1,851 matches
-
Lasă, ce, nu mă ai pe mine? Să vezi ce bine o să Trăim iar împreună, că eu te-am scos din Cruce și mi te-a luat Bozoncea, nu i-ar mai putrezi oasele, și de când te țin eu dragă... Muierea 1-a lovit de două ori cu palma peste față: - Să pleci, să te duci! Nu vreau să te mai văd! Eu după tine nu mai merg, aur să ai pe tine, m-auzi? Și 1-a lăsat în stradă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Se ridică în capul oaselor și își aprinse luleaua. Chemă găinile: - Hai la tata, domnișoarelor, haide, că scăparăm și de iarna asta... Cocoșii bătură din aripi și scoaseră câteva strigăte ascuțite. - Așa, tată, așa! zise gunoierul. Mai dă un țignal... Muierea trânti o căldare și se apucă să mormăie: - Na, că iar trece Tudose! Grigore privi și nu-l văzu pe spărgătorul de lemne. - Ce ți-e ție, muiere? Se așezase pe un scăunel și privea groapa. Peste malurile ei galbene
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
câteva strigăte ascuțite. - Așa, tată, așa! zise gunoierul. Mai dă un țignal... Muierea trânti o căldare și se apucă să mormăie: - Na, că iar trece Tudose! Grigore privi și nu-l văzu pe spărgătorul de lemne. - Ce ți-e ție, muiere? Se așezase pe un scăunel și privea groapa. Peste malurile ei galbene zburau păsări. Bărbatul se gândea că iar începe treaba. Nu se schimba nimic din viața lui. Era mai bătrân și mai ostenit, nu-l mai lua somnul, se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
putea vedea Granada, a rămas nemișcat o clipă, cu privirea tulbure și mintea amorțită; castilienii au numit acel loc „Ultimul suspin al maurului“, căci sultanul detronat vărsase acolo, zice-se, câteva lacrimi, de rușine și de remușcare. „Plângi ca o muiere un regat pe care n-ai știut să-l aperi ca un bărbat!“ i-ar fi spus, se pare, Fatima, mama sa. — În ochii acestei femei, avea să-mi spună mai târziu tata, ceea ce se petrecuse nu era numai victoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
vizită, nu lăsa să se ghicească nimic. Dar ea îl cunoștea bine. Pe el și pe nevastă-sa... Doi fluieră-vînt! Gabardină, mătăsuri și mănâncă ce-a rămas pe fundul lingurii. Reflex, ridică bărbia în dreptul odăii lui Doru Matei. Un escroc! Muieri, vorbe deșucheate... Nopțile sunt un adevărat scandal... Scoase un țipăt ușor. Pe zidul din spatele scrinului, o hartă udă își lățea contururile. Un firicel de apă curgea de sub mobilă înaintînd spre mijlocul odăii. ― Inundație! țipă bătând cu pumnii în prima ușă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
încep să înflorească Pe ea s-o împodobească - Căci văzînd-o toată țara Crede că e primăvara. {EminescuOpVI 120} DRAGOSTE ADEVĂRATĂ Dragoste adevărată De fecioară prea curată; Tânără - ntineritoare Dragoste de fată mare; Însă plină-i de durere Dragostea cea de muiere, De durere și de haz, De dulceață și necaz; Îndărătnică și dragă Cată ceartă ziua - ntreagă, Iară sara se împacă Că tot ție va să-ți placă; Dragostea de la muieri E cu sare și piperiu, Nu-i lihnită și dulceagă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
fată mare; Însă plină-i de durere Dragostea cea de muiere, De durere și de haz, De dulceață și necaz; Îndărătnică și dragă Cată ceartă ziua - ntreagă, Iară sara se împacă Că tot ție va să-ți placă; Dragostea de la muieri E cu sare și piperiu, Nu-i lihnită și dulceagă, Zi cu zi în foc te bagă, E războinică, fierbinte Și cu capul fără minte; Dragostea de la muiere E ca fagurul de miere, Dar un fagur pipărat, Dulce când e
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
sara se împacă Că tot ție va să-ți placă; Dragostea de la muieri E cu sare și piperiu, Nu-i lihnită și dulceagă, Zi cu zi în foc te bagă, E războinică, fierbinte Și cu capul fără minte; Dragostea de la muiere E ca fagurul de miere, Dar un fagur pipărat, Dulce când e supărat, Că-i răstită și cu toane, Nedusă pe la icoane; Ochii negri amândoi Îți dau pururea război, Gura cea cu zâmbetele, Tare-ți poartă sâmbetele Ș-acel drac
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
vorbe mă apasă; Nu știu că el tot mă teme Că-l văd că strigă și geme Și de pân vecini mă chiamă - Mă omoară făr-de vreme. 121 Orb am fost eu la vedere Când am fost să-mi iau muiere. Mă bucuram la avere Ș-am luat fără plăcere. Luai strigoaea din lume Să-mi aducă bani cu sume, Să mă fac bogat cu nume. Socru stă să mă sugrume, N-am prânz, n-am cină, n-am pace, Ziua
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Bălaie, ho, Boiană, Stați că nu e boala voastră - Că ea este toanta noastră. 133 Vai de mine ce-mi trag eu C-un bătut de Dumnezeu; Trag la rău ca altu-n bine Dar așa mi se cuvine - Trage săracă muiere La lipsă, la neavere. 184 {EminescuOpVI 185} 134 Tânără mă măritai Socri răi îmi căpătai; Socrul meu cotit pe masă Mă mustră că nu-s frumoasă, Nu-s bogată pe-a lui casă. Mie nu mi-i greu a-i
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
oala și țucalul tot dintr-un lut amândouă. 119Ca un buric în mijlocul pântecelui. 120Bubuiește ca un maiu, când zece îl ridică și-l trântesc pe pământ. 121Unde bărbatul lipsește, ca gardul când lipsește, pază nu se mai găsește. 122Bărbatul fără muiere, ca foarfeca fără soție, ce nu taie, numai sgîrie. 367 {EminescuOpVI 368} 123 Ca un cuiu când se bate, suferă cât nu mai poate, dar și strânge cât poate. 124 Minte la nebun cât glas la un pește. 125 Nebunul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
prea mult preț să ceară și puțin să facă. VĂDUVĂ 159 Vai de văduva aceea ce fără bărbat se chinuiește-n pat. 160 Visurile pe văduve rău le cam frământă. 161 Văduva fără bărbat rău se chinuiește-n pat. 162 Muierea văduvă tot crastaveți visează. VÎNZĂTORIU 163 Cu greu și foarte greu, când cel ce te păzește acela te și vinde. 164 Lesne vinzi, anevoie cumperi. 165 Cine vinde pe răboj, curând și multă marfă vinde, dar și pe mușterii îi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
tinerețe, Că eu nu-ți sunt vinovat De ce m-ai ofticat. No. 35 Ah! a mea puică iubită, De multe ori neprivită, Cum aș face să te văz Sufletul să-mi alinez, Ca să-mi ies din păreri Că iești între muieri, Că ești cu minte de fată Cu dragoste-nvederată. Nu te îndoi la minte, Fii cu dragoste fierbinte Că poate vreodată Voi pune lucrul în faptă, Ca să ne veselim, Focul să ne potolim. Până ești mai făr de vârstă Pe când amorul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
dar eu zic că minte, nu-i dau mai mult de 30-35. Zice că-i gazetar și că-i născut aici. Dan Kretzu. M-a mirat că se poartă ras complect, cum vezi doar la actorii care joacă rol de muiere. Hm! Și papa și-a mângâiat fuiorul firav de barbă blonzie ca mătasea porumbului, suferința lui de-o viață. — O să aflăm mai multe mâine, la cină, că l-am invitat pe conu Costache. Papa a observat că sunt aprinsă la
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
junele ăsta și mi-a poruncit să mă întorc cât mai repede cu răspunsul. Adăugă, coborând tonul a complicitate: — M-așteaptă nevasta să tai porcu’. Mi-e frică de ea, mai tare decât de șefu, știți cum e când ai muiere aprigă. — Trebuie să văd înainte de orice starea bolnavului, spuse doctorul cam în silă. Nu cred că poate vorbi. Flăcăul cu piciorul rupt îi urmărea cu interes. Făcea parte din categoria oamenilor care-i respectă pe cei care câștigă lupta, indiferent
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
semne de strigare - La administrația ziarului Universul, strada Brezoianu No. 11, se repară orice cea-soar-ni-ce, pendule, et-țe-te-ra, mai ieftin decât oriunde. Se ga-ran-tea-ză mersul regulat timp de un an și - fii atent - la caz contrar se repară din nou gratis!“ Muierea mea are o pendulă de la socru-meu, care nu mai merge, am adus-o deja de două ori până aci, acu’ mi-au zis să n-o mai aduc că n-o repară nici Edison. Da’ pe tine nu te
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
văitat gutural, ca porumbeii -, au adormit amândoi buștean. A doua zi, Fane i-a depănat de-a fir a păr ce i s-a mai întâmplat și prin câte-a trecut în ultimul timp, iar ea a cotcodăcit ca orice muiere când i se-ntoarce stăpânul. Cât despre cufărul lui Jean: — Îl las dracului. Nu erau decât niște țoale urâte în el, nimic de soi. Mă rog, n-am apucat să văd chiar pe-ndelete, de-asta îl voiam, dar nu părea
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
data trecută. Ce-ai luat de la băiatul ăla și de ce, și dacă tu l ai împușcat! Nu, nu io, să trăiți, că io nici nu mi am luat bușca la mine, în ziua aia. Am fugit de-acasă de gura muierii, că mă cicălea, că nu vrea să fiu slugă la ovrei toată viața, vrea să-mi fac botcovărie și să fim de cabul nostru. N-aveam bușca! Mai întâi l-am văzut întins pe jos pe ăla cu... adică fără
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
nea Cercel găsi anunțul și citi: — 12.21.20. Nu suntem noi. Ia uite, din atâtea numere, toate sunt cu 1 și 2. Eu aveam 98, vasăzică de la anul care vine, 38, vasăzică de la anul nașterii mele, și 51, al muierii. Da’ pe ăsta l-am greșit, mi-a spus ieri că-i născută în ’52, odată cu Teatrul cel Mare. — Poate că nu trebuia să punem numai ani, că nu toți anii sunt câștigători. Să fi pus și numărul de la casă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
pietrele miraculoase să le transforme pe ninetiste în raci, lei, scorpioni sau tauri și, chiar mai rău, mă gândesc dacă nu sunt deja raci, lei, scorpioni, tauri sau alte animale din astea foarte fioroase metamorfozate, de ochii lumii, în niște muieri pătimașe, vorbărețe, motiv pentru care mama, om normal, nu voia să vină la reuniunile lor științifice. A fost prima oară când am înțeles-o pe mama, când am reușit să intru cu mintea în sufletul ei. Târziu, când ninetistele au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
-l suporta pe Cîrteală și spera ca sacoșa s-o îmbuneze puțin. De la hoțul ăla?! Mai bine mor! Înfuriată, femeia a apucat sacoșa și a aruncat-o cît a putut. Noroc că vodca stătea în mîna lui Darie. Ai înnebunit, muiere? Vezi că-ți mut falca cît ai zice pește! Să i-o muți lui mă-ta și lui Cîrteală al tău! Darie se apropie amenințător, convins că nu va fi nevoie de o demonstrație de forță. De obicei, în astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
valiză cu tine! Darie este pus într-o situație pe care n-a mai întîlnit-o. Dacă dădea înapoi, se crea un precedent și autoritatea sa se ducea naibii. Dacă ar fi avansat și Saveta era chiar nebună, rămînea vodca nebăută. Muiere, vino la mine și hai să bem vodca. Dă-l dracului de Cîrteală. Bărdița renunță la poziția aceea fioroasă, este așezată pe poliță și Saveta vine zîmbitoare spre soțior. Chiar? Votezi cu domnul doctor? Păi? Atunci, hai să bem din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
o sticlă de rachiu și pune delicat paharele pe masă. Cu un gest surprinzător, apucă vodca lui Cîrteală și o sparge. Darie rămîne înmărmurit. Toate fibrele musculare sînt întinse la maxim, iar de nervi nu mai zic cum erau. De ce, muiere? Cu ce a fost vinovată vodca? De la ăla nu vreau decît să-l văd cu mîinile pe piept! Dar ce ți-a făcut, mă rog? Dacă ai ști nu l-ai mai iubi atît. Te pomenești că s-a dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
înainte de alegeri. Era noapte de smoală și Cîrteală n-a știut de unde i se trage. M-a omorît ăla, bătu-l-ar Dumnezeu. L-am văzut cu ochii mei. Și-a omorît adversarul politic, gemea Cîrteală. I se trage de la muieri, șușotea Darie. Prea se dădea cocoș. La alegeri a ieșit ăla și Cîrteală a rămas cu lamentările. Doar Saveta își exprima plenar bucuria la prietenele ei de taină. L-am îmbrobodit pe al meu, pe Darie. Prea era înfocat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
nimic. Se împiedică de un corp și cade. Adela țipă cînd descoperă că Raj al său, soțul, zace mort acolo. Era plin de noroi și o broască rîioasă i-a ieșit din gură. Răcnește de se cutremură pămîntul. Ce-i, muiere, ce-i cu tine? o zgîlțîie Raj cu toată puterea. Femeia se trezește cu încetul, își face cruce și se roagă la Dumnezeu. Era toată transpirată, speriată de moarte și tremura ca varga. Ce-ai visat? insistă Raj. Eram prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]