3,463 matches
-
recompense nici măcar pe termen mai îndelungat. Actele anonime de altruism fără așteptări premiale sunt probabil mai puține, dar existența lor nu poate fi negată. Absorbția axiologică totală a individului de către grup face imposibilă creația individuală în domeniul valorilor. Teoriile ce mizează pe astfel de mecanisme se potrivesc, eventual, contextelor socioculturale mai simple și standardizate, și nu celor cu structuri socioumane complexe și variate. Nu putem stabili o corespondență punct cu punct între valorile, motivele umane și planul pragmatic al adaptării, conservării
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
foarte specifice, cum ar fi abandonul fumatului. Pentru sociologi, conceptul-cheie axiologic strâns relaționat cu manifestările comportamentale este cel de normă, multă vreme cel de valoare fiind total neglijat. Antropologii culturali, în schimb - analizând îndeobște societăți mai simple și uniformizate -, au mizat mult pe „valorile dominante” ale unui context comunitar (incrustate în „personalitatea de bază”), pentru explicarea acțiunilor sociale. Merită reținută în acest sens distincția operată de R. Linton (1968) între modelul ideal al unei culturi, concepția despre cum ar trebui să
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
face apel la beneficii și preferințe personale, succes și independență, pe când cele din Coreea de Sud la beneficii de grup, armonie și integritate familială (Han și Shavin, 1994, apud Eagly și Chaiken, 1998). Studiul a testat indirect diferențele interculturale în funcțiile atitudinale, mizând pe o altă ipoteză, și anume aceea a „potrivirii în persuasiune”, care spune că persuasiunea (în cazul nostru, reclama) are șanse de izbândă cu atât mai mari cu cât mesajele transmise se potrivesc mai bine cu structurile și funcțiile atitudinale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
motivate sunt în a ține seama de părerile persoanelor în cauză. Cercetătorii au constatat că modelul are o mare valoare predictivă, indicele de corelație dintre răspunsurile prenatale și comportamentul postnatal fiind de 0,77, deci unul foarte ridicat. Modelul prezentat mizează foarte mult pe intenția comportamentală. Și, într-adevăr, pentru multe acțiuni, răspunsurile indivizilor privind intențiile lor dau o predicție mult mai bună decât complicatele teste de atitudini. Acuratețea predictivă a sondajelor de opinii preelectorale este elocventă. Practica sondajelor a dovedit
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sau mai puțin transparent logic - inferența că aceștia sunt apropiați și genetic. Se încearcă în acest mod să se răspundă și la întrebarea cum se recunosc între ei oamenii care au un bagaj genetic comun. Alte explicații de natură sociobiologistă mizează pe mecanismul genetic al beneficiului reciproc în a-l ajuta pe altul (Batson et al., 1981). Suntem programați în a da asistență la nevoie celorlalți pentru că și aceștia ne vor ajuta pe noi. Este fenomenul cvasiidentic simbiozei, atât de des
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
trimitere la avantaje și dezavantaje atât direct, prin conținut (norma reciprocității și a echității), cât și indirect, prin costurile și beneficiile (psihologice, dar și de altă natură) datorate respectării sau încălcării acestor norme. Paradigma costuri-beneficii în sens mai strict însă mizează exclusiv pe calculul utilitar al actorului social. Ca o prelungire a abordării microeconomice în câmpul mai larg al umanului, reprezentanții respectivei orientări (cei mai mulți economiști) au o satisfacție deosebită să explice comportamentele numite altruiste prin calculul rațional ce slujește intereselor pur
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
modelul foarte sumar prezentat mai sus este cel al reducerii surescitării aversive (aversive-arousal reduction), care spune în esență același lucru: acordăm ajutor celorlalți pentru a ne simți noi bine. Există însă nuanțe diferențiatoare importante între cele două modele explicative: primul mizează pe învățarea socială, adică pe faptul că știm din experiențele personale trecute și din ale altora că atare conduite au efecte benefice, pe când cel de-al doilea se referă strict la faptul că un stimul (suferința cuiva) care a provocat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
frustrați și, uneori, chiar supărați și furioși pe cel care consideră că trebuia ajutat, dar nu a vrut aceasta (Cheuk și Rosen, 1992). 1.5. Concepția empatiei ca factor intrinsectc "1.5. Concepția empatiei ca factor intrinsec" Teoriile beneficiilor psihologice mizează pe ideea că ajutorul oferit altora este până la urmă tot un gen de egoism, fiind în joc operațiuni directe sau indirecte de autorecompensă, de eliminare sau reducere a unui disconfort psihic ori de menținere și întărire a stimei de sine
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
oameni a crescut violența conspecifică. Desigur, etologii și sociobiologii recunosc că există factori sociali și culturali care îngrădesc instinctul agresivității, dar ei subliniază că la om lipsește condiția inhibativă înnăscută în a-l tempera. O altă abordare de natură biologistă mizează pe importanța factorului înnăscut și în dezvoltarea filogenetică, și în cea ontogenetică. În această viziune se consideră că: a) dispoziția de agresivitate este genetic moștenită la ființele umane; b) diferențele de vârstă și sex în intensitatea agresivității apar mai proeminent
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și stări afective negative, inclusiv repulsie, de unde pornirile agresive. Interesantă și încurajatoare este și constatarea că reclamele inserate în programele ce conțin violență (și pornografie) sunt mai puțin reținute de public decât în alt gen de emisiuni. Astfel încât sponsorii care mizează pe marea audiență a programelor încărcate cu violență ar trebui să țină seama că ele sunt discutabile nu numai moral, ci și ca eficiență economică (Baron și Byrne, 2000). Două elemente de mare actualitate și gravitate au apărut în ultimii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
elaborat reglementări internaționale și naționale care încearcă un gen de compromis între cele două cerințe: se dau știri și alte emisiuni despre acte de violență, dar fără detalii imagistice sângeroase. Bineînțeles că inducția agresională nu dispare nicidecum astfel, dar se mizează pe reducerea intensității ei. Din păcate, în domeniul operării efective cu violența în jocurile pe calculator, măsurile de control și limitare sunt mult mai greu de instituit. 3. Interacțiunea agresor - victimă - contexttc " 3. Interacțiunea agresor - victimă - context" Comportamentele antisociale agresive
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
elaborarea unor modele integrative. Proeminent, validat și prin cercetări empirice, este cel propus de C.A. Anderson (1997), numit modelul general al agresivității afective (MGAA - sau General Affective Aggression Model, GAAM), care poate fi descris succint prin figura 6. MGAA mizează pe faptul că actele concrete de agresivitate se produc la întâlnirea dintre anumite caracteristici ale situației (frustrare, provocarea directă, exemplul altor oameni care se comportă agresiv, obiecte ce sugerează sau stimulează agresivitatea, temperatura ridicată și altele) cu anumite trăsături de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai bună pentru amândoi ar fi să nu recunoască. Aceasta se poate întâmpla însă numai dacă cei doi s-ar putea înțelege, ceea ce nu e posibil, fiind interogați separat, sau dacă ar avea încredere unul în altul, adică dacă ar miza că nici unul nu va recunoaște. Deoarece însă nu sunt siguri că celălalt nu va recunoaște, cea mai bună soluție este să recunoască, ceea ce face să piardă amândoi. Dilema duce la un paradox, în care optimul individual nu coincide cu cel
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
oamenii la recompensele (și sancțiunile) ce li se acordă fie în relațiile interpersonale informale, fie în cadrele instituționale oficiale. Abordările și teoriile din domeniul socioumanului, sub diferite forme și expresii (neobehaviorism social, teoria rolurilor și statusurilor, teoria costuri-beneficii, cognitivismul etc.), mizează și ele pe această idee. Teoria echității sociale (Adams, 1965) subliniază că ființele umane nu sunt atente doar la volumul și calitatea recompensei și pedepsei, a câștigurilor și pierderilor în sine, ci le compară mereu cu ale celorlalți. Oamenii sunt
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a fi mai relevanți: a) pe indivizii din propriul grup, trăind printre ei, îi cunoaștem mai bine și avem șansa reală de a-i înregistra ca diferiți, în timp ce pe cei din out-group îi vedem doar „de la distanță”; nu întâmplător se mizează, în surmontarea stereotipiilor, pe ipoteza de contact; b) grupurile pot avea, sub diferite aspecte, dar rar pe ansamblu, grade mai pronunțate sau mai scăzute de omogenitate, în acest caz, reprezentarea despre out-group fiind realistă, și nu neapărat o iluzie; bunăoară
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și interacțiunea pozitivă (în special cooperarea în activități) reduc distorsiunile de percepție și comportament dintre indivizii aparținând unor grupuri diferite. Modelul identității de in-group comun propus de S. Gaertner și colaboratorii săi (1993), care este o prelungire a ipotezei contactului, mizând și pe mecanismele recategorizării, ale redesenării granițelor dintre „noi” și „ei”, este în același timp foarte apropiat de modelul scopurilor supraordonate al lui M. Sherif și al colaboratorilor acestuia (1961). Tema in-group/out-group a pătruns puternic și în alte discipline
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prejudecăților intergrupale are ca sursă conflictul de interese reale, diminuându-se sau chiar eliminându-se pe măsură ce interesele sunt satisfăcute și, mai pronunțat, atunci când membrii grupurilor adverse sunt implicați în scopuri comune, supraordonate celor de grupuri diferențiate. 4) Teoria învățării sociale mizează foarte mult, în explicarea relațiilor intergrupale, pe socializarea timpurie, atunci când, atât prin observație directă - vezi cum se comportă cei din grupul tău față de alții -, cât și prin normele sociale care ți se inoculează, îți însușești un tipar de gândire și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu depinde, după cum anticipam, de simpla dorință și voință a grupului în cauză și nici numai de existența cadrului formal juridic favorizant al societății-gazdă, ci în considerabilă măsură de potențialul psihosociologic al respectivului grup. Pe această linie, teoria identității etnolingvistice mizează pe ideea că limba vorbită ca principal mijloc de comunicare este factorul princeps în păstrarea identității culturale, de unde a și apărut conceptul de vitalitate etnolingvistică, alcărui conținut succint îl redăm, rezumând un fragment de text aparținând lui R. Clément și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
elite ale politicii militare ș.a.m.d. Locul modelului piramidal, în care tronează o elită a puterii generale, este luat din ce în ce mai mult - cel puțin în SUA - de modelul plurielitist, al elitelor specializate pe domenii ale politicului. După cum anticipam, concepția pluralistă mizează pe faptul că se pot proiecta și implementa asemenea instituții și proceduri care să țină în limite nondistructive, grupal și social, tensiunea majoritar/minoritar și divergența de interese și opinii. Soluțiile concrete sunt multiple, dar ele se subsumează principiului mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
domeniile, și nu toți indivizii sunt dispuși să le accepte. Dimpotrivă, unii rezistă ca frondă la capriciile modei (vezi, pe larg, Tîrhaș, 2003a). Teoriile mai semnificative care încearcă să descrie și să explice comportamentele colective sunt: 1) Teoria contagiunii emoționale mizează pe faptul că indivizii, în cadrul manifestărilor de masă, își pierd „uzul rațiunii” și simțul responsabilității personale, se lasă copleșiți de „voința mulțimii”, fenomenul sugestional fiind dominant, așa cum îl descrie Gustave Le Bon în Psihologia mulțimilor (1895/1994). 2) Teoria convergenței
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
100 de lire. Apoi le vom cere să parieze pe soluțiile emise, despre care consideră că vor avea șansele cele mai mari de a fi alese. Fiecare participant face opțiunea în funcție de propriile criterii, oferind pentru soluții toți banii primiți, fie mizând pe una singură, fie împărțind banii între soluții. La final, formatorul însumează banii pariați pe fiecare soluție și o declară câștigătoare pe cea care a strâns cel mai mult. 13.2. Metode centrate pe reflecție, observare și acțiunetc "13.2
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Cerynthia, Victor Olimp, Carina Lazzariny, Victor Spoială, Victor Talpă. Primele manifestări poetice mature ale lui S., adunate în volumul Zvonuri din necunoscut (1921), sunt marcate de influențele parnasiano-simboliste specifice cercurilor frecventate (Macedonski, „Vieața nouă”). Unele par mici colecții de recuzită, mizând mai mult pe forța de iradiere a unor cuvinte și sugestii. Mirificul „departe” invocat de simboliști este localizat prin Saturn, în atmosfera căruia ar pluti câte un „Trup mlădios de Saturnină, ființă stranie stelară,/ Cu siluetă de femeie, țesută-n
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
Țepeș, înainte de a da foc casei în care i-a adunat. Celelalte piese ale lui S. se află, în ordinea realizării literare, mult sub nivelul celor prin care dramaturgul s-a impus anterior. Coriolan Secundus (1929), Durnoaia, Dracul (1935), Baronul mizează pe senzațional și pe comicul de situații, pe efecte facile, menite să satisfacă gustul unui public puțin cultivat. Nu lipsite de calități (intrigă, dialog, atmosferă, pictură de mediu), dar tot superficiale, sunt Răzbunarea și A doua tinerețe, debitoare, de altfel
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
important fiind Traversarea Cortinei (1994). În 1995 revista „Caiete critice” îi dedică un număr întreg. Post-mortem i s-a acordat, în 1993, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru „Destine excepționale ale culturii românești”. O motivație perfect justificată. Teatrul, pe care S. a mizat până la un punct, prezintă un balans vizibil între literatura cu teză, cu mai toate defectele structurale ale realismului socialist, și aceea cu amprentă parabolică. Îndrăzneț, curajos, modern în comparație cu producția autorilor atenți la comanda socială și jucați intens în anii ’50
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
și Cititor: „Hai, concentrează-te: / vezi cum sub întunericul strivitor / se zvârcolește, pe părți / întregul încă neinventat?” (Aura). Poezia s-a metamorfozat, așadar, ca o reacție la „involuția”, la rigidizarea contextului său. Cu puțin timp înainte de revoluția din 1989, autoarea mizează pe realism din considerente morale, nu literare: nu mai vrea să destructureze poezia, cu temele ei mari și cu simbolurile ei uscate, ci însăși realitatea dată. Și, de asemenea în mod semnificativ, în contextul liberal postrevoluționar, poeta a intrat pe
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]