14,158 matches
-
procedează la reducerea sarcinilor administrative ce le revin. Anul 2001 corespundea unei faze de ascensiune și unei sensibilizări generale a grupului față de gestionarea cunoașterii, prin invitarea unor intervenienți exteriori. În acest scop, a fost creat pe internet un site de mobilizare a salariaților, Înlocuit, Însă, din cauza eficienței sale limitate, cu benzile desenate manga, iar lucrurile merg mult mai bine de atunci! Prima etapă a programului s-a concentrat asupra sistemului și a organizației, iar, astăzi, aceste infrastructuri propriu-zise funcționează. Etapa următoare
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
facă mai atractivă activitatea de Învățare, să suscite curiozitate epistemică și mai mult interes față de ceea ce se Învață, să amplifice satisfacțiile și să susțină pasiunile, metoda devine implicit și un factor motivațional foarte util de potențare a eforturilor elevului, de mobilizare a energiilor sale psihice. d) Funcția instrumentală (operațională). Metoda se situează ca intermediar Între obiective și rezultate. Astfel, În mâna profesorului sau a elevului, metodele servesc drept instrumente sau unelte de lucru, mijloace de obținere a rezultatelor așteptate. Sunt modalități
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ceea ce i se transmite ori i se demonstrează, metodele activ-participative au tendința să facă din acesta un actor, un participant activ În procesul Învățării, pregătit să-și Însușească cunoștințele pe calea activității proprii, a unei angajări optime a gândirii, a mobilizării tuturor funcțiilor intelectuale și energiilor emoțional-motivaționale În raport cu sarcina de Învățare dată. Ele tind să concentreze efortul propriu de Învățare până la identificarea subiectului cu situația de Învățare În care acesta este antrenat. Se apreciază că numai atingerea unui asemenea grad de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Metoda asaltului de idei (brainstormingul)" Brainstormingul 1 este o metodă a discuției În grup, inițiată de A. Osborn (1953) cu funcția distinctă de a Înlesni căutarea și găsirea celei mai adecvate soluții a unei probleme de rezolvat, printr-o intensă mobilizare a ideilor tuturor participanților la discuție. Este un bun exercițiu de stimulare și cultivare a creativității de grup, pentru a Îndruma participanții să producă mai multe soluții. Oricum, acestea sunt mai puțin importante decât procesele gândirii care se dezvoltă, care
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
critici și de a se pune astfel Într-o lumină defavorabilă față de ceilalți participanți, este inadmisibil ca judecarea ideilor enunțate să aibă loc imediat. Prin aceasta se Încearcă evitarea oricărui blocaj intelectual, prevenirea inhibării spontaneității de gândire În favoarea unei maxime mobilizări a resurselor creative ale tuturor membrilor grupului; c) trebuie ascultate cu atenție toate ideile participanților, fiecare dintre ei fiind Încurajat să construiască, dacă este posibil, pe ideile precedente emise de antevorbitori, să Încerce noi asociații, să le combine și să
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
teme cu miză emoțională, precum cele referitoare la legalitatea avorturilor sau la oportunitatea predării evoluționismului în școală. Pentru reprezentanții teoriei politicilor simbolice, instituții precum Biserica sau organizațiile de promovare a teoriei evoluționiste nu sunt nimic mai mult decât pârghii pentru mobilizarea unor categorii de indivizi care se identifică prin adeziunea la norme similare, în interesul validării acestor universuri simbolice, dar și al realizării unor coaliții politice puternice (Fried, 1988). Baza de masă, ca de obicei, este segmentată în grupuri ce se
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ca de obicei, este segmentată în grupuri ce se disting prin diferențe notabile, uneori ireconciliabile, în ceea ce privește concepția despre lume (worldview). Iar politicienii exploatează impactul emoțional al acestor diferențe, chiar dacă formal desfășoară o polemică de idei politice convenționale. Temele utilizate pentru mobilizare vor fi, bineînțeles, dintre cele care ating identitatea comunităților. Astfel, în anumite situații, coaliții formidabile de instituții religioase și laice, cum este cazul în Statele Unite ale Americii, ajung să-și dispute pozițiile în spațiul simbolic prin mobilizarea diferitelor grupuri marcate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Temele utilizate pentru mobilizare vor fi, bineînțeles, dintre cele care ating identitatea comunităților. Astfel, în anumite situații, coaliții formidabile de instituții religioase și laice, cum este cazul în Statele Unite ale Americii, ajung să-și dispute pozițiile în spațiul simbolic prin mobilizarea diferitelor grupuri marcate de norme culturale diferite - de exemplu prin polemica în jurul sensurilor și politicilor privind educația sexuală sau predarea evoluționismului în școli, teme care ajung uneori să simbolizeze grupurile și vastele lor structuri atitudinale. Rezumattc " Rezumat" • Funcționalismul este concepția
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care frecventează orele de educație paralelă sunt mai obosiți, interesați doar de anumite materii, absentează de la orele oficiale și adeseori rezolvă mecanic problemele, urmând prescripțiile tutorilor. Meditațiile pot duce adeseori și la blocarea unor inițiative de reformă a învățământului, prin mobilizarea intereselor profesorilor care obțin venituri substanțiale din acestea. Bray și Kwok (2003) exemplifică această situație cu cazuri din România sau din Rusia, unde profesorii s-au opus modificării sistemelor de promovare între cicluri școlare pentru a nu pierde generatorul principal
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cu mediul (environmentally friendly) și cu responsabilitate socială. În acest context, la nivelul Uniunii Europene se Întreprind următoarele acțiuni: 1) Programul-cadru pentru cercetare și inovare Horizon 2020 - contribuie la dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare În cadrul Uniunii, prin mobilizarea de fonduri suplimentare suficiente pentru cercetare, dezvoltare și inovare; sprijină punerea În aplicare a Strategiei „Europa 2020” și a altor politici ale Uniunii, precum și realizarea și funcționarea spațiului european de cercetare (ERA); este caracterizat prin: a) perioada de desfășurare: 1
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
păcii și al siguranței vieții, războiul este finalmente expresia rațiunii zilei - pentru care totul e planificat sau planificabil, supus organizării și disponibilizării. Forma sub care se manifestă rațiunea zilei în timpul nostru este - pentru a relua formula lui Jünger - aceea a „mobilizării totale”. Însă, pe linia frontului (fie el acela al tranșeelor sau al limitelor științei) omul descoperă puterea nopții - a morții care desființează ideea de progres și de ordine rațională. Cei care-au trecut prin experiența tranșeei (precum Rosenzweig, Jünger sau
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
motorii ale copilului. Principalul „instrument” psihic al adaptării la realitate este schema senzorio-motorie4, în timp ce principala „achiziție” este permanența obiectului 5. Inteligența, care începe să se manifeste cu evidență în conduitele copilului spre sfârșitul primului an de viață, are la bază mobilizarea schemelor senzorio-motorii și coordonarea lor până la găsirea alternativei eficiente. Spre exemplu, copilul care, pentru a-și apropia un obiect la care nu ajunge, după câteva tentative nereușite, va găsi soluția trăgând suportul pe care stă obiectul Ă „conduita suportului”, act
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
persoane sau ale unui proces psihic. În plan comportamental, o trăsătură este indicată de predispoziția de a răspunde în același fel la o varietate de stimuli. De exemplu, timiditatea este un mod relativ stabil de comportare marcat de stângăcie, hiperemotivitate, mobilizare energetică exagerată etc. Trăsăturile sunt în primul rând noțiuni descriptive, dar ele dobândesc în practică și o valoare explicativă (uneori se ajunge la o explicație tautologică: cineva este hiperemotiv pentru că este timid, și este timid pentru că este hiperemotiv). La un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și o contrariere minoră poate provoca reacții emoționale puternice (de exemplu, indignare, furie, crize de plâns etc.). Se știe că echilibrul emotiv se caracterizează printr-o stare de tensiune interioară relativ omogenă în care se evită excesul sau deficitul de mobilizare energetică. Structurile emotive, caracterizate, după E. Dupré, prin susceptibilitate, instabilitate emoțională și o insuficiență a inhibiției voluntare, nu pot realiza acest nivel de activare moderată, dezvoltând în schimb reacții afective mai puternice decât pretind circumstanțele obiective. Excitabilitatea emoțională crescută îi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mult decât valorizează capacitatea (inteligența), iar în reprezentările lor asupra elevului bun efortul este mai pregnant decât inteligența. Investigațiile lui Mollo (1970) sunt printre cele care întăresc această observație; reprezentarea elevului bun ar avea drept coordonate principale (în această ordine) mobilizarea, calitățile intelectuale și participarea. Așadar, rolul instituțional al profesorului își pune apăsat amprenta asupra reprezentării pe care el și-o contruiește despre elev. Aceasta este structurată de caracteristicile socotite de profesor predictive pentru succesul sau eșecul școlar. Succesul și eșecul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
bucurat de analize științifice de durată și nici de o apreciere considerabilă, în parte din cauza apariției behaviorismului. Contrar contribuțiilor relativ sporadice (și neglijate) din prima jumătate a secolului XX, cei 25 de ani care au urmat inițiativei lui Guilford de mobilizare a forțelor s-au distins printr-un volum mare de cercetări legate de creativitate (prima epocă de aur a cercetării creativității; vezi Taylor și Barron, 1963a). Aproape toate contribuțiile au fost realizate sub egida viziunii psihometrice. Este vorba despre lucrările
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
unei perspective eugeniste asupra reformei educației 220 Criterii eugenice de selecție: inteligență vs. etnie, clasă și identitate de gen 221 Metode de selecție 225 Programe de reformă și Marea Criză 228 Astra și educația eugenică a adulților 229 Școlile țărănești: mobilizarea și controlul capitalului biologic 231 Școlile țărănești pentru femei 233 Programa școlară eugenică În domeniul asistenței sociale 238 Rolul biologiei În noua programă 240 Învățământul medical și viitoarea conducere eugenică 245 Educație fizică și vigoare eugenică 246 Educația eugenistă sub
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unei perspective eugeniste asupra reformei educației 220 Criterii eugenice de selecție: inteligență vs. etnie, clasă și identitate de gen 221 Metode de selecție 225 Programe de reformă și Marea Criză 228 Astra și educația eugenică a adulților 229 Școlile țărănești: mobilizarea și controlul capitalului biologic 231 Școlile țărănești pentru femei 233 Programa școlară eugenică În domeniul asistenței sociale 238 Rolul biologiei În noua programă 240 Învățământul medical și viitoarea conducere eugenică 245 Educație fizică și vigoare eugenică 246 Educația eugenistă sub
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
XIX-lea, când s-a dezvoltat interesul pentru eugenie În aceste țări. În consecință, cazul românesc a Însemnat mai mult decât o modificare sau adaptare a ideilor eugeniste vestice la contextul est-european. Eugeniștii români au folosit teoriile și strategiile de mobilizare socială eugeniste pentru scopuri diferite de cele ale omologilor lor vestici. Studiul cazului românesc oferă bazele pentru o tratare și o Înțelegere mai nuanțate ale interesului pentru eugenie În contexte culturale și de dezvoltare diferite. O altă susținere des Întâlnită
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
obțină un câștig mult mai important pentru el Însuși și pentru Astra. Dimitrie Gusti, un sociolog renumit, fusese numit În fruntea Serviciului Social, un nou proiect Început sub regimul lui Carol al II-lea, care avea ca scop promovarea unei mobilizări sociale mai mari În spatele frontului, prin stabilirea unor legături noi Între tinerii practicanți de profesii din orașe, intelectuali și masele rurale. Legea care stătea la baza Înființării acestui program desemnase Astra ca bază instituțională pentru implementarea programului În Transilvania, oferind
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
printre cei cinci membri ai prezidiului executiv responsabil de luarea celor mai importante decizii cu privire la obiectivele, direcțiile generale de acțiune și fondurile Serviciului Social. Astfel, Moldovan obținea din nou o autoritate semnificativă În crearea și implementarea programelor de schimbare și mobilizare socială. În perioada scurtă În care această lege a fost În vigoare, până În august 1940, Serviciul Social a oferit Încă un cadru instituțional important pentru popularizarea ideilor și programelor eugenice În Transilvania. După debutul celui de-al doilea război mondial
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Bisericii. Eugeniștii, ca promotori atât ai creșterii personalului medical permanent de la sate, cât și ai Înființării instituțiilor de control al potențialului uman al fiecărei comunități, au avut o contribuție foarte importantă la crearea unei noi rețele seculare cu funcții de mobilizare socială și control și a unei noi surse de autoritate În societatea rurală - medicina socială 118. Cu siguranță, eugeniștii nu erau singurii care susțineau intensificarea asistenței medicale la sate. Ei au avut Însă, mai ales În Transilvania, un rol foarte
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Își propunea să le ofere indivizilor o serie de alternative potențiale, din care aceștia puteau să aleagă În funcție de obiective personale. Ministerul Artelor și Culturii urma să Își reformuleze și el scopurile În acord cu evanghelia eugenistă, realocându-și resursele preponderent pentru mobilizarea indivizilor și grupurilor superioare eugenic și pentru educarea tuturor românilor referitor la această ideologie. Moldovan a pus În particular accentul pe necesitatea ca Biserica să adopte În retorica sa spiritul epocii și să promoveze Întâietatea unor valori spirituale și morale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
numeroase ocazii importanța educației și a programelor care să stimuleze cetățenii să Își asume responsabilitățile eugenice. Cu toate acestea, În Biopolitica, Moldovan nu a imaginat o infrastructură care să controleze toate aspectele vieții private și care să Încerce să obțină mobilizarea socială cu orice preț. Moldovan avea Încredere În puterea persuasiunii de a determina chiar schimbări majore și În cooperarea voluntară a cetățenilor la aplicarea principiilor eugenice, o dată ce acestea erau Înțelese. Coerciția urma să aibă un rol minimal În succesul eugeniei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
egoismului rasial”102. Statul trebuia să devină autoritatea centrală În controlarea implementării acestui program: „Principalul responsabil cu adoptarea tuturor măsurilor necesare protejării familiei și a căminului este statul”103. În opinia lui Banu, pașii prioritari erau centralizarea instituțiilor statului și mobilizarea organizațiilor private pentru susținerea eforturilor statului. Programul descris de Banu Își propunea „normalizarea” populației eugenice În aceeași măsură În care Încerca să identifice și să elimine elementele disgenice. În comparație cu Moldovan, Banu pare mai preocupat de menținerea posibilității ca indivizii aparent
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]