18,554 matches
-
nevoia să fie alături de durerea familiei celui dispărut, împlinind prin prezența lor o datină socialmorală. În acest ceremonial se păstrează încă străvechi elemente ale ritualului magico-religios legat de cultul morților, având la bază credința străveche a continuității vieții după moarte. Mortul este spălat, cât este cald, de două persoane de același sex cu el (de obicei sunt rude sau prieteni). Este îmbrăcat cu „hainele de moarte” pe care acesta și le-a pregătit din timpul vieții sau cu hainele de mire
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mireasă (dacă sunt păstrate). Femeile își pregătesc din vreme „cămașa de moarte”, croită din pânză de in, cu o tăietură verticală de la gât spre piept, cu mâneci lungi. Se coase cu ață roșie și neagră „puișori” simpli. După ce este îmbrăcat, mortul este așezat în sicriu pe o bucată de pânză de buci (material pentru saci), iar perna este umplută cu talaș (rezultat de la geluirea scândurilor pentru sicriu). Picioarele sunt legate cu o ață groasă sau panglică numită și „piedica mortului” care
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
îmbrăcat, mortul este așezat în sicriu pe o bucată de pânză de buci (material pentru saci), iar perna este umplută cu talaș (rezultat de la geluirea scândurilor pentru sicriu). Picioarele sunt legate cu o ață groasă sau panglică numită și „piedica mortului” care se dezleagă când se dă în groapă. Această „piedică” este păzită foarte bine deoarece sunt femei care le fură pentru a face vrăji. Tot în sicriu se pun unghiile tăiate și părul tuns de la mort. Sicriul este așezat cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
panglică numită și „piedica mortului” care se dezleagă când se dă în groapă. Această „piedică” este păzită foarte bine deoarece sunt femei care le fură pentru a face vrăji. Tot în sicriu se pun unghiile tăiate și părul tuns de la mort. Sicriul este așezat cu fața spre răsărit. La capul mortului se pune un sfeșnic adus de la biserică în care arde „toiagul”, o spirală obținută din topirea a nouă lumânări, toiag ce are menirea de a-i lumina drumul în cealaltă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
dă în groapă. Această „piedică” este păzită foarte bine deoarece sunt femei care le fură pentru a face vrăji. Tot în sicriu se pun unghiile tăiate și părul tuns de la mort. Sicriul este așezat cu fața spre răsărit. La capul mortului se pune un sfeșnic adus de la biserică în care arde „toiagul”, o spirală obținută din topirea a nouă lumânări, toiag ce are menirea de a-i lumina drumul în cealaltă lume. Decesul este anunțat prin tragerea clopotelor de la biserică de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ori pe zi, prin doliul așezat deasupra ușii de la intrare. Femeile poartă părul despletit și sunt îmbrăcate în negru, iar bărbații nu se rad 40 de zile. În cameră sunt acoperite cu ștergare oglinzile sau alte obiecte „de bine”. Rudele mortului pregătesc cele 24 de punți, adică țesături din val și ștergare care se dau de pomană împreună cu un colac, o lumânare și o cutie de chibrituri. „Buclucurile” aduse de la biserică sunt împodobite cu câte un ștergar țesut, bani, colac și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Ne-o judeca Dumnezeu De-am făcut ghine sau rău.” Înmormântarea se face, după tradiție, a treia zi. Drumul spre biserică și apoi spre cimitir este marcat prin pomana dată; pe lângă punți, se dau de pomană banii adunați de pe pieptul mortului; de asemenea, când se trece pe lângă o fântână se pune o cană de lut cu apă și un colăcel. După prohod mortul este coborât în groapă. Aici se dau de pomană la cei doi sau patru gropari câte o găleată
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
apoi spre cimitir este marcat prin pomana dată; pe lângă punți, se dau de pomană banii adunați de pe pieptul mortului; de asemenea, când se trece pe lângă o fântână se pune o cană de lut cu apă și un colăcel. După prohod mortul este coborât în groapă. Aici se dau de pomană la cei doi sau patru gropari câte o găleată, o găină, o camașă, o cană, un colac, lumânare. După înmormântare are loc praznicul cu mâncăruri tradiționale. Dacă este post, se face
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Dacă este post, se face borș cu fasole, găluște, colivă și colăcei cu lumânare. Dacă nu-i post, se face borș de pasăre, găluște cu carne, cozonac, colivă și colăcei cu lumânare. Timp de 40 de zile, o rudă a mortului merge să tămâieze mormântul și locul decesului. Tămâierea înseamnă purificare prin afumare, obicei străvechi. După praznic, familia mortului face curățenie în casă, dă cu var și la nouă zile cheamă preotul să facă aghiazmă, acum când se dă iarăși de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
se face borș de pasăre, găluște cu carne, cozonac, colivă și colăcei cu lumânare. Timp de 40 de zile, o rudă a mortului merge să tămâieze mormântul și locul decesului. Tămâierea înseamnă purificare prin afumare, obicei străvechi. După praznic, familia mortului face curățenie în casă, dă cu var și la nouă zile cheamă preotul să facă aghiazmă, acum când se dă iarăși de pomană. Următoarele pomeniri au loc la 40 de zile, la jumătate de an, la un an, la ziua
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
are datoria de a merge de 40 de ori la biserică la slujbe cu parastas (o farfurie cu plăcinte sau cozonac, colivă, fructe) și o sticlă cu vin - pausul pentru pomenire. Se crede că dacă cei rămași nu poartă rânduieli mortului, acesta „își ia singur”, adică familia pățește necazuri. Acest ceremonial este respectat cu strictețe în zona noastră. OBICEIURI DE-A LUNGUL ANULUI Dintre obiceiurile de-a lungul anului, cele mai bine păstrate sunt obiceiurile de iarnă, de la Sf. Nicolae (6
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
erau însoțiți de preot până la casa mirelui. Nașii de cununie erau aleși, de regulă, din rândul fraților, al surorilor sau chiar nașii de botez. Nunta ținea trei zile. La nuntă se cântau cântece specifice, nefiind permisă muzica. În cazul decesului, mortul era spălat pe paie, îmbrăcat în costumația specifică și înfășurat în pânză albă și așezat pe laiță, cu capul spre icoană. Se aprindea candela și se citea Psaltirea. În ziua înmormântării, era scos din casă dimineața și dus la biserică
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
În jurul corpului celui decedat se pune o cunună de hârtie pe care scrie în slavonă: „Sfinte, puternice și nemuritorule Dumnezeu, îndurăTe de noi”, iar în mână i se pune o hârtie cu binecuvântarea preotului. Unii cetățeni mai pun în mâna mortului un mesaj din partea celor dragi. După slujbă, mortul este dus la cimitir. După ce este pus în groapă, toți se închină de trei ori, servesc coliva, făcută din grâu fiert și îndulcit cu miere de albine, apoi merg la praznic, fie
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de hârtie pe care scrie în slavonă: „Sfinte, puternice și nemuritorule Dumnezeu, îndurăTe de noi”, iar în mână i se pune o hârtie cu binecuvântarea preotului. Unii cetățeni mai pun în mâna mortului un mesaj din partea celor dragi. După slujbă, mortul este dus la cimitir. După ce este pus în groapă, toți se închină de trei ori, servesc coliva, făcută din grâu fiert și îndulcit cu miere de albine, apoi merg la praznic, fie la casa mortului, fie la casa de prăznuire
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din partea celor dragi. După slujbă, mortul este dus la cimitir. După ce este pus în groapă, toți se închină de trei ori, servesc coliva, făcută din grâu fiert și îndulcit cu miere de albine, apoi merg la praznic, fie la casa mortului, fie la casa de prăznuire. Mortul este așezat în groapă cu picioarele spre est, locul unde stă crucea, care se pune până la împlinirea a 40 de zile, întrucât există credința că la Învierea Morților primul lucru pe care îl va
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
este dus la cimitir. După ce este pus în groapă, toți se închină de trei ori, servesc coliva, făcută din grâu fiert și îndulcit cu miere de albine, apoi merg la praznic, fie la casa mortului, fie la casa de prăznuire. Mortul este așezat în groapă cu picioarele spre est, locul unde stă crucea, care se pune până la împlinirea a 40 de zile, întrucât există credința că la Învierea Morților primul lucru pe care îl va vedea cel decedat va fi crucea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
credința că la Învierea Morților primul lucru pe care îl va vedea cel decedat va fi crucea. Sfânta Liturghie și prazincul se fac la 3, 9, 20, 40 de zile și la un an, când se pot pomeni și ceilalți morți din familie. Bisericile ortodoxe de rit vechi au multe elemente comune celor românești fiind alcătuite în principal din altar, naos și pronaos. În pridvor, unde se află și icoane, participă la slujbă cei care nu au dreptul de a intra
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ne ciocneam întâmplător, nu ne vorbeam. Naoji a vândut toate bijuteriile mamei pe care le-a denumit „capital“ pentru riscanta lui afacere cu editura. După ce se istovea bându-și toți banii la Tokyo, venea acasă clătinându-se, palid ca un mort sau ca un bolnav caree se afla în ultima fază a unei boli incurabile. Într-o după-amiază a apărut cu o fată ce părea a fi dansatoare. Asta a complicat și mai mult lucrurile. Am decis să mă îndepărtez, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
ajunge și el la Obama. Și eu îi sunt alături, poate mă prezintă și pe mine lui David Blane, că ăla e pistol cu apă pe lângă prietenii ei. Sincer, eu nu comentez moartea nimănui, Doamne ferește, ci doar pe cei din jurul mortului. Nici de moartea lui Cioabă nu-mi permiteam să râd, ci de pirandele din jurul lui”, a mai spus Oana.
Oana Zăvoranu, atac la Monica Gabor după moartea mamei acesteia by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71858_a_73183]
-
regină Maria (Andreea Măcelaru Șofron), cu care Carol Nicolaescu schimbă priviri pline de tandrețe. Ferdinand (Geo Dobre) pronunță duios apelativul "oncle". Totul s-a adunat aici: pistolul, medicamentele, fulgerele, furtuna, cămașa de noapte ca a condamnaților, Carol în ploaie și mort în pat, într-un cuvânt apoteoza. Stop cadru. Este tot ce poate da mai bun Sergiu și parcă auzi cuvintele sfidătoare plutind în jurul candelabrelor: "Mă veți plânge, nerecunoscătorilor pentru că un regizor ca mine se naște o dată la 1000 de ani
Carol Nicolaescu Întâiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7186_a_8511]
-
sunt azi soațele cu care Am trăit doi ani de iad tocmit? Unde zac? Prin ce Siberii oare? Discul lunii cum li se năzare? Lor acest adio îl trimit... Martie, 1940 INTRODUCERE Când a fost? Când zâmbea numai iadul Spre-ale morții cumplite splendori, Cînd netrebnic zăcea Leningradul Lângă multele lui închisori, Și-osândiții umpluseră firea De nagaică mânați și ocări Și cântau ne-ntrerupt despărțirea Ca un bocet sirenele-n gări. Ne gonea steaua morții prin hrube Și sărmana Rusie gemea Pângărită
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
anturajul celui care s-a urcat pe scenă au continuat să-l înjure pe Alex Velea, iar artistul a vrut să pună stop concertului. În final s-a răzgândit, dar nu înainte de a le întoarce înjurăturile. Huiduiții dă-i în morții lor de sclavi”, le-a spus Alex Velea fanilor. Pe de altă parte, cel care a urcat clipul pe Youtube susține că tânărul care s-a urcat pe scenă i-a spus lui Velea să-și dea ochelarii jos, dar
Alex Velea a erupt pe scenă: Dă-i în m****i lor de sclavi! by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71967_a_73292]
-
și Lord Marlborough. De asemenea, acesta se înrudește și cu vedete precum Ellen DeGeneres și Guy Ritchie. Dar una dintre cele mai uimitoare descoperiri este înrudirea bebelușului cu regina Maria de Médicis, descendenta lui Alfonso al VI - lea de Castilia, mort în 1109 și cu cea de-a patra soție a sa, Zaïda. Aceasta din urmă, care în timpul vieții s-a convertit la catolicism, era moștenitoarea unui "rege din Sevilia considerat descendent direct al profetului Mahomed", potrivit lui Jean-Louis Beaucarnot. "Căsătoria lui
Vlad Țepeș și profetul Mahomed, printre strămoșii bebelușului regal by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72016_a_73341]
-
pentru că există cert risc epidemiologic. Deocamdată evident că nu avem boli digestive cu transmitere prin apa poluată, dar aceasta va fi o problemă pe termen cel puțin mediu", scrie Mediafax. Nicolae Bacalbașa a adăugat că " Se pare că sunt opt morți - șase persoane înecate și două persoane care au suferit infarct. De asemenea, o persoană este dată dispărută".
Risc de epidemii la Galați. Sursele de apă potabilă, distruse by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/72054_a_73379]
-
în urmă atacului de la școala Sandy Hook. Autor: Andreea Adamescu Carrey a fost un susținător deschis al creșterii controlului asupra armelor de foc în urma atacului din decembrie 2012 atribuit lui Adam Lanza, atac ce s-a soldat cu 26 de morți, din care 20 de copii si 6 adulți. El a postat un mesaj pe Twitter duminică, în care spunea că nu mai poate susține filmul. “ Am făcut filmul cu o lună înainte de Sandy Hook, iar acum nu mai pot susține
Jim Carrey critică violența din Kick Ass 2 by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72107_a_73432]