4,003 matches
-
din subvențiile agricole românești, la care cetățenii străini vor avea acces prin dreptul de proprietate, dar și prin Politica Agricolă Comună (PAC), proiect ce urmează să fie implementat pe teritoriul românesc în perioada 2014-2020. Un alt risc ar fi presiunea multinaționalelor de a utiliza terenurile agricole în alt scop decât cel agroalimentar -producerea de energie (agrocarburanți, energie eoliană, energie fotovoltică etc). Modelul agricol industrial va fi asiduu promovat de cumpărătorii străini datorită resurselor limitate în acest sector la nivel global, dar
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
găsi aici un nivel de trai ridicat și, implicit, un stat ce va beneficia de o creștere economică semnificativă. Unicitatea resurselor de apă minerală va oferi României o poziție importantă pe scena europeană odată cu Politica Agricolă Comună (2014-2020), iar marile multinaționale nu vor mai putea atenta la comercializarea lor. Într-un astfel de scenariu optimist, suveranitatea și securitatea natională vor fi garantate, deoarece producția de pe terenurile agricole va fi monitorizată direct de statul român, care va urmări în primul rând, asigurarea
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
vor gândi la ce preț și în ce măsură să acorde privilegii cetățeanului român. Într-un astfel de scenariu pesimist, România și-ar putea transfera, în cel mai rău caz, decizia de la București către alte centre decizionale supranaționale - instituții europene sau companii multinaționale - odată cu cedarea masivă a componentei strategice inalienabile a securității și integrității de stat - TERITORIUL! Prețurile foarte mici la terenurile arabile din România, comparativ cu prețurile din restul Europei, vor atrage interesul străinilor, iar adevărata suprafată înstrăinată se va vedea imediat
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
primit de fermierii din alte țări ale U.E. În schimb, pentru străini, terenurile din România sunt extrem de atractive, fiind de calitate superioară și de până la douăzeci de ori mai ieftine decât în Occident, unde costă până la 40.000 euro hectarul. Multinaționalele și natiunile deja posesoare de teren agricol își vor extinde dreptul de proprietate în defavoarea statului român, având ca scop doar exportul profitului și crearea unui mediu de afaceri, în contextul unei crize alimentare anunțate în repetate rânduri de FAO. Ei
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
informații corecte și utile, care vor ajuta la punerea în aplicare a strategiilor agricole prin influență directă, contra-influență, anticipare și poziționare strategică. Ceea ce contează în managementul informațiilor agroalimentare, este asigurarea că dincolo de interesele politice și economice ale investitorilor și corporațiilor multinaționale, există o interdependență și o comunicare directă și sinceră între diferiții actori de pe piețele agricole (producărori vs. consumatori) și o practică de schimb informațional, care să aibă la bază creșterea productivității și dezvoltarea mediului agrocompetitiv. Fără aceste relații interdependente, fluxurile
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
globală"9 Termenul de globalizare respectiv mondializare a început să se impună la mijlocul anilor `90 și pare să configureze o realitate nouă în totalitate a economiei mondiale și a sistemului internațional. Globalizarea își are originea în literatura specializată a firmelor multinaționale. Deși la început a desemnat un fenomen limitat, cu trecerea timpului și-a dezvoltat sensul fiind identificată astăzi cu o nouă fază în economia mondială și în alte domenii. „Globalizarea schimbă relația între puteri la nivelul relațiilor internaționale. La nivelul
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
deosebit de ambițios de utilizare a carburantului E85. Rezultatul acestui program s-a concretizat într-o creștere a producției de alcool etilic de la 293 milioane litri în anul 2006 la 1000 milioane litri în 2008. De subliniat că aceste companii sunt multinaționale, cu activitate extinsă și în afara Europei, respectiv în Brazilia, SUA, Canada, Africa de Sud etc. In ce privește prețul de cost al alcoolului obținut acesta este strict legat de materia primă din care se obține, de tehnologiile adoptate și de posibilitatea valorificării
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
care vizează subiecții umani. Ele își doresc să aplice standardele etice în condițiile locale (specifice fiecărei țări) în scopul implementării sau ameliorării mecanismelor de revizie etică. Țintind să reflecte starea și nevoile țărilor cu resurse limitate, ghidurile stimulează implicarea cercetării multinaționale și transnaționale în posibile situații de parteneriat cu aceste țări. Trei ani mai târziu, ICH (International Conference on Harmonization of Thechnical Requirementsfor Registration of Pharmaceuticals for Human Use, Conferința Internațională de Armonizare a Cerințelor Tehnice de Înregistrare a Produselor Farmaceutice
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
orășel provincial tradițional. Nu sunt rare chiar cazurile în care localități întregi sunt revitalizate de oameni nou veniți, care au renunțat la confortul marilor orașe. Fac acest lucru renunțând la ocupații mult mai profitabile. Mulți au lucrat în companii mari multinaționale. Pe măsură ce s-au dezvoltat acești mastodonți depersonalizați au pervertit valorile clasice ale capitalismului. Guvernarea corporatistă devine din ce în ce mai socială. Într-o astfel de organizație riscurile, dar și reușitele sunt uniform “distribuite” între angajați. Modul de viață occidental nu este ideal, iar
Marele cătun, sau locul unde totuşi se întâmplă ceva. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
Criteriul drepturilor omului nu este deosebit de semnificativ într-o regiune în care respectul pentru semeni nu-i lucrul cel mai bine ilustrat. Neîncrederea față de sectorul privat și edificarea unei economii centralizate și planificate rămân criterii mai sigure, deși neexclusive. Astfel, multinaționalele au fost uneori răsfățate, ca, de exemplu, companiile petroliere din Angola. Cât despre instituții, este de preferat să nu reținem criteriul partidului unic - eventual intitulat „socialist” sau „al muncii” - deși cea mai mare parte a țărilor africane l-au adoptat
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
urmare, a răului din societate. Această întoarcere la izvoare a favorizat o reinterpretare a corpusului marxist-leninist, recentrarea logicii revoluționare pe cel exclus sau discriminat - cel „fără” - și o desemnare a „dușmanului” sub trăsăturile bogătașului incarnat mai ales de organizațiile și multinaționalele occidentale. Săracul vede astfel cum îi sunt atribuite virtuoasele prerogative ale proletarului, forță de distrugere și totodată purtător al unei societăți bune. Ideea unei necesare redistribuiri egalitare a bogățiilor mondiale între nord și sud a apropiat - cu excepția celor câțiva susținători
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
membrilor săi nu diferențiază NATO de o alianță tradițională. Totuși, NATO are ca obiective suplimentare menținerea stabilității politice și economice între membrii săi și crearea unor legături mai strânse între ei și încearcă să realizeze aceste obiective prin intermediul unei organizații multinaționale complexe. Scopul acestei organizații este acela de a oferi o direcție centrală politicilor economice și militare ale membrilor săi, pe baza acordurilor negociate între ei. Prin obiectivele sale comprehensive și tehnicile folosite pentru a le atinge, NATO depășește într-adevăr
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
este mai alert, mai tumultuos, atunci influența lui asupra gradului de participare va fi mai mare. Cercetările au demonstrat că nesiguranța mediului are o influență favorabilă asupra participării. De pildă, Wilpert (1998) a arătat că managerii sediilor germane ale companiilor multinaționale de proveniență străină (presupunându-se că sunt supuși unui grad mare de nesiguranță) sunt mai participativi față de colegii lor din companiile constituite de acționari germani și străini (care sunt supuși unei nesiguranțe medii). Managerii germani din companii exclusiv germane sunt
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
numi pe bună dreptate „neocolonială”, a Întâmpinat și Întâmpină multe rezistențe pe cele trei continente menționate. Pretutindeni au apărut entități (mișcări sociale, partide, grupări armate) care luptă pentru eliberarea națională, Împotriva dominației exercitate de anumite state, grupuri financiare și companii multinaționale, dar și Împotriva claselor dominante, responsabile de jefuirea avuțiilor naționale, de puternica Îndatorare externă, de stagnarea economică și, prin urmare, de dificultatea ă sau poate chiar de imposibilitatea ă de a ieși din starea de subdezvoltare. Adesea, aceste forțe antiimperialiste
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de fascism: o cortină de fier și, la Berlin, un zid au despărțit lumea estică de cea vestică. Ingerința era o practică foarte curentă, exercitată prin intermediul presiunilor economice, politice și militare: mai mult negociată În Vest (planul Marshall, investițiile companiilor multinaționale, participarea la NATO) și mai mult impusă, uneori chiar În mod violent, În Est (Pactul de la Varșovia, COMECON, intervențiile sovieticilor În Berlin, Varșovia, Budapesta, Praga etc.). În cea de-a „treia” lume (care Începea deja să se numească lumea a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
europeni): țările din Sud continuă să fie prea puțin industrializate și rămân În esență producătoare de materii prime ă care, pe ansamblu, tind să se deprecieze pe piața internațională În raport cu produsele finite. Cea de-a doua este implantarea de Întreprinderi multinaționale, care profită de nivelul redus al salariilor și Își impun propriile condiții: acestea realizează profituri colosale pe care nu le reinvestesc neapărat În țările În care le realizează. Cea de-a treia este Înglodarea În datorii: guvernanții locali au fost
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o parte din ajutorul acordat (nu În totalitate, din fericire) a servit În special la ungerea angrenajului: facilitând transferurile dinspre Sud Înspre Nord (pentru rambursarea datoriilor externe, pentru repatrierea beneficiilor, pentru importul de produse manufacturate), deschizând calea investițiilor pentru companiile multinaționale, favorizând menținerea la putere a conducătorilor locali complici (cheltuieli cu represiunea sau cu Întreținerea prestigiului) sau chiar servind la coruperea acestora. Așadar, nu degeaba a fost numit acest imperialism „neocolonial”: el a preluat și a dus mai departe tot ceea ce
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a deteriorat considerabil În perioada recentă, marcată de „spargerea bulei” Internet, de scandalurile legate de falsurile contabile ale unor mari societăți (Enron, Worldcom, Ahold etc.), de complezența organelor de certificare (cazul Arthur Andersen) și de Îndatorarea considerabilă a anumitor firme multinaționale (France Télécom, Suez, Vivendi Universal etc.). Un alt element reproșat globalizării: creșterea inegalităților dintre țările bogate și cele În curs de dezvoltare, care suferă din cauza deteriorării condițiilor de schimb, În vreme ce primele beneficiază de exporturi cu o puternică valoare adăugată. După
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În conflictele comerciale, creează o jurisprudență opozabilă tuturor statelor. Avem și dovada acestui fapt În câteva arbitraje recente, când Statele Unite au fost condamnate (de pildă, atunci când au decis În mod unilateral aplicarea unor sancțiuni comerciale). Mai sunt vizate, În cazul multinaționalelor americane, anumite practici fiscale care duc la micșorarea impozitului pe profit grație tranzitării beneficiilor prin paradisuri fiscale. Imparțialitatea deciziilor este garantată prin proceduri transparente și care respectă principiul contradictorialității. Dacă lăsăm Însă OMC deoparte, instanțele la scară planetară, marcate de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tip de referință Își găsește explicația Într-un proces de „deteritorializare” a identităților politice: sistemul de supunere care a permis consolidarea bazelor statului se fisurează din toate părțile. Fluxurile transnaționale privează statele de puterile lor obișnuite. Speculația financiară, avântul firmelor multinaționale, puterea crescândă a organismelor de credit internaționale (Banca Mondială și FMI) sunt tot atâția parametri care scapă controlului puterilor publice și care devin un obstacol În calea punerii În aplicare a unei politici voluntariste. Această nouă configurație pune sub semnul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cer satisfăcute. Relații intergrupuri, minorități și heterodoxie Rezultatele cercetărilor cu privire la situațiile intergrupuri permit definirea unor tendințe puternice, indiferent de context (Între tinerii unui cartier, Între subgrupurile unei organizații, Între serviciile unei instituții publice sau Între națiuni În cazul unui ansamblu multinațional). Într-adevăr, constantele comportamentale și simbolice identificate În mod regulat, de câteva zeci de ani, În acest domeniu permit o extrapolare la orice situație colectivă echivalentă ca structură. Această abordare a fost la Început legată de cea a genezei stereotipurilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de tranziție care, în mod sigur, nu se va încheia decât scriptic, o dată cu acceptarea țării în Uniunea Europeană. Cât de bine și de reconfortant ar fi dacă normalitatea occidentală s-ar fi instalat în România la fel de rapid precum diversele mari firme multinaționale delocalizate de mondializare! Codruț Constantinescu Introducere la o continuă enervare Îmi este greu să scriu o „introducere“ la un text pe care eu însumi nu știu cum să-l calific cu exactitate. Să încep prin a rememora istoria unei prietenii pas comme
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
se amestecă reportaje la mănăstiri, cu icoane făcătoare de minuni și virtuțile sucului de coajă de lămâie rasă, hiper-, superi și megamarketingurile îi pisează pe sărmanii oameni să-și cheltuie și ultimul ban în „febra Crăciunului“, au simțit javrele de la multinaționale că terenul este încă virgin. Numai că 100 de euro cheltuiți la Ploiești nu echivalează cu 100 de euro de la Geneva, sumă pe care cu puțin efort îi scoți într-o zi bună de muncă. A propos de acest subiect
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
valabil, rămâne ceva după lectură). Mirel 9 iunie Azi cred că am asistat la cea mai umilitoare scenă de viață de când m-am întors din îndepărtatul Vest. Să explic enervarea „maximă“. Se ia o firmă „serioasă“ de medicamente. Eventual o multinațională europeană. Se ia un reprezentant al acesteia care caută disperat un agent local într-unul dintre județele Absurdistanului. Prin intremediul unui cunoscut medic semi-bucureștean se ajunge la o persoană care, în ciuda faptului că nu are experiență în domeniu este tânără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
poți folosi toaleta Mc Do, așa cum vrei tu, și de capul tău. Trebuie să fi consumat în prealabil. Doar după aceea ai dreptul să te relaxezi în toaletă. Dacă nu ai cumpărat nimic și vrei doar să profiți de bunătatea multinaționalei americane poți să-ți pui pofta în cui, căci accesul la aceste magice toalete se face doar pe baza unui cod, care este tipărit pe bonul oferit după ce comanzi la casă. Sunt întru totul de acord cu această nouă practică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]