9,547 matches
-
că ai glumit, când de fapt m-am înșelat; Morărița mea iubită!... te-ai scrântit cu-adevărat. Și din noaptea cu pricina, morărița-i vai de ea... Mintea și-a pierdut sărmana, e lovită-i de dambla. Sta la scocul morii vechi, și la roată lung privea: - Roată, roată blestemată! Ce-ai făcut din viața mea? Iar în apă când se uită, vede cum mi-este privită De-o făptură ce-o cunoaște, și-i zâmbește liniștită. - Geaba, soro, mă mai
ÎN CUMPĂNĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346665_a_347994]
-
Dusă-a fost și nu se știe, căci pe nimeni n-a întâlnit, Doar morarul o căinează: „Doamne, cum a-nebunit!” Și de-aceea, când auzi pe-un morar că-ți povestește; Nu-l lua-n glumă, se întâmplă, roata morii-l zăpăcește. "Fire-ai roată blestemată! Nu te mai oprești odată?" Blestema bietul morar... Pe Olteț, la Stăvilar. La morăriță gândea: - Pe unde mi-o umbla ea? Referință Bibliografică: ÎN CUMPĂNĂ / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ÎN CUMPĂNĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346665_a_347994]
-
lume. Să-ți spun sincer, n-am urmărit reușite materiale sau sociale. N-am alergat cu limba scoasă după bani sau obiecte. Am conviețuit cu Don Quijotte. Dar, din păcate, n-am fost îndeajuns de nebun să mă bat cu morile de vânt. Am avut întrebări comune cu Micul Prinț. I-am fost părtaș de nedumeriri lui Alisa înțara Minunilor . In mine au sălășluit un visător și un lucid. Fiecare dintre aceștia având momente de prea-prea și de foarte-foarte. Și tot
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
vreun dascăl, au răspuns obraznic bunicilor...). Niciodată nu e târziu să spui: “Îmi pare rău!” și să faci o urare frumoasă...pentru noul an. Nu cărați cu voi supărările anului trecut! E ca și cum pleci la drum cu o piatră de moară, legată de gât. Bunicilor, nu fiți triști dacă fiii/fiicele sau nepoții aleg să-și petreacă noaptea dintre ani cu cei de vârsta lor! Și voi ați făcut la fel, la vremea tinereții voastre. E vorba de câteva ceasuri doar
VINE ANUL NOU! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350984_a_352313]
-
și cu înțelepciunea înțeleptului a datului dătător de destin: "Dar cum să ajungi pe pod/ dacă între șanțuri nu-i nici o trecere?/ Nici cel de strajă n-o știe./ Doar Ziditorul cetății". Ce înseamnă pentru poet "alergi de jur-împrejur până mori?" Nu este altceva decât fuga disperată a înțeleptului în fața unui refuz de a-și duce în spate trecutul. Noul volum de versuri al lui Dumitru Velea readuce în actualitate iluziile fundamentale: transcedența, omogenitatea, totalitatea, conciliind idealul trecutului dobândit prin memoria
DUMITRU VELEA-NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351096_a_352425]
-
A POETULUI CONSTANTIN FIERARU Poetul Constantin Fieraru s-a născut la 12 noiembrie 1953, în comuna Bălăceanu, județul Buzău. Absolvent al Liceului „M. Eminescu” din Buzău și al școlii Electrotehnice din cadrul Întreprinderii de Electroaparataj București. Morar în Costieni, la o moară numită moara lui Terteleac. Întrucât toate morile din literatura română, de la cea a lui Sadoveanu, care fusese luată de Siret și până la cea a lui Călifar, au sfârșit într-o manieră fatalistă, nici moara lui Terteleac, în care poetul și-
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]
-
CONSTANTIN FIERARU Poetul Constantin Fieraru s-a născut la 12 noiembrie 1953, în comuna Bălăceanu, județul Buzău. Absolvent al Liceului „M. Eminescu” din Buzău și al școlii Electrotehnice din cadrul Întreprinderii de Electroaparataj București. Morar în Costieni, la o moară numită moara lui Terteleac. Întrucât toate morile din literatura română, de la cea a lui Sadoveanu, care fusese luată de Siret și până la cea a lui Călifar, au sfârșit într-o manieră fatalistă, nici moara lui Terteleac, în care poetul și-a desfășurat
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]
-
s-a născut la 12 noiembrie 1953, în comuna Bălăceanu, județul Buzău. Absolvent al Liceului „M. Eminescu” din Buzău și al școlii Electrotehnice din cadrul Întreprinderii de Electroaparataj București. Morar în Costieni, la o moară numită moara lui Terteleac. Întrucât toate morile din literatura română, de la cea a lui Sadoveanu, care fusese luată de Siret și până la cea a lui Călifar, au sfârșit într-o manieră fatalistă, nici moara lui Terteleac, în care poetul și-a desfășurat activitatea mai bine de zece
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]
-
București. Morar în Costieni, la o moară numită moara lui Terteleac. Întrucât toate morile din literatura română, de la cea a lui Sadoveanu, care fusese luată de Siret și până la cea a lui Călifar, au sfârșit într-o manieră fatalistă, nici moara lui Terteleac, în care poetul și-a desfășurat activitatea mai bine de zece ani după revoluție (meserie practicată de bunic, tată, fiu), nu a avut altă soartă, aceasta fiind retrocedată vechiului proprietar, urmând, în virtutea masei succesorale, la rândul lui să
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]
-
ani după revoluție (meserie practicată de bunic, tată, fiu), nu a avut altă soartă, aceasta fiind retrocedată vechiului proprietar, urmând, în virtutea masei succesorale, la rândul lui să moștenească o alta, confiscată tot în perioada dejistei colectivizări, ce aparținuse familiei sale, moară care, din nefericire, n-a mai venit. Istoria, această purcea pusă la îngrășat pe cincizeci de ani devoră deavalma, tratate, mărgăritare, ștroturi și viețile a cel puțin două generații de fii, consemnează undeva prin ciornele sale poetul. După cincizeci de
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]
-
resturi confuze din toate acestea sub formula impozantă de -acte reparatorii-, dar o face cu o atât de mare lentoare de parcă ar monta din pilitură de eternitate într-o cameră obscură o bijuterie pe inelarul justiției. Asfel încât, proprietar al morii de absolut, prin valțurile căreia curg preceptele abstracte, la ora actuală, poetul, victimă a „capitalismului de cumetrie”, în care „proprietatea este un moft”, ca să cităm un ex președinte de stat, sărac și curat, declarat liber cugetător, adept al democrației originale
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]
-
plug, Aromele de struguri au același beteșug Și se destramă-n asfințit de soare, În toamna asta, de taină și răcoare. Câmpia țipă sub lamele de plug, Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, De-atâta feerie, uiți ca să mai mori, Pe dealuri, visează podgoriile-n belșug, Câmpia țipă sub lamele de plug. Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, Amurgul aduce parfum de otonel, Frunzele cad din ramuri cătinel, Când trec, sporadic, ultimii nori Pe cerul vast, cu cârduri de
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
Publicat în: Ediția nr. 907 din 25 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Timpul de azi impune la Buhuși o existență cu mari diferențe între cei care o rabdă și cei care o petrec. Unii au legate de picioare pietre de moară, cu lanțuri greu de rupt! Sunt ca niște cocostârci triști, sunt suflete pustii, ca niște cumpene bătute de vânt la marginile câmpiilor! Tot mai apăsați și mai părăsiți de sus, n-ar mai vrea decât să aibă cu ce-și
DR.ING. MIHAIL LUPU. IZBÂNZI ŞI EXPERIENŢE. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345646_a_346975]
-
tata și să ardă cărți.(...) Acolo hotărâră dânșii foc,/ Sub nucul mare hotărâră moartea/ Și puseră la zid de vreascuri cartea/ Cu viața noastră însăși la un loc./ Prăpădul vânat cum trosnea sub nuc,/ Parcă ardea tot grâul dintr-o moară/ Aceste focuri le-am avut în țară/ Cenușă lor pe creier o mai port./ S-au ars atâtea cărți și-atâtea hărți,/ Au arestat orașe-ntregi și sate,/ Cam cât au nucii crengile uscate/ De focul-mprumutat din alte părți. În
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
a neființei nici înainte nu am tăceți nici înapoi nu am un șezut în care să îmi înmoi oasele fricii că de undeva nu ai să apari și ai să spui hai să mai șoptim povestea odată îmi place cum mori Citește mai mult nu am să mă descriu pe mine trupînainte de a rupe lupiiultima fașă de carnecu care mai atingeam aerulaerul tăusunt liniște acumseara nu mă mai amenințăcu împăduriri despuiatedin care să curgă noapte noapte noaptenoaptea devenit eueusingura apăsare
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
forme de piatrăneșlefuităînainte de a trece prin mineultima zicală a neființeinici înainte nu amtăceținici înapoinu am un șezut în care să îmi înmoi oaselefriciică de undevanu ai să apari și ai să spuihai să mai șoptim povestea odatăîmi place cum mori... V. TU NU EȘTI, CUM S-AR SPUNE, FRUMOASĂ, de George Adrian Popescu , publicat în Ediția nr. 906 din 24 iunie 2013. arcuit fin ca o dantelă a curcubeului peste norii albi când alergi desculță în nisipul mării nu știu ce este
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
DE FAPT, de George Adrian Popescu , publicat în Ediția nr. 752 din 21 ianuarie 2013. nu mai bate uite nu mai bate aripa păsării în răsăritul soarelui chiar aerul chiar aerul s-a oprit la subțioara ei e veșnic sa mori strigă nourul e pururea să atingi și el și el coiotul pădurii își dă cu părerea în semn de piatră nimic nu trece dincolo de întunericul osului să nu uiți nimic nu se oprște aici fără să atingă aripa păsării uitate
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
spre bucătărie unde căută prin dulapuri. Găsi o sticlă de coniac și își turnă o porție considerabilă pe care o dădu pe gât deodată. Și-l umplu la loc și se întoarse pe canapea. "Ce tâmpit!" mormâi continuu ca o "moară stricată". "Ce tâmpit!". Soneria de la ușă îl scoase din această stare "euforică", sau mai bine spus, "cinică", un cinism bolnav, incurabil. Chiar aproape fără să-și dea seama, sau poate doar așa vroia el să creadă, își făcu planuri cu
MOŞTENIREA I (PARTEA A DOUA) de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 770 din 08 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352043_a_353372]
-
de a descoperi caracteristicile sale, vizitând, printre altele: - Fabrica de Bere a Giganților - Hotel de Ville, construit între anii 1614-1624 în stil baroc, restaurat și complet refăcut în anii 1980-1983, în care vom găsi portretele unor personalități locale și naționale. - Moara Marchizei de Moulbaix, cocoțată deasupra unui drum pitoresc, această remarcabilă moară de vânt din lemn macină cereale și astăzi. A fost construită în 1747 și pusă în funcțiune în 1752. - Moara Albă Ostiches, datează din 1789. Galeria de la baza clădirii
ORAŞUL GIGANŢILOR DIN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352130_a_353459]
-
a Giganților - Hotel de Ville, construit între anii 1614-1624 în stil baroc, restaurat și complet refăcut în anii 1980-1983, în care vom găsi portretele unor personalități locale și naționale. - Moara Marchizei de Moulbaix, cocoțată deasupra unui drum pitoresc, această remarcabilă moară de vânt din lemn macină cereale și astăzi. A fost construită în 1747 și pusă în funcțiune în 1752. - Moara Albă Ostiches, datează din 1789. Galeria de la baza clădirii găzduiește o expoziție permanentă ce prezintă istoria morilor și tehnicile lor
ORAŞUL GIGANŢILOR DIN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352130_a_353459]
-
care vom găsi portretele unor personalități locale și naționale. - Moara Marchizei de Moulbaix, cocoțată deasupra unui drum pitoresc, această remarcabilă moară de vânt din lemn macină cereale și astăzi. A fost construită în 1747 și pusă în funcțiune în 1752. - Moara Albă Ostiches, datează din 1789. Galeria de la baza clădirii găzduiește o expoziție permanentă ce prezintă istoria morilor și tehnicile lor. Referință Bibliografică: Ath - orașul Giganților din Belgia / Tatiana Scurtu Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 253, Anul I, 10
ORAŞUL GIGANŢILOR DIN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352130_a_353459]
-
pitoresc, această remarcabilă moară de vânt din lemn macină cereale și astăzi. A fost construită în 1747 și pusă în funcțiune în 1752. - Moara Albă Ostiches, datează din 1789. Galeria de la baza clădirii găzduiește o expoziție permanentă ce prezintă istoria morilor și tehnicile lor. Referință Bibliografică: Ath - orașul Giganților din Belgia / Tatiana Scurtu Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 253, Anul I, 10 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Tatiana Scurtu Munteanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ORAŞUL GIGANŢILOR DIN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352130_a_353459]
-
deschis în față, cer deasupra pentru glas, scenă jos pentru piedestal...! Aura Urziceanu este apreciată și iubită de o lume, dar neînțeleasă și uitată de un grăunte de lume, țara sa natală ce macină în pulbere, cu piatră lacomă de moară, pietrele temeliilor sale culturale! Cum să se audă atât de rar numele Aura Urziceanu, la noi, azi? Cum, și de ce?! Cântăreață și compozitoare, interpreta Aura Urziceanu abordează o diversitate de genuri muzicale la nivelul de culme, subtilitate și superbitate artistică
AURA URZICEANU. ARTISTA PATIMILOR ŞI EXALTĂRILOR LĂUNTRICE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352195_a_353524]
-
despicării, nu străină feminității simbolice, cînd și-alege muta iubire. Adică “risipelnicul”, drept condiție a reânoirii vieții (viitoare). Poemele curg însoțite de acea coregrafie tragică, având protagoniști întâmplarea, soarta și moartea și tot înșoptesc tulburător dilema memento amandi, versus memento mori. Căci, ați întrezărit: îmbrățișând iubirea, îmbrățișăm, în râul destinal, chiar moartea și sfârșim prin a avea conștiința profundă că toate poartă cu sine perspectiva zădărniciei. “Oriunde mă întorc fiecare moarte închide un cerc, celelalte adevăruri ne îndeamnă să trăim.” (Peisaj
REVERIA CUVÂNTULUI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356368_a_357697]
-
în chip deosebit la mulțimea martirilor creștini din primele secole prezentată în special în lucrările apologetice din această perioadă. Sfântul Iustin, ce a devenit el însuși martir, recunoaște faptul că nimeni nu a crezut în Socrate, în așa fel ca să moară pentru ceea ce acesta a învățat. Dar Iisus Hristos a fost crezut nu numai de filosofi și de oameni culți, ci și de oameni simpli „care pentru El au disprețuit și slava, și teama și moartea”[16]. Evident, nimeni nu este
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]