13,901 matches
-
A) și clare (luminoase, izotrope, I), vizibile la microscopul optic . La mijlocul discului clar se găsește membrana Z, iar în centrul discului întunecat există banda H, aceasta prezentând la rândul său o linie centrală M, ce se evidențiază numai în timpul contracției musculare. La microscopul electronic, aceste benzi izotrope și anizotrope apar formate din miofilamente groase de miozină și subțiri de actină. Discul clar este format din miofilamente de actină și are o lungime de 1μm. Miofilamentul de actină are două extremități: una
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
centrale, unde lipsesc proiecțiile laterale (zona clară H, cu lungime de 0,2 μm). Intinderea prin tracționare a mușchiului are ca efect ieșirea filamentelor de actină în afara discului întunecat și alungirea discului clar; zona H se mărește. In timpul contracției musculare filamentele de actină pătrund printre cele de miozină, în interiorul discului întunecat, se micșorează discul clar, stria H dispare, iar stria M devine evidentă (la nivelul ei filamentele de actină se suprapun). Din punct de vedere chimic, miofilamentele care alcatuiesc aparatul
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de actina (40 nm). Se descriu: troponina T cu afinitate pentru tropomiozina, troponina I intermediară cu afinitate pentru actina, și troponina C cu afinitate pentru ionii de calciu. 7.2.2 Mecanismul molecular al contracției în miocitul scheletic Contractilitatea fibrei musculare reprezinta proprietatea acesteia de a transforma energia chimica potențială în energie mecanică și de a dezvolta o tensiune la capetele sale, cu sau fără scurtarea mușchiului. La realizarea contracției musculare participa direct sistemul contractil și sistemul de cuplare a excitației
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
2 Mecanismul molecular al contracției în miocitul scheletic Contractilitatea fibrei musculare reprezinta proprietatea acesteia de a transforma energia chimica potențială în energie mecanică și de a dezvolta o tensiune la capetele sale, cu sau fără scurtarea mușchiului. La realizarea contracției musculare participa direct sistemul contractil și sistemul de cuplare a excitației cu contracția, procesul fiind susținut de sistemul energogen. Celula musculară este dotată cu un aparat contractil specific, cu organizare sarcomerică. Fixarea calciului pe troponina C are ca efect descoperirea zonelor
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
în energie mecanică și de a dezvolta o tensiune la capetele sale, cu sau fără scurtarea mușchiului. La realizarea contracției musculare participa direct sistemul contractil și sistemul de cuplare a excitației cu contracția, procesul fiind susținut de sistemul energogen. Celula musculară este dotată cu un aparat contractil specific, cu organizare sarcomerică. Fixarea calciului pe troponina C are ca efect descoperirea zonelor active de pe filamentele de actină, permițând fixarea capului polar al miozinei. Prin activarea ATP-azei miozinice se modifică încărcarea capului polar
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
spre mijlocul sarcomerului, care astfel se va scurta (mecanism glisant). Desfacerea punții transversale duce la revenirea în poziție perpendiculară pe direcția filamentului de miozină, refăcând o nouă legătură cu locusul următor de pe actină. Procesul încetează și are loc relaxarea fibrei musculare când scade concentrația calciului liber din sarcoplasmă la nivelul de repaus. Forta dezvoltată de mușchi este proporțională cu rata ciclării punților transversale. Lipsa ATP-ului este o situație anormală, când ciclul se oprește și se formează un complex permanent actină-miozină
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
repaus. Forta dezvoltată de mușchi este proporțională cu rata ciclării punților transversale. Lipsa ATP-ului este o situație anormală, când ciclul se oprește și se formează un complex permanent actină-miozină, ca în rigiditatea cadaverică sau în contractura fiziologică din oboseala musculară. Aceste fenomene se mai explică și prin acumularea ionului de calciu în sarcoplasmă datorită ineficienței pompelor de Ca2+. 7.2.3. Stimulul fiziologic pentru contracția mușchiului scheletic Excitabilitatea mușchiului striat reprezintă proprietatea acestuia de a răspunde la un stimul prin
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
datorită ineficienței pompelor de Ca2+. 7.2.3. Stimulul fiziologic pentru contracția mușchiului scheletic Excitabilitatea mușchiului striat reprezintă proprietatea acestuia de a răspunde la un stimul prin contracție, bazată pe generarea la nivel sarcolemal a unui potențial de acțiune. Fibra musculară scheletică prezintă o sarcolemă cu permeabilitate selectivă și deci polaritate electrică. Potențialul membranar de repaus este cuprins între -70 și -90 mV. Stimulul fiziologic pentru contracția mușchiului scheletic este impulsul nervos din motoneuronii de tip α din coarnele anterioare ale
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
pentru contracția mușchiului scheletic este impulsul nervos din motoneuronii de tip α din coarnele anterioare ale substanței cenușii a măduvei spinării și din nucleii somatomotori ai nervilor cranieni. Unitatea motorie este formată dintr-un astfel de motoneuron și toate fibrele musculare scheletice pe care acesta le inervează. Mediatorul chimic ce asigură transmiterea sinaptică în joncțiunea neuromusculară (placă motorie) din mușchiul striat scheletic este acetilcolina (ACh) (vezi cap. 6.2). Ea acționează la nivelul membranei postsinaptice prin receptori colinergici de tip nicotinic
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
la deschiderea canalelor de sodiu voltaj dependente din sarcolema obișnuită învecinată, cu declanșarea unui potențial de acțiune. ACh este inactivată prin scindare de către acetilcolinesterază și colinesteraze nespecifice. Legea “tot sau nimic”este valabilă pentru o singură unitate motorie sau fibră musculară. Mușchiul fiind format din mai multe unități motorii, are o excitabilitate heterogenă. Există astfel posibilitatea de gradare a efectului mecanic la creșterea intensității de stimulare, datorită recrutării progresive a unităților motorii. Pe durata PA la nivelul fibrei musculare intervenția unor
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
sau fibră musculară. Mușchiul fiind format din mai multe unități motorii, are o excitabilitate heterogenă. Există astfel posibilitatea de gradare a efectului mecanic la creșterea intensității de stimulare, datorită recrutării progresive a unităților motorii. Pe durata PA la nivelul fibrei musculare intervenția unor noi stimuli are consecinte diferite în funcție de momentul acțiunii. Dacă stimulul acționează în timpul depolarizării, acesta va ramâne fără răspuns. Fibra musculară se comportă diferit la acțiunea noilor excitanți datorită existenței perioadei refractare absolute și relative. 7.2.4. Cuplarea
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
mecanic la creșterea intensității de stimulare, datorită recrutării progresive a unităților motorii. Pe durata PA la nivelul fibrei musculare intervenția unor noi stimuli are consecinte diferite în funcție de momentul acțiunii. Dacă stimulul acționează în timpul depolarizării, acesta va ramâne fără răspuns. Fibra musculară se comportă diferit la acțiunea noilor excitanți datorită existenței perioadei refractare absolute și relative. 7.2.4. Cuplarea excitației cu contracția Mesajul contractil este declanșat de factori endogeni (neuroumorali și metabolici) sau exogeni (stimuli somato-senzitivo-senzoriali) și este condus sub formă
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
mai disting ca secuse; concentrația citosolică a calciului se menține deasupra nivelului necesar cuplării excitație-contracție. După atingerea frecvenței critice de stimulare necesare tetanizării, orice creștere ulterioară a acesteia nu este urmată decât de creșteri mici ale forței de contracție. Contracția musculară sheletică fiziologică este tetanosul. 7.2.5. Factori ce influențează forța de contracție Elasticitatea reprezintă capacitatea mușchiului de a se alungi și de a reveni la dimensiunile inițiale, după încetarea acțiunii forței de întindere. Aceasta proprietate are rol în evitarea
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
fiziologică este tetanosul. 7.2.5. Factori ce influențează forța de contracție Elasticitatea reprezintă capacitatea mușchiului de a se alungi și de a reveni la dimensiunile inițiale, după încetarea acțiunii forței de întindere. Aceasta proprietate are rol în evitarea rupturilor musculare ca urmare a contrațiilor bruște. Dacă forța de întindere depășește o anumită limită, efectul este deformarea. La întinderi mai mari de ~3 ori decât lungimea de echilibru, mușchiul se rupe. Troficitatea musculară este specifică țesutului muscular în stare de funcționare
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
întindere. Aceasta proprietate are rol în evitarea rupturilor musculare ca urmare a contrațiilor bruște. Dacă forța de întindere depășește o anumită limită, efectul este deformarea. La întinderi mai mari de ~3 ori decât lungimea de echilibru, mușchiul se rupe. Troficitatea musculară este specifică țesutului muscular în stare de funcționare optimă, fiind urmarea unei stimulări permanente neuro-musculare prin influxuri nervoase. Tonusul muscular este starea permanentă de tensiune ușoară a oricărui mușchi în repaus. Forța generată de un mușchi depinde de grosimea și
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
rol în evitarea rupturilor musculare ca urmare a contrațiilor bruște. Dacă forța de întindere depășește o anumită limită, efectul este deformarea. La întinderi mai mari de ~3 ori decât lungimea de echilibru, mușchiul se rupe. Troficitatea musculară este specifică țesutului muscular în stare de funcționare optimă, fiind urmarea unei stimulări permanente neuro-musculare prin influxuri nervoase. Tonusul muscular este starea permanentă de tensiune ușoară a oricărui mușchi în repaus. Forța generată de un mușchi depinde de grosimea și lungimea musculară, particularități de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
anumită limită, efectul este deformarea. La întinderi mai mari de ~3 ori decât lungimea de echilibru, mușchiul se rupe. Troficitatea musculară este specifică țesutului muscular în stare de funcționare optimă, fiind urmarea unei stimulări permanente neuro-musculare prin influxuri nervoase. Tonusul muscular este starea permanentă de tensiune ușoară a oricărui mușchi în repaus. Forța generată de un mușchi depinde de grosimea și lungimea musculară, particularități de inserție, tipul de fibre musculare (lente sau rapide), viteza de scurtare, gradul de oboseală. După condițiile
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
specifică țesutului muscular în stare de funcționare optimă, fiind urmarea unei stimulări permanente neuro-musculare prin influxuri nervoase. Tonusul muscular este starea permanentă de tensiune ușoară a oricărui mușchi în repaus. Forța generată de un mușchi depinde de grosimea și lungimea musculară, particularități de inserție, tipul de fibre musculare (lente sau rapide), viteza de scurtare, gradul de oboseală. După condițiile mecanice contracțiile musculare sunt: izotonice; cu realizare de lucru mecanic și deplasarea segmentelor corporale, caracteristice pentru majoritatea activităților motorii (mers, alergare, ridicare
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
optimă, fiind urmarea unei stimulări permanente neuro-musculare prin influxuri nervoase. Tonusul muscular este starea permanentă de tensiune ușoară a oricărui mușchi în repaus. Forța generată de un mușchi depinde de grosimea și lungimea musculară, particularități de inserție, tipul de fibre musculare (lente sau rapide), viteza de scurtare, gradul de oboseală. După condițiile mecanice contracțiile musculare sunt: izotonice; cu realizare de lucru mecanic și deplasarea segmentelor corporale, caracteristice pentru majoritatea activităților motorii (mers, alergare, ridicare de greutăți); izometrice; lungime constantă deci mobilitate
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
permanentă de tensiune ușoară a oricărui mușchi în repaus. Forța generată de un mușchi depinde de grosimea și lungimea musculară, particularități de inserție, tipul de fibre musculare (lente sau rapide), viteza de scurtare, gradul de oboseală. După condițiile mecanice contracțiile musculare sunt: izotonice; cu realizare de lucru mecanic și deplasarea segmentelor corporale, caracteristice pentru majoritatea activităților motorii (mers, alergare, ridicare de greutăți); izometrice; lungime constantă deci mobilitate nulă, caracteristice pentru activitatea musculară posturală. Pentru același mușchi forța de contracție depinde de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de scurtare, gradul de oboseală. După condițiile mecanice contracțiile musculare sunt: izotonice; cu realizare de lucru mecanic și deplasarea segmentelor corporale, caracteristice pentru majoritatea activităților motorii (mers, alergare, ridicare de greutăți); izometrice; lungime constantă deci mobilitate nulă, caracteristice pentru activitatea musculară posturală. Pentru același mușchi forța de contracție depinde de lungimea de repaus, în primul rând datorită gradului variabil de suprapunere a filamentelor de actină și miozină funcție de lungimea sarcomerului Tipuri de fibre musculare scheletice După durata contracției, mușchii sunt rapizi
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
constantă deci mobilitate nulă, caracteristice pentru activitatea musculară posturală. Pentru același mușchi forța de contracție depinde de lungimea de repaus, în primul rând datorită gradului variabil de suprapunere a filamentelor de actină și miozină funcție de lungimea sarcomerului Tipuri de fibre musculare scheletice După durata contracției, mușchii sunt rapizi sau lenți, în funcție de rolul mușchiului respectiv. In cazul mușchilor oculari o secusă durează 1/40 s, la gastrocnemian 1/15 s, iar la solear 1/5 s. Mușchii oculari au ca funcție fixarea
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de aceea mișcarea ochilor trebuie să fie rapidă. Mușchiul gastrocnemian este adaptat alergării, săriturilor, în timp ce mușchiul solear se contractă lent continuu, pentru a realiza funcția de suport a corpului împotriva gravitației. Abilitățile aerobe sau anaerobe depind de tipul de fibră musculară. Din acest punct de vedere fibrele musculare se clasifică în: fibre de tip I, rapide, adaptate la respirație anaerobă și fibre de tip II, lente, adaptate la respirație aerobă. In timpul activității musculare sunt folosiți glicogenul muscular și glucoza sanguină
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
rapidă. Mușchiul gastrocnemian este adaptat alergării, săriturilor, în timp ce mușchiul solear se contractă lent continuu, pentru a realiza funcția de suport a corpului împotriva gravitației. Abilitățile aerobe sau anaerobe depind de tipul de fibră musculară. Din acest punct de vedere fibrele musculare se clasifică în: fibre de tip I, rapide, adaptate la respirație anaerobă și fibre de tip II, lente, adaptate la respirație aerobă. In timpul activității musculare sunt folosiți glicogenul muscular și glucoza sanguină ca surse de energie suplimentare pe lângă acizii
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
sau anaerobe depind de tipul de fibră musculară. Din acest punct de vedere fibrele musculare se clasifică în: fibre de tip I, rapide, adaptate la respirație anaerobă și fibre de tip II, lente, adaptate la respirație aerobă. In timpul activității musculare sunt folosiți glicogenul muscular și glucoza sanguină ca surse de energie suplimentare pe lângă acizii grași. In timpul unei contracții susținute, ATP poate fi utilizat mai rapid decât producția acestuia. Fibrele musculare se pot clasifica în funcție de viteza de contracție (timpul până la
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]