului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
control (17). 21.3.3.3. BAC versus PCI PCI, alternativă rezonabilă la BAC pentru mulți pacienți, se preferă în abord inițial și se indică în cazul afectărilor multivasculare cu păstrarea funcției VS, fără augmentarea semnificativă a riscului de infarct miocardic sau moarte. Trialurile randomizate ale PCI versus BAC demonstrează rate mai crescute de revascularizare secundar PCI comparativ cu BAC. Trialurile nonrandomizate sunt supuse subiectivității biasului și pledează în favoarea PCI, în condițiile avantajelor oferite de tehnica medicală modernă. PCI se adresează
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
afectării difuze a vaselor mici, și presupune sternotomie mediană sau abordare percutană, în laboratorul de cateterism. Eficiența metodei nu este cert demonstrată în trialurile de specialitate, deși există un număr limitat de studii care demonstrează ameliorarea clinică și a contractilității miocardice postinterven ionale (18). 21.3.3.5. Chirurgia coronariană endoscopică asistată de robot (TECABG) Cel mai spectaculos progres al tehnicii medicale a ultimilor ani îl constituie introducerea sistemului operator asistat de robot. Actualmente există două tipuri de roboți operatori: sistemul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
și, nu în ultimul rând, curba de învățare a chirurgului. În timpul intervenției pot apărea hemoragii sau defecte de execuție a anastomozelor, ceea ce presupune convertirea imediată în chirurgie clasică, deschisă. Tratamentul chirurgical al complicațiilor mecanice ale bolii coronariene Complicațiile mecanice postinfarct miocardic care beneficiază de tratament chirurgical sunt defectul septal ventricular (DSV) prin necroza septului, ruptura miocardică cu tamponadă cardiacă, insuficiența mitrală acută prin ruptura de mușchi papilari sau cordaje, anevrismul de VS, cardiomiopatia dilatativă. Intervenția chirurgicală este electivă sau de urgență
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
sau defecte de execuție a anastomozelor, ceea ce presupune convertirea imediată în chirurgie clasică, deschisă. Tratamentul chirurgical al complicațiilor mecanice ale bolii coronariene Complicațiile mecanice postinfarct miocardic care beneficiază de tratament chirurgical sunt defectul septal ventricular (DSV) prin necroza septului, ruptura miocardică cu tamponadă cardiacă, insuficiența mitrală acută prin ruptura de mușchi papilari sau cordaje, anevrismul de VS, cardiomiopatia dilatativă. Intervenția chirurgicală este electivă sau de urgență în prezența semnelor de șoc cardiogen care necesită plasarea unui balon de contrapulsație aortică. Dacă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
peste 50%, în toate studiile de specialitate. În unele cazuri de eșec și în situația în care condițiile tehnice permit, se poate pune pacientul pe dispozitiv de asistare ventriculară în vederea transplantului cardiac de urgență (20). 21.3.4.1. Ruptura miocardică Ruptura miocardică constituie o urgență majoră care pune în pericol viața pacientului prin instalarea șocului cardiogen, cu tamponadă cardiacă, obiectivată ecocardiografic și angiografic. În cazul unei rupturi progresive de dimensiuni mai mici, sângele extravazat se acumulează în cavitatea pericardică, cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
în toate studiile de specialitate. În unele cazuri de eșec și în situația în care condițiile tehnice permit, se poate pune pacientul pe dispozitiv de asistare ventriculară în vederea transplantului cardiac de urgență (20). 21.3.4.1. Ruptura miocardică Ruptura miocardică constituie o urgență majoră care pune în pericol viața pacientului prin instalarea șocului cardiogen, cu tamponadă cardiacă, obiectivată ecocardiografic și angiografic. În cazul unei rupturi progresive de dimensiuni mai mici, sângele extravazat se acumulează în cavitatea pericardică, cu tamponadă progresivă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]