21,271 matches
-
să ia măsuri de prevenire a catastrofei. Fără un asemenea compromis, se declanșa rapid conflictul între jucători, chiar și armat. Așadar dacă vestea morții lui Agamemnon ar fi făcut înconjurul mapamondului în câteva secunde, n-ar mai fi luat ființă mitul homeric și mai apoi, nici tragedia cu pricina. În acest caz, cu toate că s-ar fi descoperit încă de-atunci termenul „stres”, n-ar mai fi existat povestea Războiului Troian de 10 ani; sau poate că n-ar fi existat cu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
scena pe care el ar putea evolua. Nu vei vedea, cu alte cuvinte, arhetipul. Ceva cu ce să compari ceea ce se întâmplă în „realitatea” atât de brută și atât de trecătoare. În acest caz, întâmplările respective n-ar fi devenit mituri. Ar fi devenit simple obiecte demne de duzină, de aruncat la coș. Rebuturi ar fi devenit. Obiecte de unică folosință. Sau, dacă n-ar fi încăput în texte literare, ar fi devenit simplă istorie. Fără Homer, Achile ar fi rămas
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
se numește „literatură”ca artă. Cu ajutorul ei, omul poate și azi să depășească curpenișul dur al cotidianului. Să depășească stereotipul în care se vede basculat zi de zi, ceas de ceas. Durăm atâta timp cât durează ficțiunile noastre (zice Emil Cioran, parcă.), miturile ca literatură. Numai așa nu vom călca pe nimic. Numai așa vom călca pe ceva. Cum va arăta omenirea fără poezie, fără metaforă? Simplu: omul va descoperi un alt mit, cel al exageratei demitizări și o nouă religie, cea a
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ceas. Durăm atâta timp cât durează ficțiunile noastre (zice Emil Cioran, parcă.), miturile ca literatură. Numai așa nu vom călca pe nimic. Numai așa vom călca pe ceva. Cum va arăta omenirea fără poezie, fără metaforă? Simplu: omul va descoperi un alt mit, cel al exageratei demitizări și o nouă religie, cea a omului fără imaginație. Deci literatura viitorului să fie oare, atunci o literatură a imposibilității omului de a mai scrie, de a mai fantaza? Va fi romanul opera omului care nu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
de stil rococo original”, ornamentat cu “medalioane de porțelan”, din Scrisorile unui egoist, a lui I.L.Caragiale, găsim un fel de reluare în jurnalul următorului deceniu, al nouălea, a Mâncătorilor de etichete, jurnal scris de Gerard, prin 1977. Capitolul I. Mitul Contesei de Bethlen 1. “Întrebarea cum vor învia la A doua Venire cei înmormântați fără cap, și mai ales dacă vor învia, la care nu puteau răspunde nici măcar cei mai versați teologi, chiar până și cei necontaminați fie de materialismul
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
îl roagă pe Zeus să i se arate în toată forța și splendoarea zeiască, iar acesta, orgolios, apare într-un nor de foc, ceea ce face ca Semele să cadă fulgerată și să-l nască pe Dionysos prematur. Mai interesant devine mitul imediat după aceea. Zeus ia copilul și-l adăpostește în propria lui coapsă, de unde, la termenul stabilit, se naște nevătămat. Mai apoi, ca să nu-l recunoască Hera, îl îmbrăcă în haine femeiești. De atunci Dionysos e divinitatea travestită, are puterea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
mânasulamina, cofetărie cotolofie. 7. Vineri, 14 noiembrie ’80. Exaltarea ține de moment. Atunci miroase o întreagă zi, a fericire, chiar și când pe sub nas îmi mărșăluiesc „cai beliți”. În altă ordine de idei, în sfârșit, cartea lui Eliade, “Aspecte ale mitului”. După doi ani de la apariție. Abia acuma am reușit să trec, din 1978, de când am primit-o cadou, de simpla răsfoială. Sublinierile cu creionul îmi arată că am mai zăbovit la anumite paragrafe destul de bine. S-ar putea ca o
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Doina Ruști Bineînțeles, nici acest mit nu este cu totul și cu totul al urbei actuale, însă ea l-a scos la iveală și l-a așezat într-o haină foarte la modă. Plecarea de-acasă constituie sindromul oricărei ființe neîmplinite și care se consideră persecutată
Mitul eternei evadări by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/9154_a_10479]
-
Tudorel Urian La 45 de ani de la misterioasa moarte a actriței, mitul Marilyn Monroe fascinează încă. Zâmbetul ei a rămas peste timp etalon al frumuseții feminine, internetul este plin de articole care nu obosesc să îi celebreaze personalitatea, filmele în care a jucat se vând bine și în format dvd, înregistrările sale
Căutând-o pe Norma Jeane by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9164_a_10489]
-
citit cartea lui Sévillia, nu poți să nu te întrebi cînd anume vor găsi puterea intelectualii francezi să-și asume vina de a fi distrus cultura Franței. Adică cultura unei țări care pînă acum 50 de ani avea prestigiul unui mit și aureola unui empireu, și care acum a ajuns la capătul puterilor: mitul s-a stins și aureola s-a risipit, emblema culturală de odinioară fiind înlocuită cu figura lamentabilă a unei țări în care marxismul a distrus cam tot
Artizanii decăderii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9156_a_10481]
-
găsi puterea intelectualii francezi să-și asume vina de a fi distrus cultura Franței. Adică cultura unei țări care pînă acum 50 de ani avea prestigiul unui mit și aureola unui empireu, și care acum a ajuns la capătul puterilor: mitul s-a stins și aureola s-a risipit, emblema culturală de odinioară fiind înlocuită cu figura lamentabilă a unei țări în care marxismul a distrus cam tot ce se putea distruge. Fisurile iscate în blazonul demnității franceze sunt atît de
Artizanii decăderii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9156_a_10481]
-
însuși e prezent parcă doar - iertați-mi discretul cinism - ca să moară. El nu este propriu vorbind un personaj, ci o atmosferă, un mod de existență, o formă subtilă de legitimare. Dispariția lui fizică are tocmai darul de a clătina un mit infantil și nimic mai mult. Ceea ce contează, ceea ce rămâne e aerul fetid al cartierelor sovietice, plin de vorbe întortocheate și de viziuni culpabilizante. O dată parcurs, romanul lui Iulian Ciocan își pretinde, fără alte amânări, relectura. Relectura în sens invers, adaug
Diviziunea statală a muncii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9178_a_10503]
-
alegorii pare, la rându-i, incertă, contradictorie, ambiguă" (p. 153). O altă discuție o conduce în jurul volumului de nuvele și povestiri Amintirile peregrinului apter (1990) pentru ca, apoi, îndreptându-se spre registrul dramatic, să vorbească despre Greul pământului - "o pentalogie a mitului românesc". Din pentalogie face parte poate cel mai cunoscut titlu al autorului, Miorița (1966). Alături de această piesă dramatică, al doilea text al grupajului, Meșterul Manole, presupune tot o reconfigurare, în cheie proprie, a unui mit popular. În creațiile din Greul
O monografie Valeriu Anania by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9188_a_10513]
-
Greul pământului - "o pentalogie a mitului românesc". Din pentalogie face parte poate cel mai cunoscut titlu al autorului, Miorița (1966). Alături de această piesă dramatică, al doilea text al grupajului, Meșterul Manole, presupune tot o reconfigurare, în cheie proprie, a unui mit popular. În creațiile din Greul pământului, interesul lui Anania era de a surprinde "fenomenul românesc". Figura centrală a Rotondei plopilor aprinși (1983), memoriile lui Valeriu Anania, este cea a lui Tudor Arghezi, considerat de autor maestrul său literar. Iată un
O monografie Valeriu Anania by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9188_a_10513]
-
și cultural, din asumpțiunile, credințele și atitudinile sale de bază. Am mai arătat, cu altă ocazie, cum în limbajul politic termenul spontan (asociat valorilor pozitive ale naturalului și ale sincerității) are valoare pozitivă, în vreme ce deliberat implică o judecată negativă (activînd mitul "dușmanului care conspiră"). Dicționarele românești sînt excesiv de prudente și sărace în indicarea sensurilor și implicațiilor evaluative. Mai ales în cazul împrumuturilor moderne, e consemnat de obicei doar sensul pur referențial. Un exemplu este cuvîntul visceral, a cărui definiție este, în
Visceral by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9186_a_10511]
-
Thymos posedă o conotație mitică, însemnînd suflet sau spirit și deopotrivă mînie. Raporturile lui Arghezi cu divinitatea, bizuite pe termeni veterotestamentari, confirmă ceea ce Girard numește "dubla violență" sau "dorința mimetică, impuls de rivalitate". E de sesizat aci o reverberație a mitului prometeic, precum și urma acelui "hybris enorm", care este conceptul poeziei ca tentativă de metacunoaștere: "Păcatul meu adevărat/ e mult mai greu și neiertat./ Cercasem eu, cu arcul meu,/ Să te răstorn pe tine, Dumnezeu!/ Tîlhar de ceruri, îmi făcui solia
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]
-
Angelo Mitchievici Numele Sergio Leone aduce imediat în discuție genul pe care l-a lansat, westernul spaghetti, adulterare parodică, de ironie și kitsch, destul de corozivă pentru ceea ce a fost mitul pionierului, a cowboyului rătăcitor pînă la el, dar și trilogia americană care cuprinde A Fistful of Dollars (1964), For a Few Dollars More (1965) și The Good, The Bad and Ther Ugly (1966), filme esențiale pentru istoria genului însă ușor
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]
-
și A fistful of Dynamite (1971) despre revoluția mexicană. Însă, filmul care l-a consacrat și care se distanțează net de tot ce a făcut regizorul pînă la el este Once Upon a Time in America, ultimul său film, înscriind mitul American în perioada anilor nebuni, anii '30 ai prohibiției, gangsterismului și rag-time-ului, a luptelor sindicale, a unui boom economic, dar și a crashului din 1929. I-a luat aproape 15 ani regizorului să facă acest film, ultimul al carierei sale
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]
-
meu. Sunt două poeme care se întrepătrund. Pentru că în ce mă privește, Noodles n-a părăsit niciodată anii '30. El visează totul. Tot filmul este visul de opiu al lui Noodles prin care eu visez la fantomele cinema-ului și mitului american." Intrăm în film ca dintr-un vis în alt vis, un vis consistent și emoționat. La sfîrșitul anilor '20, la periferia Brooklynului, în ghetoul evreiesc un grup de băieți de diferite vîrste se adună în bandă, bat străzile împreună
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]
-
ca artefact, fizionomia ca tehnică de agregare, lemnul inform, asemenea cărnii împietrite de mumie, ca substanță constitutivă a acestei noi viziuni. Antropocentrismul de altădată, suveran și orgolios, apare acum ca o simplă construcție care-și exhibă simultan fragilitatea și drama. Mitul se surpă, întregul nu este decît o tehnică a acumulării, iar iluzia vieții o simplă complicitate cu privitorul. însă dincolo de pauperitatea materialelor și de suspendarea iluziilor, de asumarea fragmentului ca singură garanție în aspirația către întreg și de validarea construcției
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9217_a_10542]
-
căreia i se supun necondiționat. Amorurile sunt blestemate, relațiile incestuoase dintre tată și fiică se consumă cu voluptate sub semnul aceleiași fatalități reciproc asumate, nu există loc de fugă, singura evadare este în moarte. La fel ca în tragedia antică (mitul lui Oedip - nu întâmplător actrița Ioana își invită la un moment dat prietenii la premiera tragediei Oedip Rege) sau în cea shakespeariană (Hamlet este altul dintre clin d'oeil-urile preferate ale autoarei), viața este o luptă în care trădările și
Sub povara anticilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9207_a_10532]
-
vremii este întipărită pe vechile ruine și în gena locuitorilor acestor meleaguri. Vechiul oraș Mangalia dispare în amintirile Andei, sub dune tot mai groase de uitare, așa cum inocența se pierde în repetitivitatea mecanică, indiferentă, a incestului. Într-un amestec de mituri antice (pe alocuri și creștine) omul își caută unitatea primordială (de unde fatalitatea incestului dintre fiică și tată; nu se poate spune cu precizie și nici nu contează cine pe cine seduce sau dacă există o victimă în această relație blestemată
Sub povara anticilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9207_a_10532]
-
Într-un fel, Fotogramele aparțin unei familii aflate cel puțin în relații culante cu - să spunem în treacăt - Cruciada copiilor de Florina Ilis sau Vremelnicia pierdută de Bogdan Popescu. Iată cum din când în când cărțile singure izbutesc să întrețină mitul - și el oarecum impresionist - al primatului laturii estetice. Au suflet, au trup și mai au și - asta da surpriză ! - putere. Fără a fi retrogradă, formula Tatianei Dragomir are o vizibilă amprentă de școală veche, un continuu semn al uceniciei la
Încercarea prozatorului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9225_a_10550]
-
În acest fel mi se clarificau o serie de lucruri. Fiindcă existau suficiente dovezi că, În realitate, Experimentul Philadelphia nu avusese loc niciodată. Ceea ce Însemna că nici insula Roland nu era, la rîndul ei, decît o poveste, unul din numeroasele mituri de consum lansate prin mass-media - În care eu personal nu credeam. După acea discuție, Pablo nu a mai trecut pe la mine timp de cîteva săptămîni. Am presupus că se lămurise. De altfel, În perioada care a urmat, am avut foarte
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
arma lor cea mai puternică: viclenia smerită, se pune În mișcare un mecanism perfid, insinuant și hidos: ,,răsuflarea morții,,. Amânarea acestei răsuflări este o chestiune de noroc. Suprasărăcia este presărată din abundență cu legende, care cu timpul se transformă În miturile suprasărăciei. Să-l luăm de exemplu pe bătrânul cerșetor Ben, care locuiește la șandramaua numărul 11, foarte aproape de Antoniu și Kawabata. Nu are familie, nu are nici un act, nu are vârstă, nu are decât un singur picior. Faptul că este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]