19,458 matches
-
c-o să te culci cu ea. — Perversule, îl încurajează Kiril. — O să-ți mai taie calea și doi - ezită - de fapt, trei ciungi. Voi doi nu mai apucați să-i vedeți, îi liniștește ea pe Roman și Kiril. O să fiți deja morți. Ce bine, ciungii aduc ghinion, zice Kiril, mai liniștit. Dar ăștia au mai puțină importanță, le ignoră Esmé comentariile. Important e că, în cele din urmă, o să mori pe neașteptate. Adică nu chiar pe neașteptate, că acum știi de la mine
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
răspunde Kiril în locul lui Lionel. Măcar mai des. Amândoi râd în hohote, atrăgând atenția unui impiegat. Lionel duce degetul la buze, sugerându le să facă liniște. — Acum, de ce-ți mai e frică? Lunea ailaltă sau ești francez, sau ești mort și atunci chiar că nu mai contează nimic. De ce trăiești, ca să te-ascunzi? Ascunde-te-n pământ, acolo nu te caută nimeni! Măcar șapte ani, că pe urmă trebuie să eliberezi groapa pentru altul, își încheie Roman perorația, făcându-l
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Roman, aflat aproape de cadavrul lui Kiril, se uită sub pancarta chinezului. — Pe fruntea lui nu se mai poate citi nimic, nu mai are frunte. Să-l ducem la spital, face el o propunere aberantă. — Ai înnebunit? Nu vezi că e mort? Vrei să vină poliția, să-ți ceară actele și să te expulzeze? Lumea începe să iasă la ferestre, să vadă cauza bufniturii. Lionel intră în panică. Deocamdată, tot ce poate vedea lumea este o pancartă de sub care ies niște picioare
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
prinde, cu patru piuneze, scadențarul deasupra oglinzii. Cu un pix, face un X în căsuța pe care scrie luni. Încă șase zile de trăit! Stinge lumina. Capitolul 2 în care madame Agnès are un pont pentru Lionel, Roman e beat mort, Claude și Clovis nu pescuiesc nimic și Liliane face o cafea proaspătă. Cântă Lionel Frunza - prohodul. E marți, 8 mai. Ceasul electronic al radioului de pe noptiera lui Lionel arată 5.59. Exact când se pregătește să țârâie de ora 6
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
termenul just pentru bețivii ăia doi. Ne-am dus toți trei la o ghicitoare. Care ne-a ghicit c-o să murim. Și cum o să murim. Domnule Lionel, doar nu credeți în prostiile astea? — Eu nu cred, dar ei doi sunt morți. Și-n curând îmi vine și mie rândul. Duminică, de ziua mea de naștere. — Aniversare fericită! — Să mori de ziua ta nu e chiar o fericire. — Domnule Lionel, vă credeam om serios. — Lui Kiril, începe el să povestească, ignorându-i
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
o bursă anuală unui băiat talentat care vrea să urmeze baletul. — Ați văzut Billy Eliott? se prinde notarul. — Nu, dar mi l-a povestit Roman. — Roman? — Dacă nu l-ați cunoscut până acum, nici n-o să-l mai cunoașteți. E mort. — A făcut și el o fundație? Pe la mine n-a trecut, mi-aș fi amintit. — Da: Băutorii de Vodcă Anonimi. Acordă o bursă anuală unui băutor care se lasă de băut timp de un an de zile. Până acum, nimeni
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
am fost prea directă. — Nu e grav. Apropo: știi că nebunul ăla iar a început să arunce cărămizi la ghenă? Și un radio cu ceas, ceea ce mă face să cred că, totuși, e vorba de sârbii de la trei. Sârbii sunt morți după mecanismele cu ceas. Dacă nu mor duminică, îți promit că luni vin în control cu tine. — Cum să nu mori duminică? Ne faci de râs. După ce mobilizare s-a făcut ca să fii salvat, ar fi ingrat din partea ta să
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
măsuri de prevedere, pentru cazul în care cineva de la Fisc s-ar uita la emisiune. O să puteți să-l decontați. Esmé arde firul de păr. Face să leviteze globul de cristal. Extenuată, îi spune cu dispreț lui Gérard: — Dumneavoastră sunteți mort de mult. Altfel, o să trăiți până la optzeci și doi de ani. O să muriți de plictiseală într-un azil de bătrâni, pe Coasta de Azur. N-o să vă plângă nimeni. Gata. Esmé stinge luminile în partea ei. Gérard e mut. Uită
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Vin mai târziu. Ana deschide ușa și iese. Între timp, Papa a ajuns cu apelul în favoarea lui Lionel la limba zulu. Sună telefonul oficial: e linia directă de la minister. O voce inconfundabilă spune doar atât: — Dacă moare, ești un om mort. Și închide telefonul. E ora 18.20. Pe măsură ce ziua se apropie de noapte, moralul lui Lionel basculează tot mai des dintr-o extremă în alta. Pe de o parte, se bucură că vine miezul nopții - pragul izbăvirii lui. Pe de
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
câteva exterioare din Angers - să coste mai puțin. I-aș da titlul Funeralii fericite! Părerea lui Kiril Singurul lucru obiectiv care s-a spus despre mine a fost că sunt bulgar. În rest, numai insinuări care, dacă n-aș fi mort, ar constitui baza unui frumos proces de calomnie. Să fie clar, n-am făcut în viața mea contrabandă cu Marlboro. Iar când m-au prins, a fost vorba de niște coincidențe oribile. Dovadă că n-am făcut nici o zi de
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
de multe ori dintre prostituatele care participau la petreceri deșănțate, erau supuse la chinuri cumplite și mărturiseau orice, pentru a scăpa. În cadrul acestor petreceri existau, se pare, și manifestări de canibalism, unele documente credibile afirmă că se consuma carnea pruncilor morți sau nebotezați, a hoiturilor de animale și a cadavrelor celor spânzurați. Aceste ospețe Înfiorătoare erau urmate de dansuri sălbatice, cărora nu o dată le punea capăt călăul. Firește că la aceste petreceri infernale discipolii diavolului dansau goi, iar unii cronicari arată
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Editura Vinea, 1995, carte distinsă cu Marele pre miu „Ion Vinea“ pentru debut literar, Marfă Țantologie colectivă, împreună cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguț și Dan Pleșa), Editura Salut, 1996, Poemul de gardă, Editura Celsius, 1999, Pisica neagră, pisica moartă Țîmpreună cu Traian T. Coșovei), Editura Crater, 2001, Leul de după extravaganțe, Editura Cartea Românească, 2002, Mașinăria de uitare, Editura Național, 2004, Poeme în loc de tutun, Editura Brumar, 2007, Aerobiciclete, Editura Brumar, 2010 Țpremiul Asociației Scriitorilor București pentru poezie, 2011). În anul
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
Nopți adânci, cu lună... B1: Iar când norii-văluiesc alba nopții Doamnă, peste groapa lui pornesc vânturi lungi, de toamnă... * B2: Frumoasă ești, pădurea mea, când umbra-i încă rară și printre crengi adie-abia un vânt de primăvară... Când, de sub frunze moarte, ies, la umbră, viorele, iar eu străbat huceagul des cu gândurile mele. Când strălucesc sub rouă grea cărări de soare pline, frumoasă ești, pădurea mea, și singură, ca mine... * F1: Primăvară, din ce rai nevisat de pământeni vii cu mândrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
păreri de rău dup-o fericire care întârzie, după câte n-au fost, dar puteau să fie, după cele duse pentru totdeauna... * B1: Străine priveliști fugare! Voi nu știți că-n inimă port o dulce mireasmă de floare... parfumul trecutului mort... * F3: Cad din cer mărgăritare pe orașul adormit... F2: Plopii, umbre solitare în văzduhul neclintit, visători ca amorezii stau de veghe la fereastră, și pe marmura zăpezii culcă umbra lor albastră. F1: Reci podoabe-n ramuri goale plouă fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
întâlnit cu nimeni, nici călare, nici pe jos. Când a ajuns, a tras la hangiul Froim, ca de fiecare dată. Da’ ce, se putea să steie moșneagul liniștit la casa lui, amu’ când se rupe omătu’? El umblă după cai morți, să le ieie potcoavele. Ce, aista-i om să știe de șagă? Dacă i-o tunat să plece, pleacă și pace. Degeaba îți bați gura cu el. Parcă dumneata ești mai breaz? Ai, n-ai dreptate, îți turuie gura ca
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
mers până în lagăr... Formație, stai! Începând din flancul drept, numără! - s-a auzit urletul gardianului de la poartă. Unu... doi... trei... răsunau vocile deținuților, înnecate în valurile lapoviței neîndurătoare... Lipsește unul! Unde i? - a sărit gardianul ca ars. Este aici!... E ... mort! - a răspuns cu glasul sugrumat Costăchel... În prag de seară, două umbre își târau picioarele prin colbul drumului... S-au oprit la fântâna din răscruce. Au scos apă și au băut fără grabă. Apoi, gemând ca sub o povară, s-
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
aceeași forță nestăvilită, plângând, urlând ca o fiară, strigând fără încetare numele copilului ei: Răducule, dragul mamei, puiul mamei, ce ți-au făcut? Vino la mama ta, nu ți-e milă de lacrimile ei? Când înțelese că băiețelul ei este mort, începu să țipe și mai tare, să se zbuciume, încercând să se elibereze din strânsorile celor care o împiedecau să ajungă lângă ceea ce mai rămăsese din copilul ei. Striga mereu, până aproape îi pieri glasul: Puiul mamei, puiul mamei, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
dea nebunește pământul la o parte de pe mormânt, Simona nici nu observă prezența echipajului aflat în preajma sa. Medicul din salvare căută cu vorbe calde, meșteșugite, s-o liniștească, spunându-i că nu se mai poate face nimic, copilul ei este mort, nimeni și nimic nu-l poate învia. Îi explică Simonei că ceea ce face ea în acel moment e o profanare și că trebuie să înțeleagă acest lucru. Cum adică, copilul meu să rămână aici, îngropat în pământ, departe de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
-se pe loc la față, un sentiment de totală desprindere față de pământ îl cuprindea, învăluindu-i multă vreme mințile și îmbiindu-l la visare. În fiecare moment, el se imagina cu Silvia, căci tezaurul imaginației lui era bogat. Dragostea este moartă pentru cine nu-și imaginează! Un noian de întrebări era în mintea sa, din care nu reușea nicidecum să desprindă vreun răspuns oarecare, care să-i fie pe plac și care să-i poată aduce alinare măcar un dram. Iar
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
observa numaidecât că asta-i doar o aparență ticăloasă și extrem de înșelătoare; în realitate, nu-i deloc așa. Chiar și un singur ac, dacă știi exact locul unde să l înfigi, acel om imediat va cădea la pământ ca secerat, mort într-o clipă. Acesta este omul, de fapt! Lumea n-ar mai trebui să se amăgească atât cu iluzia puterii lui! Așa stând lucrurile, iată și motivul pentru care îmi doresc să mă separ de tot de el, să ne
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
așa? -, căci nu există în ele nimic adânc, nimic de valoare, nimic care să-ți meargă la inimă, dar cei despre care îți vorbesc nu realizează, cu niciun chip, lucrul despre care îți vorbesc. Felul acesta de oameni parcă sunt morți, adormiți în ignoranță. Zi după zi pierdută, fără niciun rost! Spune-mi tu, Victor, ce fel de viață mai este și asta? Ei bine, o astfel de existență nu este viață, ci o farsă sinistră, iar cei ce duc o
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
liniștească inima. Iar lucrul acesta, de fapt, era numai o impresie de moment, căci, la drept vorbind, tânărul nici acum nu se simțea cu mult mai bine și prea împăcat cu situația, și asta tocmai fiindcă acel fost prieten era mort pentru dânsul acum, iar, în astfel de cazuri, cei pățiți știu că ți se întâmplă întocmai ca la morți, fără deosebire: îți plângi defunctul intens, cu lacrimi fierbinți și amare, o zi, două zile, dar apoi obrajii încep să ți
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
să aducă niște oțet și i-l dădu femeii să-l miroase. Vaporii aceia iuți și înțepători o făcură să mai revină un pic la viață. - Adu-mi și zahăr..., îngână ea deodată cu glasul sugrumat, totuși încă mai mult moartă decât vie, rupând tăcerea. Tânărul dădu repede fuga să aducă și niște zahăr, iar, o clipă mai târziu, fu înapoi la căpătâiul Victoriei. Ridicând-o cu binișorul în șezut și sprijinind-o într-o rână de genunchiul său, el îi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
câteva probleme ce nu suportă amânare. Ai grijă de tine. La revedere!” N-am apucat să spun și eu „la revedere”, deoarece telefonul s-a Închis imediat. Surd, sec, ca un capac peste un sicriu În care zăcea o iubire moartă. O iubire Încă În floare, atât de frumoasă În cumințenia ei, În neînțeleasa ei suferință. Mi s-a părut că mi-a zâmbit amar. Nu puteam s-o las așa, să dispară În neant, fără o lacrimă. Un râu secat
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
de convingerile ei religioase, dar acest lucru nu o făcea să sufere. Odată, în timpul recreației, una dintre colege, care era profesoară de istorie, îi povestea Anei visul pe care il avusese noaptea trecută. O visase pe bunica ei, care era moartă de mulți ani. Vocea ei tremura ușor când povestea, iar emoțiile nu puteau fi ascunse. Spunea că o iubise mult pe bunică-sa. - Se vede că ai iubit-o mult, nu e greu de priceput, zise Ana. Când vei pleca
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]