11,461 matches
-
Siliștea-Gumești este o comună mică, așezată în partea de nord a județului Teleorman, pe ambele părți ale Pârâului Câinelui, având o vechime de trei secole. Satul a aparținut mult timp Mânăstirii Glavacioc. Pe la 1885 devine proprietar Maria Al. Manos, apoi moșia este moștenită de grecul Guma, de unde i s-a tras și numele de Siliștea-Gumești. În timpul desfășurării acțiunii din roman mai rămăseseră dintre boieri doar cucoana Marica „cu vreo patru sute de pogoane...”. În roman descrierea satului este la fel ca în
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
și că, după desființarea moșierilor (...), n-a vrut să plece din Corlate, că unde să se ducă el și, mai ales, unde să-și ducă mormanele de cărți care îi umpleau locuința din satul acela de țigani, foști robi pe moșiile strămoșilor lui și între care se simțea el însuși între ai săi, neștiindu-se prea limpede dacă nu cumva era și el țigan. Politică nu făcuse niciodată. Neizbutind să-l întâlnească, îi lăsă aparatul de radio mamei sale care îi
Haralambie Grămescu: Pactul cu diavolul (1994) () [Corola-blog/BlogPost/339597_a_340926]
-
pare să prindă contur tot mai evident de câteva săptămâni, prin ieșirile publice ale membrilor cabinetului Cioloș. Aflăm de la ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, faptul că sistemul sanitar este unul feudal, că de sus în jos toți de comportă ca pe moșiile lor, iar corupția este un cancer. Ne zice șeful Corpului de Control, Valentin Mircea, că zeci de mii - dacă nu chiar sute de mii - de directori, directorași, șefi și șefuleți din administrația publică centrală și locală au dreptul la mașini
În lunile care i-au mai rămas ca premier, Dacian Cioloș trebuie să facă un singur lucru () [Corola-blog/BlogPost/339135_a_340464]
-
a judecat satul”, „s-a supărat ca văcarul pe sat”, etc. Satul este o formație teritorială, este mai ales o vatră de sat bine delimitată, după cum reiese din expresiile populare „în capul satului”, „la marginea satului”, etc. și cuprinde întreaga moșie a sătenilor. Este totodată organ administrativ, patrimoniu și populație sătească. În sens mai larg, satul era un sistem de conviețuire socială. Spre exemplu, „opinia publică” se regăsește în expresia „gura satului”, iar lipsa de organizare în expresia caricaturală „satul lui
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
de păcatul împlinit cu voie, ori din eroare, de pâinea necoapta, pe care am împărțit-o săracilor - și-aș mai vrea, încă, să strig peste culmi: mi-e teamă de nesomnul care ma strânge la pieptu-i, de păduchii albi de pe moșia Bărăganului, de ciumă care bântuie în patria florii-soarelui - și-aș mai vrea, încă, să-ți fac mărturisire că mi-e sufletul pregătit că o candela pentru lumină, că mi-e trupul înflorit că un măr în Armindeni, că mi-e
ELOGIU MARTURISIRII de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340790_a_342119]
-
a producției în interiorul poporului român în formare. În continuare, pentru o mai bună înțelegere a obștii sătești, vă propun unele aspecte legate acest fenomen. Obștea sătească era compusă din două elemente: teritoriul și comunitatea. Teritoriul era constituit din vatră și moșie. Vatra era teritoriul pe care erau construite toate casele și locuințele țăranilor. Prin termenul de “moșia” satului, înțelegem totalitatea terenurilor arabile și nearabile, de care se foloseau membrii comunității, adică: terenurile destinate cultivării cerealelor, terenurile destinate creșterii animalelor, fânețele, iazurile
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
sătești, vă propun unele aspecte legate acest fenomen. Obștea sătească era compusă din două elemente: teritoriul și comunitatea. Teritoriul era constituit din vatră și moșie. Vatra era teritoriul pe care erau construite toate casele și locuințele țăranilor. Prin termenul de “moșia” satului, înțelegem totalitatea terenurilor arabile și nearabile, de care se foloseau membrii comunității, adică: terenurile destinate cultivării cerealelor, terenurile destinate creșterii animalelor, fânețele, iazurile, pădurile, livezile, etc. De notat că terenurile arabile erau proprietatea privată a țăranilor, și puteau fi
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
malul unui râu sau în apropierea pădurilor). Mai mult, majoritatea erau fortificate, iar toate aceste aspecte au făcut practic imposibilă cucerirea acestor mici cetăți de către hoardele de barbari, care erau în goană. Pământul obștii sătești este desemnat cu termenul de „moșie” care derivă de la cuvântul geto-dac „moș”, prin care era desemnat lotul aflat în stăpânire individuală a fiecărei familii. Termenul de „moș” a fost dublat de cel de „bătrân” cu același sens provenit din latinescul „veteranus”. După invazia slavilor din secolul
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
s-a spiritualizat, locul brazdei fiind luat de evanghelie, iar după apariția statului feudal, proba dobândește caracter de clasă întrucât ea era rezervată doar țăranilor. Odată cu dezvoltarea feudală a crescut și interesul boierilor pentru utilizarea acestei probe în vederea hotărnicirii granițelor moșiilor. Boierii nu se mulțumeau cu martori întâmplători care să fie supuși probei în caz de litigiu, ci recurgeau la preconstituirea de martori. Fiii de țărani erau puși să parcurgă hotarele moșiei și în tot acest timp erau dați de chică
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
interesul boierilor pentru utilizarea acestei probe în vederea hotărnicirii granițelor moșiilor. Boierii nu se mulțumeau cu martori întâmplători care să fie supuși probei în caz de litigiu, ci recurgeau la preconstituirea de martori. Fiii de țărani erau puși să parcurgă hotarele moșiei și în tot acest timp erau dați de chică pentru a ține minte hotarele respective și a putea fi supuși probei în cazul unui litigiu. 2. Proba cu jurători (pe care le vom regăsi și în feudalismul dezvoltat). Instituția jurătorilor
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
de medalistică, lucrări de metaloplastie și artă plastică modernă, colecție de pristolnice și cruci vechi, carte veche (în incinta bibliotecii). O scurtă incursiune în muzeu dă la iveală bogata istorie a localității, importanța acordată de mănăstirea Argeșului (cea mai valoroasă moșie a sa), grija unor personalități ale satului pentru istoria locală, semnificația actului de donație din colecțiile particulare către instituția reprezentativă a comunității, în scopul educării sentimentului de respect și apreciere pentru istoria română. V. Colecția de fotografie reprezentând portul popular
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
Longo-Campo de la biserica catolică, - Scrierea papei Ioan al XXII din anul 1327, trimisă lui Basarab voievod - Cronica Pictată de la Viena, care amintește de lupta de la Posada din anul 1330 - Hrisovul dn 1352 prin care mânăstirea Câmpulng a fost înzestrată cu moșia Bădești - Lespedea de pe mormântul lui Nicolae Alexandru voievod din Câmpulung din anul 1364 (Gheorghe Pârnuță și George Nicolae-Podișor, Monografia Școlii generale Nae A. Ghica din Rucăr-Argeș Referință Bibliografică: Știința de carte la Rucăr în sec. XIV-XVI / George Nicolae Podișor : Confluențe
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
Că l-am vândut de bună voia noastră și fără nici o nevoe. Și l-am vândut și cu știrea tuturor rudeniilor noastre și a fraților mei și a nepoților mei, ca să fie unchiașu lui Coman și fiului său, lui Istrate moșie lor și feciorilor lor, moșie stătătoare și ohumnică în veci și cine se va trage din ei. Și l-am vândut acest munte cu apa, cu uscatul, cu pădurea, cu ce-ar fi împrejurul lui, cât scrie mai sus și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
bună voia noastră și fără nici o nevoe. Și l-am vândut și cu știrea tuturor rudeniilor noastre și a fraților mei și a nepoților mei, ca să fie unchiașu lui Coman și fiului său, lui Istrate moșie lor și feciorilor lor, moșie stătătoare și ohumnică în veci și cine se va trage din ei. Și l-am vândut acest munte cu apa, cu uscatul, cu pădurea, cu ce-ar fi împrejurul lui, cât scrie mai sus și l-am vândut drept bani
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
și mai că-i venea să-l adopte ca pe fiul său. Dar voia să-l învețe cu munca, iar când va crește mai mare, dacă îi va merge mintea, îl va da la scoală și poate îi va lăsa moșia să aibă grijă de ea când el și conița nu vor mai fi în lumea asta. Bănuind că Ionel va afla de darurile făcute în sat și se va întrista,conașul hotărî să meargă la el, să-l mângâie și
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]
-
1 ianuarie, 1834), iar mama, Catinca, rămasă văduvă, avea 20 de ani. S-a recăsătorit cu vărul ei, Dimitrie Pârăianu, care a înfiat-o pe Ma- ria cu numele de Maria Pârăianu, căreia i-a dăruit multe daruri, dar și moșiile Pometești și Adâncata de lângă Craiova, unde viitorul poet, de-acum nepot lui Dimitrie Pârăianu, și-a pe-trecut copilăria, pentru că și el rămăsese fără tată, când avea 15 ani. S-a presupus că tatăl, Al. D. Macedonski ar fi fost
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
datorită mie și-a luat zilele, Doamne, fii bun și iartă-l!”. Năică Dindeal a fost chemat de un avocat, la deschiderea testamentului „măicuței” Corina Bărbulecu, când onorabilul ei tată, procurorul Jan Bărbulescu, i-a îmânat actul de proprietate al moșiei din satul Sălciile și suma de o sută de mii de lei, alături de o scrisoare în care răposata i se adreasa: „Pentru liniștea unui suflet de femeie chinuită, îi las cele menționate în testament, și-l rog să mă ierte
PARTEA A XI-A PARIUL BLESTEMAT *SFÂRŞIT* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341399_a_342728]
-
stă la închsoare, ai ascuns adevărul, și ai susținut că chiar dumnealui a împușcat-o pe Corina, soția lui? - Tatăl Corinei, domnul procuror Jan Bărbulescu (care murise cu șase luni în urmă, fiind luat în coarne de un taur de la moșia din Episcopia, chiar în ziua de sfântul Ion, când își sărbătorea onomastica, voind să se laude față de prieteni... că are un taur blând ca un miel, căci era prins de băutură și îmbrăcat într-un halat de mătase, roșu, în
PARTEA A XI-A PARIUL BLESTEMAT *SFÂRŞIT* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341399_a_342728]
-
sunteți soția domnului avoct Pandelică? - Cine-ți dă voie ție să vorbești cu dumneaei, caminagiule? Ia vezi-ți de hamurile tale! - Să nu vă fie cu suppărare, dar pe conașul Pandelică... tot eu l-am dus acum o săptămână la moșie... - Care va-să-zică, te-ai spurcat la cașcaval, și vrei mai mult? Să nu-mi spui că boierul ți-a dat mai mult? Tu crezi că nu știu cât se plătește un căruțaș ca tine pentru un drum la Vălureni? Birjarul nu-i
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
dragă, spuneai că te cheamă Naie, așa-i? - Da, eu sunt Naie Dindeal... Afemeiatul ăsta, pe care l-ai crezut om, e un prefăcut meschin. Mai mult, ca să iei aminte: n-are niciun act pe averea din ținutul Sălciile. Întreaga moșie este a mea... pe care o moștenesc de la tata. Ce să-ți povestesc, așa e destinul: o potrivire de nume, fiindcă și pe tata îl cheamă tot Bărbulescu, iar oamenii ținutului cred că el este adevăratul stăpân al moșiei. - Nu
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
Întreaga moșie este a mea... pe care o moștenesc de la tata. Ce să-ți povestesc, așa e destinul: o potrivire de nume, fiindcă și pe tata îl cheamă tot Bărbulescu, iar oamenii ținutului cred că el este adevăratul stăpân al moșiei. - Nu știam... și nici nu m-a interesat vrodată, fiindcă de când m-am născut, pe conu Pandele-l știu că-i stăpânul moșiei. - Atenție! Domnul Pandele Bărbulescu o să primească o lovitură-n barbă... de n-o să-i vină să creadă
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
și pe tata îl cheamă tot Bărbulescu, iar oamenii ținutului cred că el este adevăratul stăpân al moșiei. - Nu știam... și nici nu m-a interesat vrodată, fiindcă de când m-am născut, pe conu Pandele-l știu că-i stăpânul moșiei. - Atenție! Domnul Pandele Bărbulescu o să primească o lovitură-n barbă... de n-o să-i vină să creadă, dacă-mi iau mâna de pe el. Îți dau cuvântul meu de onoare!... Nu-l iert! Și-a apăsat mai energic mâinile în umerii
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
e clar ce ai de făcut? - Ca lumina zilei; dar dacă vine administratorul Cobrescu Ilie să-l ia pe boier, pe cine mai găsește coana Corina? - Am eu grijă să-i spun „ordinul” boierului ca să amâne transportul dumnealui la conacul moșii, mai ales că tu ești plecat la Craiova, iar coscarul ăsta bătrân, care nu știe cum să-l mai mintă pe conașu' Pandelică; nu vezi că-l fură în ziua mare, fără rușine?... nu se va grăbi ca să vină și
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
era o femeie sensibilă, cunoscătoare a fiilor pământului care munceau din zori de zi până-n miez de noapte, ca să poată să-și asigure o coajă de mălai, căci duceau o viață mizeră, de ființe obidite... care trăgeau în jug pe moșiile boierilor: fenomen social pe care-l înțelesese mult mai bine de când se întorsese de la studii, unde luase contact cu somitățile franceze (socialiștii „radicali” - foștii ei colegi de la Universitatea de la Sorbona), în acest moment realiză pe loc marea tragedie prin care
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
regim instaurat în Rusia. Turculeț este în relații de amiciție cu diferiți ofițeri francezi, englezi care se aflau cu misiuni în Rusia Sovietică. După o trecere prin Paris, revine în Moldova natală. Are o altă dragoste - Vera. Trebuie să administreze moșia și castelul moștenit de la părinți. Încearcă să-l studieze pe Lenin, dar studiul acesta nu-l atrage. În schimb este un pasionat jurnalist, cunoscător de oameni, locuri, circulă de la București la Paris, la Iași , la Botoșani. Este un antifascist convins
UN ROMAN ROMÂNESC de BORIS MEHR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341488_a_342817]