3,916 matches
-
ales în faptul că „sub balastul diform al lexicului și sub pletora de imagini siluite, parcă s’ar întrezări ici-colo un simț de observație al naturii și un început de plasticizare. Fără amețeala doctrinei, d. Voronca ar putea schița unele mozaicuri descriptive, enervante prin conciziunea eliptică a sintaxei, dar captivante prin scînteierile multicolore ale figurației”. Emoțiile organice, simțul naturii și al peisajului sînt deziderate curente ale criticii conservatoare a lui Const. I. Emilian. Nesocotirea „tendențioasă” a logicii, a gramaticii și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lumină verzuie, ca aceea ce se vede când înoți în apa adâncă a râurilor. Am coborât până ce-am ajuns într-o încăpere mare cu tavanul de cărămidă aparentă. Printr-o fereastră spartă intra lumina filtrată de muri. Podeaua toată în mozaic reprezenta o scenă cu o vânătoare de mistreți. M-am uitat mai atent, și am descoperit, îndepărtând praful cu piciorul, un înscris doar în parte citeț: ob innocentiam et labori. L-am întrebat pe Rotari: - Știi ce scrie aici? El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
luau masa împreună. La Cividale și în casele longobarzilor femeile și copiii mâncau separat, înaintea bărbaților. Am fost prezentat soției lui Gisulf, Romilde, o femeie frumoasă și elegantă. Plecându-mă în fața ei, mi-am închipuit-o ca desprinsă dintr-un mozaic bizantin. Nu eram prea departe de adevăr: își petrecuse copilăria la Bizanț, ca fiică a ducelui Astolfo, solul castelului Bavaro la curtea împăratului. Împlinind șaisprezece ani și murindu-i mama, tatăl ei a luat-o cu el în suita exarhului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cumpărat de-ale gurii cât să umplem desagii goi și am vizitat, ca niște adevărați pelerini, biserica San Vitale. Pe rudimentarul Gundo a fost singura dată când l-am văzut înfricoșat, nu-și mai putea stăpâni mirarea, copleșit de splendoarea mozaicurilor. În fine, l-am zărit pe Aronne intrând în prăvălie, așa că l-am urmat. Pe față nu i-am citit nici că veștile erau bune, dar nici rele. Mi-a explicat că a cheltuit o parte din banii noștri pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
mai mult la argintul și la aurul în care erau ferecate, decât la conținutul lor. Pentru a doua întrebare, m-a rugat din nou să aștept ziua de sâmbătă. În timp ce vorbea, m-a condus în bazilică și mi-a arătat mozaicurile, care acum erau acoperite de mâl, și mi-a explicat tâlcul lor secret, punându-mă să promit că nu-l voi dezvălui nimănui. A venit și ziua de sâmbătă. Cei care sosiseră la Aquileia s-au împărțit în două grupuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
două domnii și, între prima și a doua domnie, longobardul care nu e longobard se va întoarce la locul nașterii sale. După încă o serie de rugăciuni și lectura din cartea lui Marcu, au așternut bucuroși pânze de in peste mozaicuri, și la apusul soarelui am mâncat bucate ce fuseseră pregătite și purificate prin stropirea lor cu agheasmă, cu ajutorul unor rămurele de isop. Mai mult nu îmi este îngăduit să dezvălui, decât că aceste lucruri mi-au dăruit o mare pace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
alese, gata tăiată și sculptată, de la ruinele romane, și-atunci de ce să mai plătim celor de la cariere? Și tot așa: e-atât de frumos să te uiți la ceea ce e dincolo de ușa casei, încât ce rost mai au picturile și mozaicurile de interior? Ei nu știau însă să împletească paiele astfel încât ploaia să nu intre prin acoperiș și calculau prost fumurile vetrei. Așa că în multe case ploua și ieșea fum de te sufocai. Ca să nu mai vorbim că era aproape cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
neîncredere și dispreț. Ne-a lăsat să așteptăm în drum; când a revenit, comportarea i se schimbase puțin și, trecând pe lângă el, l-am văzut strâmbând din nas scârbit de cum miroseam. Am trecut printr-un hol cu podeaua dintr-un mozaic în felurite culori, care dădea într-un peristil dreptunghiular, totul împrejmuit de un portic cu coloane având, în mijlocul unei grădini, o fântână cu trei jeturi înalte. Peste tot erau flori și arbuști de toate speciile și culorile. Giuliano stătea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
pe față“. Când te aflai sub principala cupolă gigantică, totul dispărea. Uitai de altare și de podoabe, mai bogate decât cele pe care și le-a dorit Solomon sau pe care și le-a închipuit regina din Saba, uitai de mozaicurile de aur ce îmbrăcau pereții. Cupola părea să plutească în gol, îți prindea cugetul și ți-l înălța. Am rămas acolo ore-n șir, contemplând-o. Șase sute de persoane, între care preoți, diaconi, diaconițe, subdiaconi și paznici se îngrijeau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
iluminând pereții goi, netencuiți, doar în parte acoperiți cu cortine și draperii. Podeaua era o adunătură de bucăți de marmură de toate felurile și formele, rudimentar potrivite și adaptate. În fundul naosului central, care era și cel mai înalt, exista un mozaic pus pe arcul de triumf și, imediat după aceea, deasupra hipogeului, confesionalul, sau altarul cel mare. Doar în absidă se afla un mozaic foarte frumos ce-l reprezenta pe împăratul Constantin dăruind biserica lui Hristos și Sfântului Petru. Pompeianus, atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și formele, rudimentar potrivite și adaptate. În fundul naosului central, care era și cel mai înalt, exista un mozaic pus pe arcul de triumf și, imediat după aceea, deasupra hipogeului, confesionalul, sau altarul cel mare. Doar în absidă se afla un mozaic foarte frumos ce-l reprezenta pe împăratul Constantin dăruind biserica lui Hristos și Sfântului Petru. Pompeianus, atunci când Adeodato a dispărut fără să-mi fi dat seama, mi-a arătat ornamentele dăruite de papa Onoriu. Ceea ce frapa cel mai mult era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cu o măciucă, stârnind un sunet puternic și, pentru urechile mele, supărător. În felul ăsta zgomotos se dădea de veste credincioșilor începutul slujbelor mai importante. Culmea este că, în ziua botezului, pentru prima dată zarva aceea nu m-a enervat. Mozaicul de pe cupola cristelniței îl reprezenta pe Iisus pășind dinspre apus spre răsărit, botezat în apă neîncepută în timp ce asupră-i se pogora Sfântul Duh. Sub această scenă episcopul aștepta sosirea celor pe care trebuia să-i prezint. După cum era obiceiul, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
însemnări și alte bucoavne, am regăsit totodată și calea cea dreaptă către Hristos. Datorez acest lucru duhovnicului meu de la Bobbio, citirii zilnice a Akathistos-ului, viețuirii în direcția arătată de mișcarea degetului Creatorului și revizitării faptelor vieții mele ca pe un mozaic. Mi-am dat seama de zădărnicia oricărui lucru, de a fi fost doar un peștișor care a trecut înainte și înapoi prin fața gurii deschise a unei știuci lacome. Grație ușii dintre cer și pământ care poartă numele de Maria, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Mămăligă, mai zice Aurora. Sper să-ți ajungă până la cinci dimineața. Dacă iar sari pe mine de pe dulap, îți jur că nu te mai las în dormitor. Da, da... Și în timp ce motanul plescăie mai departe, Aurora își târșește pâslarii pe mozaicul din coridor, îndreptându-se către somn. Oare ce-o să mai viseze în noaptea asta? Când era tânără, visa mereu, visa extraordinar de frumos. La maturitate, visele s-au întrerupt. Abia odată la nu știu câți ani dacă mai visa și ea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
adăugă câteva dosare pe care mai trebuia să le citească. Din sertarul din față scoase un exemplar vechi de două săptămâni al revistei Panorama și-l aruncă Înăuntru. Drumul Îi era cunoscut, de-a lungul traseului spre Milano, printr-un mozaic de lanuri de porumb arse și dureros Înnegrite de seceta verii. Se așeză În partea dreaptă a trenului pentru a evita soarele pieziș care Încă mai răzbătea arzător, chiar dacă era luna septembrie și agresivitatea verii trecuse. La Padova, a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Totul e în regulă. E o cameră minunată. De fapt, e chiar uluitoare. În ce sens? a vrut Hugo să știe. Nu știu. Are ceva, s-a confesat Alice. Chiar vizavi de pat e o cameră de baie uriașă, cu mozaic pe jos. De jur împrejur sunt așezate lumânări. Mai e și o cabină de duș enormă, cu podea din lemn și un raft plin de sticle enorme cu loțiune de corp. În toată camera sunt împrăștiate niște sofale gigantice. Patul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
ani de zile. Eram atât de slăbită că, atunci când mă ridicam de pe scânduri (căci pat nu era În celulă), mă clătinam și vedeam negru În fața ochilor: bare late negre, insuportabile. Când eram scoasă la anchetă, căutam să merg pe linia mozaicului ca să nu mă balansez. Dar bieții băieți?” Ca timpul să treacă mai repede Își va face program zilnic de activitate intelectuală. „Timpul se târa lent, secundele păreau zile, ziua părea o veșnicie, iar noaptea un calvar, pe scândura tare, numai
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Faust, și Mefisto, și Margareta Îl arătaseră cu degetul: Acesta-i omul! Vals! Ascultînd acordurile de Început, Thomas dorea ca revărsarea aceea de sunete să nu se mai sfîrșească; el să alunece, Împreună cu iubita lui, Încă neaflată, dar Închipuită, peste mozaicul unei săli de bal ce nu avea capăt. Doar ei; să nu atingă pe nimeni, să nu fie atinși, să nu audă nimic altceva, nici măcar șoaptele de admirație ori de invidie, venite dinspre alte perechi ori din partea privitorilor de pe margine
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
nu e gata, atunci mai așteptăm! hotărî, brusc temperat de eventualitatea, ca, prematur, ușa să se deschidă și cele două bătrâne să-i apară înainte, înveșmîntate doar în chiloți. Țigară. Chibrit. Fosfor mov, gata fosfor. Geantă proiectată de pe umăr pe mozaic. Așteptăm. Fum. Alt fum. Tot e bine. Se spală. O să cânt la lumina unor lumânări făcute din ceara urechilor lor. Ușa se întredeschide, el se așteaptă să apară pe acolo un cap, nu apare, mai zăbovește o țâră, dă ușa
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
caracter ocazional -, reprezentau o breșă În monopolul partidului asupra educației. În 1956 se vor face câțiva pași În vederea renașterii culturii evreiești din România. Dintre acestea, cel mai important moment este autorizarea, după cereri repetate, a unei publicații evreiești: Revista Cultului Mozaic, al cărei prim număr apare În octombrie 1956. Un alt fapt care a marcat procesul de relaxare a fost reluarea legăturilor dintre evreii din România și marile organizații evreiești internaționale. Activitatea lor În România a fost interzisă de autoritățile comuniste
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
ale Palestinei”. Se cereau, de asemenea, „reparațiuni morale și materiale pentru toate ororile și fărădelegile comise contra sa”. În Încheiere, se cerea Conferinței „legiferarea pe plan internațional a unor măsuri eficiente pentru stârpirea antisemitismului”. Rezoluția era semnată de: șef-rabinul Cultului Mozaic, Jewish Agency for Romania, Congresul Mondial Evreiesc-Secția România, Organizația Sionistă din România, Uniunea Evreilor din România (U.E.R.), Partidul Evreiesc, Agudas xe "Israel"Israel, Asociația Culturală a Femeilor Evreice din România, Asociația titraților „Unirea”, Comitetul Evreilor Refugiați Polonezi, Comitetul Evreilor Refugiați
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Universității 1990” și în 13 iunie 1990 o „rebeliune legionară”. * Petre Roman (Libertatea ca datorie, 1994) este un alt susținător al ideii de revoluție pură, în care vede un mic Turn Babel (fără să folosească această formulă), un puzzle, un mozaic - revoluția română este un „mare eveniment” în care „coexistă elemente raționale și elemente iraționale, o anumită logică și destulă lipsă de logică, determinism și întâmplare, totul de-a valma, fără a mai vorbi de simple greșeli sau de încurcături sau
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Europa Liberă” (semnate Frontul Salvării Naționale) niște operațiuni ale serviciilor secrete sovietice și românești, ambele anticeaușiste. Hurezeanu afirmă că Moscova monitorizase din timp România, asigurându-se că la putere vor ajunge lideri pro-sovietici. Verdictul lui Hurezeanu înclină spre ideea de mozaic al revoluției române: „Nu există fie o revoluție, fie un puci, după cum suntem convinști că nu există doar KGB-iști, doar teroriști, doar armata care a tras, doar Securitatea lui Ceaușescu care s-a răzbunat. Există câte puțin din fiecare
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
vidul de putere de după fuga lui Ceaușescu și au ocupat locul vacant, izbutind să marginalizeze celelalte guverne improvizate în fostul sediu al Comitetului Central. Toate aceste guverne improvizate au fost alcătuite, de altfel, ca și Frontul Salvării Naționale, dintr-un mozaic de membri ai fostei nomenclaturi, disidenți, lideri militari, revoluționari, poate chiar și securiști. Grupul condus de Ion Iliescu a avut însă ambiția și intuiția substituirii Puterii aproape imediat după fuga lui Ceaușescu, eliminând celelalte guverne; la momentul respectiv, Ion Iliescu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Biserica romano-catolică). După o formulă celebră, Tradiția Bisericii nu este altceva decât petrecerea Duhului în istorie. Duhul este Prezența învăluitoare și tainică în conștiința Bisericii. Numai prin Duh, tradiția teologică a Bisericii poate recompune numeroasele referințe biblice într-un singur mozaic al lui Hristos. Dogmele Bisericii încearcă să exprime revelația în concertul iconic al cuvintelor sfinte, cu acribie duhovnicească și atenție filozofică. Prelungind această idee, vom încerca să identificăm resorturile invizibile ale limbajului teologic al Ortodoxiei - relația teologiei cu tradiția, Scriptura
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]