17,288 matches
-
prima tinerețe și cu păr alb la tâmple își aduc aminte cu nostalgie de ,,domnul colonel”, și rememorează momentele plăcute trăite altădată în viața cazonă. Locotenent - colonelul Chirilă și-a dedicat viața armatei și unității militare unde era comandant, a muncit cu conștiinciozitate și dăruire, căutând să fie un bun profesionist. În decursul carierei militare, ofițerul a fost decorat cu diverse ordine și medalii. S-a pensionat, luând cu sine o bogată zestre de amintiri cazone care făceau deliciul celor îl
CADENȚE PESTE TIMP by Ștefan PLUGARU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93209]
-
pământ nici vorbă, afaceri nici vorbă; la nivelul anilor 1950 - 1960, părinții mei lucrau la stat, zi lumină, uneori ne vedeam săptămânal, singur îmi încălzeam mâncarea (spălam vasele, îmi făceam pachețelul, îmi călcam uniforma de elev), dar sunt convins că munceau și pentru ei, dar mai ales pentru mine, cred că mă aud pe lumea cealaltă, le transmit sărutări de mâini. Într-o casă naționalizată (pe care a trebuit să o părăsim) aveam o camera a mea, un aparat de radio
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Aurel MIHĂIESCU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93210]
-
anul trecut, de faptul că o parte din ce se vizitează acum la Sibiu a fost văzut și la București. Lucrurile acestea trebuie precizate fiindcă țin de niște idei și, nu în ultimul rînd, de eforturile unei echipe, care a muncit cu credință, sub coordonarea nobilă a lui Vittorio Holtier, curator voluntar. Amplă,cu o anvergură a ideii de spațiu-memorie-timp, "Retrospectiva Hemut Sturmer 2007" copleșește. Rigoarea cu care scenograful lucrează pentru scenă se simte aici pînă în cel mai mic detaliu
Spațiul și memoria by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9215_a_10540]
-
spuse doctorul - și se opri, deoarece venise fata de la bar să-i aducă votca. Apoi, după ce luă o Înghițitură, continuă: Soluția e În altă parte, iar ei știu foarte bine acest lucru. — Pe insula asta clima Îndeamnă la lene, așa că muncesc numai proștii, cugetă cu tristețe celălalt. Iar după ce tristețea Îi mai trecu, Întrebă: sunteți cumva român? — Nu. Sunt roland, minți doctorul. — Domnule, eu sunt român, mărturisi omul. Știți ce mi-a spus tata, cînd am plecat de acasă? Mi-a
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Explicația acestei situații, În consens cu Învățătura materialismului istoric, este următoarea: de-a lungul secolelor, românii au fost permanent sub stăpînirea unora și altora, care au căutat să le fure roadele muncii. Și atunci, s-au gîndit că, decît să muncească degeaba, mai bine stau degeaba, situație care se perpetuează pînă În zilele noastre. În consecință, pentru acești oameni, hrana a constituit Întotdeauna o problemă, aș putea spune, dureroasă. Din momentul cînd au ajuns În funcții de răspundere, prima lor grijă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
al avantajului reciproc, i am replicat. Mi se pare mult mai simplu așa. — Cel mai complicat lucru e să demonstrezi că lucrurile simple sunt cu adevărat simple, de exemplu că unu și cu unu fac doi. Savantul german Frege a muncit toată viața, a scris și un tratat despre asta, iar la urmă și-a dat seama că greșise definițiile. — Datorită entropiei, totul se transformă În praf, i-am răspuns. Dar dumneavoastră personal credeți În extratereștri? Kissinger a oftat și a
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
plante sau chiar cu deșeurile produse de oameni, cum ar fi, de exemplu, bidoanele și pungile din plastic. Cu toate acestea, meta-oamenii vor avea o viață spirituală deosebit de elevată. Vor fi lipsiți de instinct sexual, reproducîndu-se prin clonare, și vor munci douăsprezece ore pe zi fără să pretindă salariu. Probabil că, Într-un viitor nu prea Îndepărtat, ei vor deveni adevărații stăpîni ai planetei. — Și cu actualii oameni ai muncii ce se va Întîmpla? l-am Întrebat. — Nu se va Întîmpla
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
vor deveni adevărații stăpîni ai planetei. — Și cu actualii oameni ai muncii ce se va Întîmpla? l-am Întrebat. — Nu se va Întîmpla nimic. Fiindcă nu se poate Întîmpla nimic cu ceva care nu există. O vreme, meta oamenii vor munci În locul lor, pentru a le asigura cele necesare unui trai Îmbelșugat. Oamenii vechi vor locui confortabil În rezervații special amenajate, unde vor avea hrană din belșug, bere la discreție și posibilitatea de a face sex toată ziua, dar numai cu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
obțin rezultate deosebit de bune pe linia activității de colectivizare, fără să oblig pe nimeni și fără a trebui să aplic prea des metodele luptei de clasă. Ca să-i conving pe săteni să se Înscrie, Îi Întrebam: Vreți să nu mai munciți pămîntul, să stați acasă, să vă uitați toată ziua la televizor și să primiți recolta de-a gata la poartă? — Da! — Atunci, Înscrieți-vă În Gospodăria Agricolă Colectivă! Este uimitor cît de mare impact avea acest Îndemn, deși pe atunci
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
la Zavidovo, lîngă Moscova. Cereale, fazani, căprioare, urși - la schimb cu niște rațe sălbatice! Iar tovarășul Egorîcev se văita tot timpul că nivelul de trai al poporului sovietic este mai scăzut decât nivelul de trai al poporului român. Păi, să muncească mai mult, să mărească productivitatea, nu să aștepte de la alții! Insistențele tovarășilor sovietici mi-au sugerat ideea de a strînge legăturile cu Republica Populară Chineză și chiar cu unele țări capitaliste, ceea ce mai tîrziu s-a dovedit a fi o
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
grijă portiera. Cum vă închipuiți că o să vă puteți simți în largul vostru îmbrăcați ca de ședință, nu era vorba că cel mai important este să nu atragem atenția asupra noastră? Monte Cristo încă-și mai rumegă gîndurile care-l muncesc de dimineață, cercetează tavanul garajului cu privirea, igrasie, crăpături, pînze de păianjen. Petrică se fîstîcește puțin, nu-i vine nici o idee, nu-i trece prin minte nici o scuză. — Haideți că prea le luați pe toate în serios, dom’ Președinte, zice
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Delfinaș? Dacă o mai lungim mult, ne prinde dimineața tot aici, Tușico, tiparul e mama croitoriei, spune Angelina, asta așa o fi, apoi urmează cusutul, atenție mare Delfinașule, ce-ți mai umblă degețelele, mai mare dragul să te vadă omul muncind, și nu în ultimul rînd, călcatul, dresul, pusul pe umeraș, retușul final. Meserie, artă, e atunci cînd nici nu te mai gîndești la lucrul pe care îl faci, cînd totul vine de la sine. Tușica apucă cu ochii închiși balotul de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
zile? Eu spun că nici în cele mai frumoase vise nu puteați spera la așa niște bucățele. — încep să mă înfierbînt tot mai tare, recunoaște Părințelul. — Așa e cînd îți vine totul pe tavă și nu trebuie să-ți mai muncești mințile cu nimic, zice Roja, gîndul îți poate zbura liber la te miri ce. — N-o să vă mai dăm nici o bătaie de cap de acum încolo, promite Curistul. Foarte bine, zice Roja, de aceea vă spun din start ca să nu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
nefericire nu ți-a fost prea greu să-ți reiei cîteva din mai vechile legături, și inducîndu-ți cunoscuții în eroare, le-ai dat de înțeles că nu doreai nimic ieșit din comun, că nu aveai de gînd să te spetești muncind și nici să te căpătuiești, tot ce doreai era să ai o viață liniștită și fără griji, fără să-ți dai seama că din cauza asta o să ajungi să dai chiar mai mult de bănuit. Prin urmare ai fost nevoit din
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de muiere, spune Curistul, s-a descurcat bine femeiușca, recunoaște, nimeni n ar fi făcut-o mai bine. Pînă s-a dat de gol și n-a mai avut încotro decît să le mărturisească totul și celorlalte două cu care muncea la aceeași masă, spune Roja. — Brrrrrrr....brrrrr...brrrrr, acele mașinilor de cusut, se rățoiește Părințelul, uite-așa trepidau bancurile de lucru, își aduce aminte, munceau ca furnicile, sărăcuțele, se plînge. — E limpede că de la tine a învățat Angelina smiorcăiala, spune
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
n-a mai avut încotro decît să le mărturisească totul și celorlalte două cu care muncea la aceeași masă, spune Roja. — Brrrrrrr....brrrrr...brrrrr, acele mașinilor de cusut, se rățoiește Părințelul, uite-așa trepidau bancurile de lucru, își aduce aminte, munceau ca furnicile, sărăcuțele, se plînge. — E limpede că de la tine a învățat Angelina smiorcăiala, spune Roja, toate fițele și mofturile alea de fată mare. — Ba eu cred că Delfina le-a lămurit s-o lase mai moale, e convins Curistul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
prețios, asta e bună? întreabă arătîndu-i-o lui Dendé care stînd pe vine lasă din mîini capul Curistului ca s-o poată apuca, e foarte bună, desfă-i maxilarele, îi strigă lui Gulie, care se pune pe treabă și începe să muncească sîrguincios la gura leșinatului, îi dezvelește dantura, găsește o fisură între incisivi, își strecoară unghiile în ea și o lărgește. Tîrnăcop privește scena simțind frisoane pe șira spinării, se aude un pîrîit, mai cu grijă, zice Dendé care se apucă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
o afacere privată. Ca să fie înțeles și mai bine: în timp ce Securitatea, Armata și foștii activiști își împărțeau prada pe fondul melodiei Lambada, în timp ce Naționala juca meciurile din grupe la Coppa del Mondo, și la televizor debuta Sclava Isaura, noi ne munceam mințile cum să facem să rezistăm, să nu avem și noi soarta altora, Potaie. Și uite ce-a ieșit, nu ne așteptam să vă întoarceți atît de repede, dom’ Roja, zice Tîrnăcop, credeam c-o să reușim să-i facem vînt
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
să mai facă pe detectivul, m-am gîndit. — Să nu-mi spui că l-ați vîrît și pe Roja în povestea asta, zise Timișoara. Păi fără el, n-ar mai fi avut nici un farmec, zise Poștașul. Pentru asta mi-am muncit mintea cîteva zile în șir. Cum să fac să pot ataca subiectul ăsta de față cu Angelina. Aici trebuie să recunosc că ne-ai luat-o la toți înainte, spuse Timișoara. Dar să nu îți închipui că nu ne-am
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
mai fost bebeluș, mama ta n-a mai adus-o. A mai avut un fiu și vizitele ei au devenit din ce În ce mai rare. PÎnă la urmă au Încetat, dar deja nici n-ai mai băgat de seamă. La școală erai tăcut. Munceai din greu și profesorii te plăceau. Te bucurai de aprobarea lor, deși aveai dificultăți să Înjghebi relații cu ceilalți copii. Prieteniile cu cei de aceeași vîrstă Îți trezeau suspiciunile Abia așteptai să te faci mare Voiai să fii mai solid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Hai noroc! Îmi face Ray cu ochiul, scoțînd un păcănit din colțul gurii pe cînd se cară. Pac pac pac Sar de la un canal la altul. Pacapac pa00000000000000000000000 Te-ai făcut mare și ai Începutgreață ca un cîine de rahatsă muncești În aceeași mină ca și omul despre care ai crezutistrugă pe mine. Ei au zcă e tatăl tău. Puteai să-i simți ura. Dartoate casetele eraacum aveai prietenii tăi. Era un miner bătrîn, uncu sex șbărbat din Skye pe nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
telecomandă ca să schimb canalele, dar e vocea din capul meu. Aceeași voce insistentă și scăzută, care mă mănîncă pe dinăuntru... ... schimb canalele... 0000000000000000000000Familia lui Molly Hanson provenea din Irlanda, dar În vechea parte a orașului Edinburgh s-au trezit că muncesc În satele de mineri din Midlothian. Ea a crescut În Newtongrange și s-a trezit că se Îndrăgostește de un tip de prin partea locului, un miner tînăr pe nume Ian Robertson, care lucra Împreună cu tatăl ei. Ian nu i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
sadismul nonșalant pe care Îl manifesta față de ceilalți elevi. Părea atît de personal. Uneori te lua deoparte, te zgîlțîia și Îți șuiera În ureche, — Știu cine ești Robertson. Știu totul despre tine, băiat malefic și rău ce ești. Cu cît munceai mai din greu, cu cît Încercai mai tare să-i faci plăcere, cu atît mai urît se purta cu tine000000000000000000000000000000000 Televizorul se stinge. Nu știu dacă e zi sau noapte. Niște cutii mov goale zac În fața mea. Focul Încă pîlpîie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Locuitorii ghetoului te batjocuresc arătându-te cu degetul și Îndemnându-și copiii să arunce cu pietre În tine. Gunoaiele sunt tot ce au mai de preț și nu se Împacă cu dispariția lor, nu vor să le fie luate. Au muncit din greu ca să le Înalțe deasupra pă mântului, să inunde cu ele ghetoul, să le miroasă ca pe niște crini imperiali, să meargă prin ele ca printr-o iarbă proaspătă. Ghetoul strălucește acum de curățenie și tu Îmi spui că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cu două! Să știi dom-le: eu sunt un vagabond care a citit vreo două mii de cărți din scoarță În scoarță...și cerșesc pentru că așa am eu chef. Dumneata Îmi spui că noi vom dispărea? Veți dispărea voi, pensionarii. O să munciți până la optzeci de ani, și-o să primiți pensii de mizerie. Ha! Ha! Ce să mai faci după optzeci de ani? Singura meserie la vârsta aia, e moartea. Pensionarul palid tresare, de parcă un curent electric i-a pătruns În inimă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]