10,770 matches
-
structura deceselor pe grupe de cauze relativ omogene. Astfel, rata mortalității proprie cauzei de deces „i” se stabilește pe baza relației. Ținând cont de faptul că numeroase cauze de deces se pot reuni în grupe omogene, în practică, atât intensitatea mortalității, cât și structura deceselor se determină pe grupe de cauze<footnote Prin cauză de deces înțelegem fenomenul care a provocat direct sau indirect decesul. Cauza principală a decesului desemnează boala sau traumatismul care a declanșat evoluția morbidă ce a dus
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
ce a dus la deces; cauza directă a decesului înseamnă ultimul fenomen din lanțul fenomenelor morbide care au determinat decesul. footnote> de deces. Pentru determinarea structurii deceselor pe cauze, se utilizează mărimile relative de structură. În România, INS analizează intensitatea mortalității pe următoarele grupe mari de cauze de deces, enumerate în ordinea descrescândă a ponderilor în total: − boli ale aparatului circulator; − tumori; − boli ale aparatului respirator; − boli ale aparatului digestiv; − boli infecțioase și parazitare; − accidente, otrăviri, traumatisme; − alte cauze. 2.4
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
în timp a numărului și structurii populației este rezultatul atât al mișcării naturale, cât și al mișcării migratorii. Se poate afirma că migrația, privită ca mișcare în spațiu a unei populații, reprezintă o componentă principală a acesteia, alături de natalitate și mortalitate. Totuși, importanța mișcării migratorii este mai redusă, dacă avem în vedere procesul reproducerii populației, deoarece, prin intermediul acesteia, se realizează numai o deplasare a unor efective de populație dintr-o colectivitate în alta. Mișcarea migratorie desemnează acea formă (principală) a mobilității
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
tinere, va avea ca urmare un proces de îmbătrânire a populației pentru localitatea de unde pleacă și un proces de întinerire a populației în localitățile unde își stabilesc domiciliul. De asemenea, se va modifica intensitatea fenomenelor demografice, în special natalitatea și mortalitatea populației. În analiza migrației este importantă stabilirea direcției și intensității fluxurilor migratorii<footnote Prin flux migratoriu înțelegem numărul total al imigrărilor (plecărilor) dintr-o anumită perioadă de la o zonă de origine comună, către o zonă de destinație comună. footnote>. De
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
locuitori (în anul 2010), România se apropie de media UE-27, respectiv 10,7‰, depășind țări cum sunt: Germania (8,3‰), Letonia (8,6‰), Austria (9,4‰), Portugalia (9,5‰), Ungaria (9,0‰), Italia (9,3‰). Din păcate, rata brută a mortalității înregistrată în România în 2010 (12,1 decese la 1.000 de locuitori) o plasează mult peste media UE-25 de 9,7‰, doar câteva țări înregistrând un nivel mai ridicat: Letonia (13,4‰), Lituania (12,8‰), Ungaria (13,0‰), Bulgaria
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
decese la 1.000 de locuitori) o plasează mult peste media UE-25 de 9,7‰, doar câteva țări înregistrând un nivel mai ridicat: Letonia (13,4‰), Lituania (12,8‰), Ungaria (13,0‰), Bulgaria (14,6‰). Nivelul destul de ridicat al ratei mortalității comparativ cu cel al natalității a determinat un spor natural negativ al populației (-2,2‰), indicator nefavorabil, ce situează România alături de alte țări ale UE, cu o valoare negativă a acestuia: Germania, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Bulgaria, Italia etc. Nefavorabilă
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
demografică actuală a României și evoluțiile în perspectivă, ceea ce rezultă cu claritate este un declin demografic accentuat, destul de greu de evitat și corectat, dacă nu intervin schimbări importante ca dimensiune în evoluția celor trei componente majore ale dinamicii populației: natalitatea, mortalitatea și migrația. Vom analiza în continuare principalele tendințe manifestate în evoluția populației României, în perioada 1990-2010 (tabelul 2.2). O primă concluzie care se poate desprinde analizând dinamica populației României în ultimii ani este scăderea absolută a efectivului. Putem constata
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
dar și consecințele evoluției nefavorabile a unor componente ale acesteia, vom comenta în continuare dinamica unor indicatori demografici în perioada 1990-2010 (tabelul 2.3). O primă concluzie care se desprinde este aceea că toate cele trei componente ale populației - natalitatea, mortalitatea și migrația - au avut în perioada 1990-2010 o evoluție nefavorabilă. Ne vom opri mai întâi asupra mortalității, despre care putem afirma că, în cazul unei redresări, ar putea reprezenta soluția de ieșire din criza demografică a României. Datele statistice prezentate
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
demografici în perioada 1990-2010 (tabelul 2.3). O primă concluzie care se desprinde este aceea că toate cele trei componente ale populației - natalitatea, mortalitatea și migrația - au avut în perioada 1990-2010 o evoluție nefavorabilă. Ne vom opri mai întâi asupra mortalității, despre care putem afirma că, în cazul unei redresări, ar putea reprezenta soluția de ieșire din criza demografică a României. Datele statistice prezentate evidențiază cu claritate scăderea drastică a ratei generale de natalitate, respectiv de la 13,6 născuți vii la
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
participarea în proporție mai mare a acesteia la activități economice în afara gospodăriei, creșterea duratei și nivelului educației, mobilitatea socială în creștere etc. Al doilea factor principal care a determinat scăderea populației (mai ales după 1992) a fost evoluția necorespunzătoare a mortalității, care s-a situat la un nivel mai ridicat decât cel înregistrat în 1989. Rata mortalității brute a crescut de la 10,6 decese la 1.000 de locuitori în 1990 la 12,1‰ în 2010, prezentând însă diferențieri pe sexe
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
educației, mobilitatea socială în creștere etc. Al doilea factor principal care a determinat scăderea populației (mai ales după 1992) a fost evoluția necorespunzătoare a mortalității, care s-a situat la un nivel mai ridicat decât cel înregistrat în 1989. Rata mortalității brute a crescut de la 10,6 decese la 1.000 de locuitori în 1990 la 12,1‰ în 2010, prezentând însă diferențieri pe sexe și medii (tabelul 2.4) Constatăm din cele prezentate anterior că în ultimii 15 ani, în
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
de la 10,6 decese la 1.000 de locuitori în 1990 la 12,1‰ în 2010, prezentând însă diferențieri pe sexe și medii (tabelul 2.4) Constatăm din cele prezentate anterior că în ultimii 15 ani, în mod constant rata mortalității masculine este mai mare decât cea feminină, iar cea din mediul rural o depășește pe cea din mediul urban. Fără a intra în detalii cu privire la factorii care au determinat nivelul ridicat al mortalității din România în ultimii ani (259,7
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
ultimii 15 ani, în mod constant rata mortalității masculine este mai mare decât cea feminină, iar cea din mediul rural o depășește pe cea din mediul urban. Fără a intra în detalii cu privire la factorii care au determinat nivelul ridicat al mortalității din România în ultimii ani (259,7 mii de decedați în 2010 comparativ cu 247,1 mii de decedați în 1990), trebuie precizat faptul că evoluția nefavorabilă a acesteia a fost rezultatul interferenței scăderii nivelului de trai, degradării serviciilor medicale
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
au avut drept cauză principală bolile aparatului circulator și tumorile, ponderea deceselor înregistrate din aceste cauze fiind în anul 2010 de 60% și respectiv 18,3% în totalul deceselor. Paradoxal, în România, ca de altfel și în alte țări, creșterea mortalității generale a fost însoțită de creșterea continuă a speranței de viață la naștere (durata medie a vieții). Acest indicator a crescut în România de la 69,8 ani în 1990, la 73,5 ani în 2010 (77,3 ani la femei
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
medie a vieții). Acest indicator a crescut în România de la 69,8 ani în 1990, la 73,5 ani în 2010 (77,3 ani la femei și 69,8 ani la bărbați). Creșterea duratei medii de viață - în condițiile creșterii mortalității - s-a datorat faptului că mortalitatea s-a redus mai mult la vârstele adulte și într-o mai mică măsură la vârstele tinere. Chiar dacă rezervele de reducere a mortalității sunt importante în România și o evoluție favorabilă, descendentă, nu ar
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
crescut în România de la 69,8 ani în 1990, la 73,5 ani în 2010 (77,3 ani la femei și 69,8 ani la bărbați). Creșterea duratei medii de viață - în condițiile creșterii mortalității - s-a datorat faptului că mortalitatea s-a redus mai mult la vârstele adulte și într-o mai mică măsură la vârstele tinere. Chiar dacă rezervele de reducere a mortalității sunt importante în România și o evoluție favorabilă, descendentă, nu ar fi deloc surprinzătoare - în situația în
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
ani la bărbați). Creșterea duratei medii de viață - în condițiile creșterii mortalității - s-a datorat faptului că mortalitatea s-a redus mai mult la vârstele adulte și într-o mai mică măsură la vârstele tinere. Chiar dacă rezervele de reducere a mortalității sunt importante în România și o evoluție favorabilă, descendentă, nu ar fi deloc surprinzătoare - în situația în care contextul economic și sanitar se va schimba în bine - efectele îmbătrânirii demografice vor compensa o astfel de evoluție posibilă, iar rata brută
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
importante în România și o evoluție favorabilă, descendentă, nu ar fi deloc surprinzătoare - în situația în care contextul economic și sanitar se va schimba în bine - efectele îmbătrânirii demografice vor compensa o astfel de evoluție posibilă, iar rata brută a mortalității nu va cunoaște o evoluție descendentă importantă. Evoluția nefavorabilă a celor două componente ale populației - natalitatea în scădere și mortalitatea la un nivel ridicat - au avut drept rezultat creșterea ratei variației naturale negative (figura 2.4). În încheierea aprecierilor privitoare
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
sanitar se va schimba în bine - efectele îmbătrânirii demografice vor compensa o astfel de evoluție posibilă, iar rata brută a mortalității nu va cunoaște o evoluție descendentă importantă. Evoluția nefavorabilă a celor două componente ale populației - natalitatea în scădere și mortalitatea la un nivel ridicat - au avut drept rezultat creșterea ratei variației naturale negative (figura 2.4). În încheierea aprecierilor privitoare la mortalitate am dori să evidențiem un alt aspect important, și anume nivelul destul de ridicat al ratei mortalității infantile. Chiar dacă
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
va cunoaște o evoluție descendentă importantă. Evoluția nefavorabilă a celor două componente ale populației - natalitatea în scădere și mortalitatea la un nivel ridicat - au avut drept rezultat creșterea ratei variației naturale negative (figura 2.4). În încheierea aprecierilor privitoare la mortalitate am dori să evidențiem un alt aspect important, și anume nivelul destul de ridicat al ratei mortalității infantile. Chiar dacă acest indicator a înregistrat în perioada 1990-2010 o evoluție favorabilă (a scăzut de la 26,9‰ în 1990 la 9,8‰ în 2010
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
scădere și mortalitatea la un nivel ridicat - au avut drept rezultat creșterea ratei variației naturale negative (figura 2.4). În încheierea aprecierilor privitoare la mortalitate am dori să evidențiem un alt aspect important, și anume nivelul destul de ridicat al ratei mortalității infantile. Chiar dacă acest indicator a înregistrat în perioada 1990-2010 o evoluție favorabilă (a scăzut de la 26,9‰ în 1990 la 9,8‰ în 2010), totuși, comparativ cu media europeană (4,2‰) este destul de mare. Alături de natalitate și mortalitate, migrația a
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
al ratei mortalității infantile. Chiar dacă acest indicator a înregistrat în perioada 1990-2010 o evoluție favorabilă (a scăzut de la 26,9‰ în 1990 la 9,8‰ în 2010), totuși, comparativ cu media europeană (4,2‰) este destul de mare. Alături de natalitate și mortalitate, migrația a avut un rol semnificativ în scăderea numerică a populației României. Liberalizarea migrației interne și externe începând cu 1990, prin abrogarea legislației restrictive privitoare la deplasarea spațială a populației, a determinat o explozie a migrației, mai ales externe. În
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
depășit 10.000 de persoane, ceea ce înseamnă că în prezent numărul populației este influențat într-o măsură mult mai mare de mișcarea naturală a populației. În afară de consecința cea mai vizibilă a evoluției nefavorabile a celor trei componente ale populației - natalitatea, mortalitatea și migrația - respectiv reducerea numărului populației cu aproape 1,8 milioane de persoane în 21 de ani, dorim să evidențiem o altă consecință cu implicații deosebite, demografice, economice și sociale, și anume accentuarea procesului de îmbătrânire demografică și creșterea presiunii
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
Din această perspectivă componenta majoră a strategiei ar trebui să fie însăși atenuarea declinului demografic în care se află țara. Ținând cont de faptul că în perspectivă migrația nu va influența semnificativ numărul populației și scăderi mai serioase ale nivelului mortalității nu se întrevăd, apreciem că soluția redresării demografice a României se află într-o evoluție pozitivă a natalității. O astfel de evoluție nu poate fi decât rezultatul unui ansamblu coerent de măsuri economice, sociale și de altă natură, care să
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
petrecerii timpului liber; − indicatorii protecției sociale; − indicatorii protecției mediului înconjurător; − indicatorii izolării geografice; c) indicatori ai efectelor condițiilor de viață Din această grupă fac parte unii indicatori demografici sau ai stării de sănătate a populației (speranța medie de viață, indicatorii mortalității populației). B) Din categoria indicatorilor sintetici ai calității vieții, cei mai utilizați sunt Indicele Dezvoltării Umane (Human Development Index - HDI) și Indicele sărăciei (Capability Poverty Measure - CPM). În ansamblu, indicatorii enumerați anterior permit o evaluare corespunzătoare a calității vieții. Trebuie
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]